10,108 matches
-
Întîlnire și iată-mă. În West Ruislip. Cotesc pe o străduță laterală și În fața mea se află clădirea. Mă uit la ea cîteva clipe. Nu așa mi-am imaginat-o. Mi-am Închipuit un birou sordid, aflat În capătul unui coridor prăfuit, cu un singur bec atîrnînd golaș la fereastră și, poate, cu gloanțe În ușă. Însă În fața mea se află un bloc bine Întreținut, cu cîteva etaje și storurile trase, cu un petec de verdeață la intrare, cu o tăbliță
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
CÎnd stabilește o Întîlnire cu avocații lui, pentru divorț? Se lasă o tăcere lungă și știu că Luke Încă e acolo, așteptînd. Însă apoi, după un timp, aud ușa deschizîndu-se și Închizîndu-se, și zgomotul stins al pașilor lui Îndepărtîndu-se pe coridor. Abia peste zece minute Îmi ridic capul din pernă. Mă simt suprarealist, Într-un soi de ceață, de parcă m-aș afla În toiul unui vis. Nu-mi vine să cred că toate astea se Întîmplă cu adevărat. SÎnt gravidă În
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
refuzat să-și dezvolte rețeaua de autostrăzi. Decizia a fost una politică, ministrul Transporturilor de atunci considerând că traficul rutier din România este prea redus pentru a fi nevoie de construcția unor autostrăzi, chiar dacă acestea fac parte din așa-numitul „coridor IV” european, destinat să lege Viena de Istanbul. După declanșarea procesului de aderare, sume importante au fost alocate României pentru modernizarea mediului rural, prin programul SAPARD. Aceste sume nu au fost cheltuite niciodată în întregime, fiind și asta o dovadă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
să răstoarne prejudecata conform căreia critica este „ruda săracă” a culturii; dimpotrivă, susține el, folosind o sintagmă a lui André Malraux care va deveni laitmotivul întregii sale opere, critica este un fir al Ariadnei, ghidul indispensabil care călăuzește pașii prin coridoarele și sălile „muzeului imaginar” al artei universale. Dignitatea actului critic vine din puterea sa coagulantă, din capacitatea de a ordona trecutul într-un întreg coerent, făcând astfel accesibil ceea ce altminteri s-ar pierde în infinite decupaje analitice; departe de fi
HAULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287420_a_288749]
-
Au găsit-o pe frontiera americană. Cei care au rămas au continuat să găsească mângâiere În comunități unite. Astăzi, aceste atitudini foarte diferite despre securitate Își găsesc expresia Într-o multitudine de feluri pe piață, În societatea civilă și pe coridoarele guvernului. Europenii sunt În favoarea democrației sociale și a obligației comunității de a-i ajuta pe cei săraci și mai puțin norocoși, În timp ce americanii predică virtuțile autosuficienței și favorizează folosirea pieței pentru a Îmbunătăți existența celorlalți. Pentru europeni, cuvintele lui Karl
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Franța erau În inima conflictului de durată În Europa și o cauză majoră a războaielor care periodic au pârjolit continentul. Jean Monnet a propus unirea producției de cărbune și oțel a Germaniei și Franței, În special În lungul mult contestatului coridor industrial mărginit de râurile Ruhr și Saar. Tratatul CECO de la Paris, semnat de Franța, Germania, Italia, Belgia, Olanda și Luxemburg, permitea crearea unei autorități supranaționale cu vaste puteri de regulementare, un consiliu cu puteri legislative, o adunare politică și chiar
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
universală. Obiectivele - globale. Ele Încearcă o transformare a conștiinței umane Însăși - o nouă sensibilitate la drepturile fiecărei ființe și la indivizibilitatea comunității planetare. Uniunea Europeană a devenit locul În care aceste mișcări au Început să-și facă auzită vocea, atât pe coridoarele puterii, cât și În afara lor. Merită să se remarce faptul că noile OSC-uri transnaționale, active politic și orientate către drepturi, nu au fost primele care au spart monopolul prerogativelor statelor-națiune În arena internațională. Anterior, un alt gen de organizații
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
conflict și de a crea condițiile pentru stabilirea unui acord de pace viabil. Acest gen de intervenție militară necesită o regândire completă a strategiei militare. Noi termeni militari cum ar fi „refugii sigure”, „zone În care zborul este interzis” și „coridoare umanitare” au devenit parte a lexiconului În ultimii ani. Noua formulă militară pornește de la premisa opusă celei a angajamentului militar tradițional. În vechea schemă militară ideea era de a face cât mai multe victime În rândul inamicului. În noua doctrină
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Într-un experiment (Shotland și Straw, 1976), un lot de studenți au fost rugați să vină seara la Facultatea de Psihologie pentru a completa niște chestionare. Lucrând fiecare într-o cameră separată, la un moment dat au auzit cum pe coridor are loc o încăierare între un bărbat și o femeie (erau de fapt studenți de la teatru, complici de-ai experimentatorului). Femeia striga întruna: „lasă-mă în pace, ia mâna de pe mine”. Dar, într-o condiție experimentală (de căsătoriți), ea adăuga
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
artistic obținut de autor. În compoziția de acum este remarcabil dozajul între fantastic și paremiologic, legenda cu deschidere cosmogonică și aceea cu unghi - mai ascuțit - sociogonic, în fine, între culoarea, atmosfera, umbrele și penumbrele originare și, pe de altă parte, coridoarele posibile ce fac legătura între mit și rit. Participarea prozatorului la propriul text nu se mai exprimă prin intruziuni naratoriale. Scriitorul își susține din adânc lumea pe care o conturează, suspendând comentariul naiv/ inteligent, renunțând să se mai implice pe
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
permite trimiterea la teoria lui Mircea Eliade despre camuflarea sacrului în profan: o mănăstire e transformată în crescătorie de pui și păzitoarea ei, Dida, petrece o după-amiază ciudată sub cupola pe pereții căreia foșnesc ușor sfinții pictați. De veghe în coridor, de dimensiunile unei nuvele, surprinde incompatibilitatea a două tipuri de gândire: a unui paznic de închisoare, venit de la țară, și a deținuților comuniști care se află sub supravegherea lui și care încearcă să îl convertească ideologic. Se remarcă alternanța planurilor
STAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289854_a_291183]
-
S. - La marginea orașului, Presimțirea zăpezilor (1967), Anotimpul posibil (1970), Sângele unei vârste (1973), Grăuntele de grâu, când cade pe pământ (1974; Premiul Asociației Scriitorilor din București), Blocul de marmură (1975), Șansa (1977), Despărțirea (1981), Gemenii (1983), Orașul lunar (1985), Coridorul (1988) -, cât și volumul de povestiri Accident banal (1966) sunt construite pornind de la delimitări tematice și formule structurale croite astfel încât să aducă în ficțiune teza confruntării „noului” cu „vechiul”. Profitând de experiența frecventării mediilor muncitorești (în special, cel al lucrătorilor
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
aveau loc întrunirile Frontului Plugarilor, iar sarcina protagonistului, activistul Emil, este de a recupera o lume al cărei spirit se risipise treptat. Înclinația spre reconstituire și redescoperirea de sine se manifestă în romanele Blocul de marmură, Șansa, Gemenii, Orașul lunar, Coridorul, unde, în înfruntarea cu „oameni (sau gânduri) vechi”, noii activiști, personaje predilecte ale prozatorului, chinuiți de dileme și zbucium interior, se văd obligați să se redefinească moral. Ioan Micle, protagonistul din Blocul de marmură, deține arta de a se plia
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
Anotimpul posibil, București, 1970; Sângele unei vârste, București, 1973; Grăuntele de grâu, când cade pe pământ, București, 1974; Blocul de marmură, București, 1975; Șansa, București, 1977; ed.2, București, 1989; Despărțirea, București, 1981; Gemenii, București, 1983; Orașul lunar, București, 1985; Coridorul, București, 1988. Repere bibliografice: D. Micu, „La marginea orașului”, CNT, 1963, 4; Ov. S. Crohmălniceanu, „La marginea orașului”, GL, 1963, 8; Radu Enescu, „La marginea orașului”, TR, 1963, 11;Virgil Ardeleanu, „La marginea orașului”, ST, 1963, 5; I. D. Bălan, Delimitări
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
Obsesia certitudinii interioare, ST, 1984, 5; Valeriu Cristea, „Clipa cea repede trecătoare”, RL, 1985, 42; Vlad Sorianu, „Orașul lunar”, ATN, 1986, 2; Ioan Holban, Oameni și locuri, SLAST, 1986, 20; Al. I. Friduș, „Orașul lunar”, CRC, 1986, 33; Lucian Chișu, „Coridorul”, LCF, 1988, 23; Valeriu Cristea, „Coridorul”, RL, 1988, 44; Cosma, Romanul, I, 189-191; Vlad Sorianu, Pledoarie pentru comunicarea spontană, ATN, 1989, 23; Nițescu, Proletcultismul, 332; Micu, Ist. lit., 480; Popa, Ist. lit., II, 759-760; Dicț. scriit. rom., IV, 235-237. C.M.B.
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
Valeriu Cristea, „Clipa cea repede trecătoare”, RL, 1985, 42; Vlad Sorianu, „Orașul lunar”, ATN, 1986, 2; Ioan Holban, Oameni și locuri, SLAST, 1986, 20; Al. I. Friduș, „Orașul lunar”, CRC, 1986, 33; Lucian Chișu, „Coridorul”, LCF, 1988, 23; Valeriu Cristea, „Coridorul”, RL, 1988, 44; Cosma, Romanul, I, 189-191; Vlad Sorianu, Pledoarie pentru comunicarea spontană, ATN, 1989, 23; Nițescu, Proletcultismul, 332; Micu, Ist. lit., 480; Popa, Ist. lit., II, 759-760; Dicț. scriit. rom., IV, 235-237. C.M.B.
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
HIML IA, pp. 50 și 356 cum IB, p. 462 n. 753 (apare deja Într-o listă de substanțe toxice din H³rștasa-hit³). 65. Trebuie, de fapt, să-l vedem pe Honigberger, ca și pe Kőrösi Csoma, pășind pe dalele marilor coridoare axiale ce străbăteau palatele orientale În stil european, bunăoară la Alep, cf. Jean-Claude David, „Le consulat de France à Alep sous Louis XIV. Témoins architecturaux, descriptions des consuls et des voyageurs”, În Rika Gyselen (ed.), Sites et monuments disparus d
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ș.a. S. scrie o poezie în care delicatețea confesiunii se îmbină cu luciditatea pasională. Notarea senzației are drept scop „spiritualizarea” ei, așa încât versul nu rămâne niciodată la simpla înregistrare. Lirismul cumpănit se regăsește și în proze. Romanele Frica albă (1982) Coridor în oglindă (1983) Inelul de fum (1984), După concert (1986), Cercul de oglindă (1990), Evadare spre nicăieri (1999) conțin, de asemenea, o dominantă lirică, deși au ca numitor comun investigația psihologică a unor suflete feminine care își impun autoconfruntarea, analiza
SEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289606_a_290935]
-
o grilă de valori care le orientează gesturile, grilă, în general, impusă de conveniențe - toate conferă personajelor un aer aparte, între sentimentalism și febricitate meditativă. SCRIERI: Adăpost într-o floare, București, 1977; Somnul izvoarelor, București, 1981; Frica albă, București, 1982; Coridor în oglindă, București, 1983; Inelul de fum, București, 1984; După concert, București, 1986; Fata amurg, Timișoara, 1987; Cercul de oglindă, București, 1990; Și dragostea ucide, Timișoara, 1995; Evadare spre nicăieri, Timișoara, 1999. Repere bibliografice: Eugen Dorcescu, „Adăpost într-o floare
SEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289606_a_290935]
-
la Editura Litera, ST, 1978, 5; Mircea Mihăieș, „Frica albă”, CL, 1982, 12; Brândușa Armanca, Un roman liric, O, 1983, 5; George Bădărău, „Frica albă”, CL, 1983, 6; Adrian Dinu Rachieru, Alți candidați la fericire, O, 1984, 5; George Chirilă, „Coridor în oglindă”, CNT, 1984, 10; Marian Odangiu, „Inelul de fum”, O, 1984, 39; Adrian Dinu Rachieru, Romanele poetei, O, 1986, 9; Pia Brânzeu, Permanenta devenire, O, 1988, 5; Rodica Opreanu, Poezia scriiturii, O, 1989, 8; Mariana Lazăr, „Cercul de oglindă
SEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289606_a_290935]
-
tavan printr-un interval de câțiva centimetrii, ceea ce-i dă răsunetul unei viori. Harpe, piane și alte instrumente muzicale, strane în stilul Renașterii, se amestecă cu mobila severă a acestei săli. Din sala de muzică se ajunge trecând printr-un coridor în biblioteca și în cabinetul Regelui. Apartamentele Reginei cuprind fresce executate de Dora Hitz care înfățișează scene și personaje luate din operele Carmen Sylvei (“Iehova”, “Pelerinajul durerii”, “Vrăjitoarea”, “Safo”, “O rugăciune”).<footnote Ibidem, p. 130 footnote> Pe geamurile colorate se
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
pe contragerea extremă a expresiei, plurivalența semantică, muzicalitatea sugestiv-sinestezică și artificiul sintactic - se întoarce către formele tradiționale ale încifrării alchimice și ale simbolisticii astrologice, distilând poetic ecouri din etapele ascensionale presupuse de „Marea Operă” și îndrumând cititorul de-a lungul coridoarelor misterioase ale puterilor zodiacale. Elaborate în spirit baroc - sub patronajul lui Dimitrie Cantemir și al Istoriei ieroglifice -, poemele din Casa a Noua urmează, cu acuratețe matematică, coordonatele structurale și reprezentările imagistice ale hărților astrologice - „întreruperile”, „casele”, „cuadraturile” și „reducerile”: „Suntem
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
a neomodernismului românesc, una care, acreditând prozaismul și discreditând metafizicul, ajunge să anticipeze, prin ironie, teatralitate și livresc, experiența creatoare a generației ’80; în fine, cei doi sunt preocupați în egală măsură de regăsirea „timpului pierdut” și de rătăcirea pe coridoarele obscure ale memoriei. Diferențele sunt însă la fel de semnificative: dacă la Mircea Ivănescu discursul poetic se răsucește într-o sintaxă labirintică, aici se mizează mai degrabă pe efectele imediate ale coordonării enunțurilor; apoi, la S. livrescul se concretizează rareori sub forma
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
cu un spațiu de siguranță în jurul lor. În interiorul acestor spații nu trebuie să existe copaci, stâlpi de care s-ar putea lovi elevi, accidentându-se. Atunci când activitatea de educație fizică se desfășoară, uneori, iarna, în spații improvizate (sală de clasă, coridor), trebuie urmărit ca aceste spații să satisfacă cât mai mult posibil cerințele sălilor special amenajate. În aceste spații trebuie să se asigure atât suprafața minimă necesară activității de educație fizică cât și protecția împotriva accidentelor. Astfel, podeaua sălilor de educație
Factorii şi cauzele care favorizează apariţia accidentelor în lecţia de educaţie fizică Forme şi metode de prevenire a accidentelor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gheorghiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1151]
-
valoroasă la cunoașterea speciilor din principalele grupe de organisme terestre și dulcicole. Sunt semnalate specii din rândul algelor, plantelor vasculare, crustaceelor, păianjenilor, insectelor, peștilor, păsărilor și mamiferelor. Căile principale de introducere de noi specii sunt: eliberarea, extinderea, contaminarea, „călătoria clandestină”, coridorul și introducerea spontană. Omul a transportat deliberat în decursul istoriei diferite specii utile de plante și animale domestice în regiunile pe care le-a colonizat, utilizându-le în agricultură, silvicultură, horticultură, zootehnie, acvacultură, etc. Alături de acestea, a introdus accidental numeroase
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]