4,117 matches
-
22, 62 și în sensul unei calificări morale: Allah este adevarat și drept în tot ce spune și face; ar fi atunci un echivalent al lui Œ"diq75. După Halm, haqq înseamnă „ceea ce nu se poate nega și te constrânge să-i recunoști existența”76. Semnificațiile de bază ale acestui nume, pe care le putem desprinde din contexte și care au fost sesizate de exegeți sunt: existent în sine, real (în contrast cu ceea ce reprezintă nimicnicie, deșertăciune, iluzie). 2.1.2.2
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
decât rareori convergente. Una dintre cele mai vechi clasificări este cea propusă de A. Lang În Magic and Religion (1901): magia bazată pe imitație, În care partea poate influența Întregul, și magia bazată pe farmece, În care forțele naturii sunt constrânse să Își schimbe acțiunile (apud R. Styers, 2004, p. 82). Într-un text clasic, Hubert și Mauss (1996, pp. 65-76) au Împărțit sistemul actelor magice În două mari clase: a) rituri verbale sau incantații (jurămintele, urările, blestemele, interjecțiile etc.); b
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a gândi, de a acționa, de a se comporta. Așa cum este managerul, așa este și colectivul pe care Îl conduce. Angajații grădiniței știu foarte bine că Îi Îndrum, Îi protejez și Îi susțin dacă este cazul, dar Îi pot și constrânge sau sancționa atunci când nu-și Îndeplinesc sarcinile de serviciu. Parteneriate cu comunitatea și dezvoltare de proiecte Pornind de la premisa că educația trebuie să se manifeste În permanență ca o acțiune unitară, coerentă, că activitatea care se realizează În grădiniță nu
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
am văzut, din universul fantastic al "Sinecorzilor", în "moftul" lumii caragialiene. Ceea ce reiese din cele câteva exemple selectate, este că modul ironic rămâne tributar modelului caragialian atât de scriitură, cât și de "diplomație", de șiretenie necesară scriitorilor integri, care sunt constrânși să recurgă la ironie pentru a dezvălui ceea ce nu pot spune fățiș. Caragiale a fost, indubitabil, pentru astfel de autori, un partener din umbră care le-a validat demersurile prin sigiliul intertextual dezvăluit la o astfel de lectură. 3.9
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un eminent licențiat în drept, litere și filosofie. În mod similar, comparația lui Mihnea cu Rică Venturiano se poate întregi în finalul unei alte "nopți furtunoase", într-o surprinzătoare scenă de slapstick, și anume, cea în care tânărul chiriaș este constrâns de energica Vevé și de părinții acesteia să o ia în căsătorie, după o încăierare decupată parcă din filmele fraților Marx, cu clare trimiteri și la violențele și reconcilierile din Telegramele caragialiene: Apoi se sărutară cu toții cu dulceață și efuziune
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
estetice în piese pe care le subintitulează "farse tragice", "pseudo-drame", "drame comice" etc. Pentru ca deruta și surpriza să fie totale, la nivelul receptorului sunt manipulate și distorsionate până și reacțiile fiziologice firești, spectatorul confruntat cu imaginea artistică adecvată absurdului fiind constrâns să accepte că, de fapt, "comicul este tragic, iar tragedia omului e vrednică de luat în râs"9. În aparență simplu gest demolator, germinând din gratuitul instict ludic, utilizarea absurdului ca material estetic în redarea particularului, vizează, de fapt, dezvăluirea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
strateg capabil să construiască o viziune colectivă a locului orașului în lumea actuală mondializată, în care decidenții se înmulțesc, aparatul municipal crește și ... izolează cetățenii. Primarii orașelor actuale nu mai au prerogativele de a enunța singuri interesul general. Ei sunt constrânși să experimenteze, să inoveze moduri noi de gestionare a comunităților urbane eterogene, compuse din autohtoni și alohtoni, sedentari și migranți, bogați și săraci, din persoane care aparțin celor mai dispersate grupuri: familiale, de vecinătate, profesionale, identitare etc., care vor toate
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
spun că se poate schimba ceva în privința guvernării, administrării orașului atunci când sunt atinse limitele organizării prezente, când conducerea orașului epuizează toate posibilitățile interne de schimbare. Acela care își consacră toată energia doar pentru a se menține la conducere va fi constrâns de necesitatea unor mutații profunde (dacă nu vrea să riște accentuarea fragmentării sociale și deriva ireversibilă a sistemului democratic). Experiența conducerii orașelor noastre ne spune că este iluzoriu să se spere într-o schimbare liniștită și eficientă a modului de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
audiență, consultați. Machiavelli 1 spunea, în stilul său caracteristic: Dacă vrem ca o republică să dureze, trebuie adusă mereu la principiul ei", dar această "întoarcere la principiu" nu se face prin decret, fiindcă "oamenii nu renunță la comoditățile vieții decât constrânși de necesitate". Una dintre cheile incitării locuitorilor la participare, implicare este implementarea de proiecte prin parteneriate locale cât mai largi (fără să se uite că locuitorul este o persoană care trăiește într-un anumit loc: bloc sau casă, situat pe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a făcut în zece ani mai mult decât am făcut noi într-o jumătate de secol". Remușcările rămân mai prejos de adevăr."3 Această politică haussmaniană este o politică de stat, chiar dacă, începând cu 1858, opoziția corpului legislativ față de guvern constrângea orașul să nu mai conteze pe creditele statului. Parisul era în fapt privat de toate drepturile municipale încă din 1851. Fiind aproape singurul loc al contestării radicale a regimului, orașul a ajuns să fie administrat de prefectul poliției, Pietri, iar
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
oraș cu o rețea de echipamente și de servicii de proximitate susceptibile să rezolve problemele școlarității, igienei și solidarității. Politica locuințelor căpăta treptat, confuz, trăsăturile unei politici urbane. Dar, în fața costului ridicat al pământului, aceste orașe-grădină au fost tot mai constrânse să nu asigure decât funcția unică de "locuință-dormitor", abandonând obiectivul anunțat. Cele cincisprezece "periferii-grădină" construite în regiunea pariziană între 1921 și 1939 au reprezentat, în fapt, 10 704 locuințe colective și 2 549 pavilioane 14. Cu toate acestea, fusese identificată
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
păcate, în perioada interbelică, sectorul locuințelor sociale, în general, și al orașelor-grădină, în special, nu s-a dezvoltat în așa măsură încât să ofere familiilor modeste o alternativă la parcelările defectuoase. Afectate de penuria locuințelor pe care o generase războiul, constrânse să-și procure ele singure locuințe, aceste familii vor cădea pradă persoanelor fără scrupule asociate adesea cu marile societăți imobiliare. Acestea, după ce achiziționau terenuri, păduri, ferme etc. în jurul orașelor, apoi în satele din jurul orașelor, le împărțeau în parcele destinate vânzării
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
întreprinse fără concertare cu primăriile, fără să se țină cont de nevoile de echipare, prezente și viitoare. Ea obliga comunele mai mari de 10 000 de locuitori să elaboreze planuri de amenajare și extindere. Miza era aceea de a-i constrânge pe cei care realizau parcelările să prezinte planuri de racordare a loturilor la drumuri, pentru a putea obține autorizația de a parcela și vinde. Cei care făceau parcelările nu au neglijat să prezinte asemenea planuri primăriilor, dar s-au limitat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
rurală. Jean-François Gravier îi preciza finalitatea socioeconomică: "Echilibrul regional al activităților, cu beneficii pentru întreaga națiune, nu va putea fi pe deplin realizat decât dacă fiecare sat poate trimite pe unii dintre locuitorii săi în industrie fără ca aceștia să fie constrânși să emigreze"83. Creșterea economică trebuia să se coreleze cu menținerea unei populații rurale puternice. François Aballea 84 și Georges Lavau 85 subliniază că este uimitor de constatat cum primii responsabili ai politicii amenajării teritoriului au refuzat orașul, insistând mai
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Claudius-Petit ne dă un exemplu în faimoasa sa comunicare ministerială: "În marile aglomerații, pe lângă loturile pentru locuințe, pe care mișună o populație atrasă de industrie și noile centre industriale, există suprafețe mai îndepărtate de centrele culturale și locurile de muncă, constrângând oamenii la deplasări obositoare care le dezorganizează viața de familie. Pentru a scăpa de acest chin, o parte a acestei populații se înghesuie în cartierele centrale, în blocuri și locuințe suprapopulate, sufocante, fără lumină din cauza construcțiilor care devorează orice urmă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
oblige agențiile să construiască doar în ZUP. Rezultatul: zonele urbane au devenit cetăți HLM, iar burghezia a recucerit orașul tradițional"161. Treptat, s-a realizat o împărțire progresivă a sarcinilor de punere în act a dezvoltării urbane. Statul era astfel constrâns să ia în grijă gestionarea populațiilor cu venituri mici, a populațiilor defavorizate de la periferia orașelor, din spațiile fără facilități urbane elementare, supraexpuse neplăcerilor produse de amalgamarea tuturor echipamentelor necesare (de exemplu: închiderea unor elemente de rețea rutieră, cuplările la centurile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Planul de ocupare a solurilor (POS), sunt concepute în cadrul Comisiilor Locale de Amenajare și Urbanism (CLAU), care reunesc aleși și funcționari ai administrațiilor de stat. Or, mulți aleși locali au considerat acest dispozitiv o capcană. Elaborarea "conjugată" a POS îi constrângea să raționalizeze demersul planificator cu riscul de a face mai delicate relațiile lor cu propriii administrați. Până atunci, confidențialitatea și lacunele formale ale planurilor de urbanism ofereau aleșilor posibilitatea de a concilia căutarea unei mai bune coerențe a investițiilor publice
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
atunci aceste proceduri au fost, potrivit curentului modernist, o oportunitate de a se ajunge la o adevărată participare. "Mai rămâne scrie Olivier Guichard să facem oamenii să participe. Acesta este domeniul în care ar trebui căutate empiric soluții, incitând, nu constrângând. Restrângerea numărului celor din administrație, dezvoltarea mijloacelor financiare ale aglomerațiilor, promovarea elitelor locale și a tehnicienilor municipali, lupta împotriva speculanților funciari și imobiliari, acestea sunt condițiile unei politici urbane armonioase și eficiente"235. În cadrul acestei organizări administrative, în care funcția
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
capătă forță și sens în dezvoltarea democrației locale. Dacă este un domeniu în care participarea cetățenilor poate să se exercite din plin, acesta este acela al vieții lor cotidiene. Pentru ca servituțile urbanismului să fie asumate de către aceia care vor fi constrânși și deserviți de el, trebuie ca ei să fie interesați să facă alegerile care îi privesc [...] Între riscurile democrației și acelea ale birocrației, nu ezit să parcurg această nouă etapă în favoarea democrației 283". În discursul său asupra calității mediului de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și să uite de scăpările descentralizării 293. În viziunea primilor implicați, aleșii locali, aprecierea politicilor contractuale era totuși diferită. Sigur, cu această ocazie, ei puteau acuza statul că, sub acoperirea modernismului și democrației, procedase insidios la transferarea unor sarcini imposibile, constrângându-i să finanțeze, în numele logicii proiectului global, domenii care nu erau de competența lor până atunci. Dar cel mai adesea era un artificiu de negociere destinat să profite de derogări financiare instituite prin normele rigide ale finanțării publice în procedurile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
putea reveni, care ulterior a fost înlocuită de alta, care îi invita să locuiască la periferie, într-un mare ansamblu social. În fine, o altă modalitate de reînnoire a populației din HLM-uri, generalizarea locuințelor disponibile spre închiriere 2, a constrâns HLM să accepte imigranții și familiile lor, care până atunci locuiseră într-un habitat specific. În prezent, precaritatea locurilor de muncă și a veniturilor a generat o diminuare vizibilă a speranței de acces la proprietate; acest blocaj al mobilității rezidențiale
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
grupurilor de servicii urbane. Din anii 1950 până la mijlocul anilor 1970, modernizarea și echiparea țării au fost făcute în principal de către stat și funcționarii acestuia, care și-au unit forțele cu cele vii, înnoitoare de la nivel local. Descentralizarea avea să constrângă primarii să-și asume un rol mai activ în producerea și între-ținerea orașului. Această exigență se traduce, în anii 1980, prin revenirea pregnantă la parteneriatul privat și, în special, prin progresul notabil al privatizării serviciilor urbane. ro special, prin progresul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mai conservatoare, încarnau adevărații agenți ai transformării societății. Votul protestatar periurban, așa cum am menționat mai înainte, lasă să se întrevadă astăzi ostilitatea claselor mijlocii față de politicile care afișează ambiția de a ajuta locuitorii cartierelor să treacă de barierele care-i constrâng să rămână acolo. Oare toate eforturile lor nu au avut la bază dorința de a nu fi nevoiți să trăiască în apropierea populației imigrate? Intoleranța claselor mijlocii în fața intrării în mediul lor a unor oameni din cetatea în care trăiesc
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
senzației, ale reprezentării, ale plăcerii și neplăcerii, ale năzuinței involuntare, ale instinctelor și dorințelor. Există atît de multe posibilități de cooperare și de acțiune contrară, de ceartă și de unire, de legături extrem de diferite după grad și gen, încît sîntem constrînși să studiem totalitățile după ce s-au format de fapt, pentru ca ulterior să descoperimcum a putut conduce dezvoltarea sporadică la asemenea rezultate. Sîntem, în acest caz, în domeniul psihologic, într-o situație similară cu aceea în care ne aflăm în fața tuturor
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în pură idealitate, atenuat de feericul înscenării dramatice, tragicul, în Deliana, are, ca în Miorița, seninătatea zâmbetului deasupra prăpastiei. Durerea nu exclude conștiința frumuseții lumii, magia înfricoșată pe care o exercită în tocmelile ei desăvârșite. În Soarele și Luna, Dumnezeu, constrâns de răzvrătirea celei mai mândre dintre făpturile sale, hotărăște, pentru a nu se nega pe sine, să nimicească lumea și să o rezidească, încorporând în noua izvodire fapta contestatoare. Reunind o apocalipsă și o geneză, dramaturgul subliniază coincidența și continuitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]