4,535 matches
-
din 2000), secretar general de redacție la Editura Fundației Culturale Române (din 1999), ulterior director la Editura Institutului Cultural Român și redactor asociat la "Adevărul literar și artistic" (2003-2005), director de imagine la Grupul Editorial Corint (2005-2007). În prezent, este conferențiar universitar, consilier editorial la Editura Polirom și cronicar literar la revista "Observator cultural". A ținut săptămânal cronica literară în "Adevărul literar și artistic" (1997-2005), apoi în "România literară" (2005-2009). Colaborări (cu cronici, studii, eseuri, interviuri, texte publicistice) la "Ziarul de
Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Science/307255_a_308584]
-
funcția de Rector al Universității Naționale de Muzică București. Este căsătorit cu muzicologul prof.univ.dr. Valentina Sandu-Dediu. Cadru universitar la Universitatea Națională de Muzică din București, catedră de compoziție - disciplinele compoziție și forme muzicale (asistent din 1991, lector din 1995, apoi conferențiar din 1999, profesor, șeful catedrei de compoziție din 2000 și Rector din 2008). - "Episoade și viziuni - Ludovic Feldman" Publicat: București: Editură Muzicală, 1991 Dan Dediu, Valentina Sandu-Dediu - "Dan Constantinescu - esențe componistice" Publicat: București: Editură Inpress, 1998 Dan Dediu - "Radicalizare și
Dan Dediu () [Corola-website/Science/307316_a_308645]
-
1945-1947). După absolvirea facultății, a devenit asistent universitar la Catedra de Teologie practică de la Facultatea de Teologie din București, predând cursurile de Liturgică și Pastorală (1938-1950). A predat până la sfârșitul vieții la Facultatea de Teologie, fiind promovat la gradul de conferențiar (1950) și apoi la cel de profesor titular (1950-1982). Pentru scurte perioade, a îndeplinit funcțiile de prorector (ianuarie 1970 - iulie 1971) și apoi de rector al Institutului (1980-1982). După pensionare, a continuat să lucreze ca profesor consultant la aceeași catedră
Ene Braniște () [Corola-website/Science/308491_a_309820]
-
A obținut, în 1926, titlul de „doctor în zootehnie“ la „"Hochschule für Bodenkultur"“ de la Viena. La întoarcerea de la studii a primit un post în Uniunea Camerelor Agricole ca „specialist zootehnic“, iar în anul următor (1928), C. Băicoianu a fost acceptat conferențiar onorific de avicultură, la Academia de Agricultură din București. El este cel care a fondat atât acest curs cât și cercetările în această ramură a zootehniei. În perioada următoare a fost numit membru de onoare al Academiei de științe agricole
Constantin Băicoianu (inginer) () [Corola-website/Science/308531_a_309860]
-
Liceul Cantemir Vodă (actualul Colegiu Național „Cantemir-Vodă”) din București. Între 1909-1910 a fost profesor de botanică agricolă, geologie și mineralogie al Școlii superioare de agricultură de la Herăstrău. Între 1920-1927 a fost profesor la Liceul Matei Basarab. În 1924 a fost conferențiar la Facultatea de Farmacie din București. În 1927 este însărcinat cu conservarea ierbarului de criptogame al Institutului botanic din București. În „Societatea de mâine”, revistă săptămânală pentru probleme sociale și economice cuprinzând buletinul secției social-economice a „ASTREI“, din august 1926
Marcel Brândză () [Corola-website/Science/308545_a_309874]
-
implicat în negocierile pentru un acord intermediar în Sinai între Israel și Egipt. Kahneman este căsătorit cu Anne Treisman, profesoară de psihologie la Universitatea Princeton. Din anul 1961 Kahneman a fost lector la Universitatea Ebraică, în anul 1966 fiind promovat conferențiar. Primele sale lucrări s-au concentrat pe studiul percepției vizuale și al atenției. Primul său articol în prestigioasa revistă Science s-a intitulat "Pupil Diameter and Load on Memory" (Diametrul pupilei și încărcarea memoriei) (Kahneman și Beatty, 1966). In anii
Daniel Kahneman () [Corola-website/Science/308529_a_309858]
-
1965-1966 a fost cercetător oaspete la Universitatea Michigan , iar in verile anilor 1968 și 1969 la Unitatea de cercetare în psihologie aplicată de la Cambridge. De asemenea in anii 1966-1967 s-a specializat la Centrul de Studii Cognitive și a fost conferențiar în domeniul psihologiei la Universitatea Harvard. După 1969 Kahneman a întreținut o lungă colaborare cu Amos Tversky. Împreună, cei doi cercetători au publicat o serie de articole inovatoare în domeniul general al judecății și al luării de decizii, culminând cu
Daniel Kahneman () [Corola-website/Science/308529_a_309858]
-
și în 1936 licențiat în matematici. Pentru o perioadă este profesor secundar în matematici și în fizică-chimie. După susținerea lucrării cu titlul "Contribuții la teoria cinetică și relativistă a fluidelor reale", devine doctor în științe fizico-chimice. În 1944 este numit conferențiar de mecanică rațională, din 1945 este profesor de fizică teoretică la Universitatea Bolyai din Cluj, iar din 1948 profesor de fizică teoretică la Universitatea Victor Babeș din Cluj. Între 1950-1963 este profesor de fizică teoretică și structura materiei la Universitatea
Teofil T. Vescan () [Corola-website/Science/308594_a_309923]
-
teologi a fost trimisă să facă armata tocmai în Oltenia, la Plenița, Dolj, departe de orice sat sau așezare cu biserici sau mănăstiri. Între anii 1976-1980 a urmat cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București. Diaconul Petre David, conferențiar suplinitor la Catedra de Îndrumări misionare și ecumenism , i-a coordonat lucrarea de licență, intitulată: "Sabatul la cultele neoprotestante și poziția ortodoxă". În anul 1980 a fost "tuns în monahism", pe seama Mănăstirii Bistrița, Neamț, primind numele de Ioachim. A fost
Ioachim Giosanu () [Corola-website/Science/308637_a_309966]
-
antrenat Jabotinski în polemici cu studenții socialiști. Deoarece îi displăcea atmosfera orașului și nici nu s-a concentrat in studiu, a primit cu bucurie propunerea gazetei sale de a fi corespondentul ei la Roma, având pentru aceasta recomandarea unuia din conferențiarii de la universitate. Nici la Roma Jabotinski nu se simțea foarte pasionat de studiile de drept la Universitatea „Sapienza”, și își dedica o parte bună din timp jurnalisticii, literaturii, muzicii și artelor. Dintre profesorii săi de la universitate, o impresie deosebită au
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
geometrica". Începând din 1971 a predat la Universitatea Națională de Muzică din București la clasa de compoziție, orchestrație și forme muzicale. A început cariera didactica pe post de asistență universitară, în perioada 1971-1990, parcurgând ulterior toate treptele didactice: lector (1990-1993), conferențiar (1993-1997) și profesor universitar (din 1997). Întreaga ei creație componistica a fost publicată de editură franceză on-line www.free-scores.com.
Liana Alexandra () [Corola-website/Science/308764_a_310093]
-
Munchen pentru a studia chimia organică cu profesorul W. von Miller. După susținerea doctoratului, rămâne ca asistent al profesorului von Miller, iar mai târziu acceptă un post similar la Berlin, la profesorul de fizică A. Kundt. În 1893 este numit conferențiar la Techusche Hochschule din Graz. Studiile sale asupra coloranților pentru sticlă și porțelan, îl conduc la acceptarea unui post la uzinele Schott din Jena, unde rămâne până în 1900, când se retrage pentru a continua activitatea de cercetare în propriul laborator
Richard Zsigmondy () [Corola-website/Science/308768_a_310097]
-
a urmat cursurile Institutului de Medicină și Farmacie din Cluj (1921-1926), obținând titlul de doctor în științe medicale cu teza ""Lobita tuberculoasă"" (1927). A fost angajat apoi în învățământul superior, pe posturile de asistent (1928-1936), șef de lucrări (1936-1946) și conferențiar (1946-1948) la Clinica a II-a medicală din Cluj. În această perioadă a efectuat stagii de specializare la Viena (1929) și Paris (1929-1930). Din anul 1948 a lucrat ca profesor de cardiologie la Institutul de Medicină și Farmacie din Cluj
Aurel Moga (medic) () [Corola-website/Science/308016_a_309345]
-
a exprimat durerea în două din operele sale principale : poemul „"Threnody"” („"Elegie"”) și eseul „"Experience"”. În același an, William James s-a născut, iar Emerson a fost de acord să-i devină nas. Emerson și-a câștigat existența că un conferențiar popular în New England și în zonele rurale din sud. În ocaziile în care Emerson nu a putut susține conferință, a fost suplinit de Frederick Douglass. Emerson a abordat o gamă largă de subiecte, iar multe dintre eseurile sale au
Ralph Waldo Emerson () [Corola-website/Science/308054_a_309383]
-
îi aparținea lui Emerson. Pe timpul în care Thoreau a trăit la Walden, Emerson i-a asigurat mâncarea, în schimbul unor sarcini ușoare. După ce Thoreau a părăsit Walden, a fost găzduit în casa lui Emerson, pe când acesta era plecat într-un tur conferențiar. Legătură strânsă dintre cei doi s-a rupt după ce Emerson l-a sfătuit să-și publice prima carte, „"A Week on the Concord and Merrimack Rivers"” și i l-a recomandat pe impresarul său. Acesta l-a obligat pe Thoreau
Ralph Waldo Emerson () [Corola-website/Science/308054_a_309383]
-
a Universității din Cluj. A activat în cadrul catedrelor de geometrie analitică, geometrie descriptivă, analiză matematică și funcții complexe. Deși în 1939 acceptă postul de asistent la laboratorul de mecanică al Universității București, revine la Cluj în 1942 pe postul de conferențiar universitar titular la catedra de matematici generale. La 30 decembrie 1943, la vârsta de 31 de ani, este numit profesor universitar la catedra de mecanică (post rămas vacant prin mutarea profesorului D.V. Ionescu la catedra de analiză matematică). În 1940
Caius Iacob () [Corola-website/Science/308258_a_309587]
-
de notorietate alcătuită din cei mai pricepuți și devotați membri ai Societății corale „România”, cu care avusese o seamă de reprezentații scenice de răsunet în țară și străinătate. Alături de maestrul Nicolae Lungu s-au format sute de studenți - fiind și Conferențiar la catedra de Muzică bisericească, ritual și tipic, la Institutul Teologic de grad universitar din București (1949-1971) - cei mai talentați luând parte la repetițiile coralei Sfintei Patriarhii (Pr. Nicu Moldoveanu, Pr. Niculae Necula, Pr. Vasile Stanciu, Pr. Victor Frangulea, Pr.
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
a născut la 19 iunie 1926 în satul Chiuit, județul Edineț într-o familie de țărani. În anul 1949 a absolvit cu mențiune Institutul Agricol din Chișinău, timp după care a activat în aceiași instituție până în 1958 în calitate de asistent, apoi conferențiar universitar. Concomitent cu activitatea didactică, pe parcursul acelor ani a reușit să acumuleze un vast material experimental în domeniul biologiei formogenezei culturilor de câmp, ce a servit ca bază pentru teza de doctorat în agricultură susținută cu succes în anul 1954
Constantin Moraru () [Corola-website/Science/307523_a_308852]
-
1955, 20 august - Decan al Facultății de Educație Fizică. 1955, 14 septembrie - Lector superior la Catedra de Anatomie și Fiziologie a Omului. 1957, 23 ianuarie -Susține teza de doctor în științe biologice la Moscova. 1957, 12 iulie - Este ales în funcție de conferențiar. 1960, septembrie - Decan al Facultății de Educație Fizică la Universitatea de Stat din Moldova. 1964, 17 noiembrie - Este transferat de la Catedra de Anatomie și Fiziologie a Omului (Facultatea de Educație Fizică) la Catedra de Fiziologie și Animalelor (Facultatea de Biologie
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
semiconductorilor de tip diamant cu structura defectă". În 1962 devine membru al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. În 1964 organizează prima instituție superioară de învățământ tehnic din Republica Moldova, exercitând funcția de rector al Universității Tehnice a Moldovei (UTM) (1964-1973). Devine conferențiar universitar (16.2.1966); Profesor universitar (30.08.1967); este ales deputat al Sovietului Suprem al RSSM (1967-1975); Președinte al Sovietului Suprem al RSSM (1967-1971); Membru corespondent al AȘM (05.01.1970). Din 27.12.1972 este ales Academician al
Sergiu Rădăuțanu () [Corola-website/Science/307524_a_308853]
-
corespondent (1978) și membru titular (1981) al Academiei de Stiinte a Moldovei. Studiile: a absolvit Școală Agricolă din s. Cucuruzeni (1950-1954) și Facultatea de Agronomie a Institutului Agricol din Chișinău (1954-1959). După absolvirea facultății a activat în calitate de asistent, lector superior, conferențiar, profesor interimar la Catedră de Agrochimie a acestei instituții de învățământ superior (1959-1973), apoi ca director și șef de laborator al Filialei Chișinău a Institutului Central de Deservire Agrochimica din U.R.S.S. (1973-1978), director al Institutului de Fiziologie a Plantelor
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
Santa Barbara, Sofia, Viena etc. [1] · 1988 - 1993 a urmat studii universitare la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Istorie și Filosofie, Secția Filosofie, Specializarea Filosofie și Istorie. · 1993 - 2014 a ocupat prin concurs pozițiile de preparator (1994), asistent (1996), lector (1999), conferențiar (2004) la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj. În 21 februarie 2014 ocupă prin concurs postul de profesor la Departamentul de Comunicare, PR și Publicitate, Universitatea Babeș-Bolyai, pentru cursurile: "Religie, Comunicare, Biopolitica în filosofia contemporană"; "Etică în publicitate"; "Structuri mitice ale limbajului publicitar
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
inspector general în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. În paralel cu activitatea profesională, a fost cadru didactic universitar din 2001 la Facultatea de Drept și Sociologie din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov, unde a urcat pe rând treptele ierarhiei didactice: asistent, lector și conferențiar. Din 2006 este și cadru didactic asociat la Universitatea din București, Facultatea de Drept. Silviu Barbu este coordonatorul ABC Juridic, un proiect academic ce își propune să furnizeze informații și repere care să contribuie la desfășurarea procesului educațional și de
Silviu Barbu () [Corola-website/Science/307642_a_308971]
-
din 25 februarie 2001 din partea Partidului Renașterii și Concilierii din Moldova, dar această formațiune politică nu a depășit pragul electoral. Începând din anul 2002 a predat la Catedra de drept patrimonial a Universității Tehnice din Moldova, cu gradul didactic de conferențiar universitar. La 25 septembrie 2009, generalul Victor Catan a fost numit în funcția de ministru al afacerilor interne în guvernul condus de Vladimir Filat. El este membru al Partidului Liberal Democrat din Moldova. Ca o apreciere a meritelor sale militare
Victor Catan () [Corola-website/Science/307684_a_309013]
-
asistent (1951), apoi lector (1954). Între 1955-1959 face studii de specializare la Universitatea din Leningrad, în calitate de candidat în științe filologice. Întors în țară, își dă doctoratul în științe filologice cu teza "Relațiile limbii vechi macedonene cu greaca veche" (1960). Devine conferențiar la catedra de filologie clasică și lingvistică generală (1963), apoi profesor, șeful catedrei de limbi orientale (1968), iar din 1974 șeful catedrei de limbi clasice. A fost prodecan al Facultății de limbi romanice, clasice și orientale între 1963 și 1970
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]