4,380 matches
-
Botoșani nu putea fi, mai ales că ginerele său, Mihalache Mavrodin, murise, încă de la 7 aprilie 1856, fiind ban, nu "spătar", cum pretinde Augustin Z. N. Pop67. Soția sa semnează băneasă și după această dată68. I l-am căutat la Corni și la Bănești, dar în zădar. Peste cimitirele cele vechi din aceste sate, de mulți ani ară plugurile. Aveam o bănuială că Iurașcu va fi murit la Agafton. Bănuiala a devenit certitudine, dar apăsată de o grea tristețe. A murit
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
înclin, Ce sub dulcele lor mîne își oferă răbdătoare Ugerele lor împlute, și în doniți sunătoare Laptele-n cadență curge, codru-mplînd c-un murmur lin."10 Zîna aceea, numită de el, mai tîrziu, Dochia, "șuieră în frunză" ori sună din cornul de aur, ca să-i vină zimbrii și să-i puie la car. Zîna le dezmiardă coamele sure și-i sărută pe frunte, încît lor le rămîn, pe frunte, steme albe. Din lumea ceea solară, coboară mîndre împărătese, cu părul de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
s-a născut ca poet: Să-i fie codrul aproape, ca să audă cum stejarii își scutură creanga, la adierea vîntului; sub cer senin, somnul să-i fie îngînat de sunet de talangă, de cîntare de bucium, și de glas de corn, iar teiul sfînt să-l acopere cu florile și cu aducerile aminte... Se simțea atît de străin, atît de bătrîn și atît de singur! O dată cu vînzarea Ipoteștiului, fusese și el jefuit! Pierduse tot! Unde ești copilărie, cu pădurea ta cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
redactor, ulterior secretar general de redacție la "Iașul nou", "Iașul literar" și "Convorbiri literare" (1959-1990). Debut publicistic la "Iașul nou" (1952) și editorial cu placheta Fluierul (1959). Colaborează la "Cronica", "Luceafărul", "România literară", "Argeș", "Tribuna" ș.a. Cărți de poezie: Florile cornului tânăr, prefață de Otilia Cazimir, Editura Pentru Literatură, București, 1961; Orfeu îndrăgostit, Editura Pentru Literatură, București, 1966; Alcor (antologie), Editura Tineretului, București, 1967; Iarnă erotică, Editura Tineretului, București, 1969; Umbra paradisului, Editura Junimea, 1970; Nunțile efemere, Editura Junimea, Iași, 1970
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
apare foarte rar la Horia Zilieru, pentru că foarte rar Fratele mâniei înțelege să consume argheziana întâlnire cu femeia în ritmurile unui ritual cinegetic: "Tu cobori în blânda auroră/ eu în aer urc către amurg/ marea vânătoare-ncepe soră/ sunete din cornul dulce curg" (Fratele mâniei). În schimb, numeroase texte risipite în volumele sale erotice intenționează să articuleze, în ritmuri cantabile, o consacrare a iubirii similară procesului de distanțare aproape mistică față de obiectul adorației din lirica trubadurescă: "O, ce veste minunată,/ sunt
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Astfel, în Germinal, numeroase pasaje în care groapa zisă "le Voreux" (onomastica ne obligă) este zoomorfizată, anunțînd catastrofa finală. (69) Această gură de mină, ghemuită în fundul unei gropi, cu construcțiile-i scunde de cărămizi, înălțîndu-și coșul de uzină ca un corn amenințător, îi părea a fi hîda întruchipare a unei hulpave fiare, lăsată aici pe vine ca să înghită lumea... acea respirație greoaie și prelungă, acel neîncetat gîfîit ca horăiala gîtuită a monstrului. E. Zola, Germinal, p. 5 Iar acest Voreux, într-
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ape din care ai putea crede că vezi fragmente de frontoane, capiteluri și cornișe pe care alge verzi s-au prins demult și-acum plutesc, într-o parte și în alta, legănate de valuri. (81) Aruncînd des priviri în direcția cornului de lemn, trăgătorul deschide cartea cu imagini. Se uită la una din ele, care are scris în dreptul ei: fig. 20. Aproape de mal, stînci care ies din mare. Pe faleză se înalță un far cu ziduri negre, bătute de valuri cenușii
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
producție a materiei romanești. Leçon de choses, de exemplu (p. 15 și 19), începe prin animarea imaginii descriptive a unei furtuni: (82) Valuri verzi, pietre violete, spuma, cerul aflat foarte aproape sînt trasate din linii subțiri ca niște virgule sau cornuri minuscule, aruncate la întîmplare. Departe, într-un tot în care parcă ușor viața palpită, abia de se distinge o masă de obiecte făcute din mii de tușe ce dau impresia că plutesc în aer, precum penele împrăștiate ce se ridică
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
apucă unul din ele și îl învîrti pe toate părțile plin de uimire. Se uită prin gaură și nu văzu nimic. Este un os, se gîndi el, din care zeii au supt măduva. Suflă în tub așa cum Thôs făcea cu cornul său de război; dar nu ieși nici un sunet. Atunci văzu că, la capătul celălalt, tubul era ceva mai îngroșat, numai bun să poată fi ținut zdravăn în mînă; ba chiar avea și niște găuri în care să-și pună degetele
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
picături de apă. În Germinal, mina primește prin asimilare trăsături animate, sub forma miticului monstru dornic să înfulece oameni: (36) Această gură de mină, ghemuită în fundul unei gropi, cu construcțiile-i scunde de cărămizi, înălțîndu-și coșul de uzină ca un corn amenințător, îi părea a fi hîda întruchipare a unei hulpave fiare, lăsată aici pe vine ca să înghită lumea. 2. Aspectualizarea Este vorba de operația descriptivă cea mai des întîlnită, manifestă în toate portretele citate mai sus, și prin intermediul căreia sînt
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL LIRIC Testul nr. 38 Rezolvă cerințele, cu privire la textul de mai jos: Peste vârfuri trece lună, Codru-și bate frunza lin, Printre ramuri de arin Melancolic cornul sună. De ce taci, când fermecată Inima-mi spre tine-ntorn? Mai suna-vei dulce corn, Pentru mine vre odată? Mai departe, mai departe, Mai încet, tot mai încet, Sufletu-mi nemângâiet Îndulcind cu dor de moarte. (Mihai Eminescu, Peste vârfuri...) 1
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
TEXTUL LIRIC Testul nr. 38 Rezolvă cerințele, cu privire la textul de mai jos: Peste vârfuri trece lună, Codru-și bate frunza lin, Printre ramuri de arin Melancolic cornul sună. De ce taci, când fermecată Inima-mi spre tine-ntorn? Mai suna-vei dulce corn, Pentru mine vre odată? Mai departe, mai departe, Mai încet, tot mai încet, Sufletu-mi nemângâiet Îndulcind cu dor de moarte. (Mihai Eminescu, Peste vârfuri...) 1.Scrie sinonimele cuvintelor: melancolic, fermecată. 2.Menționează două teme ale poeziei. 3.Motivează rolul
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
o zi călduță de sfârșit de iarnă. Cătră miază-noapte, cerul se boltea verzui ca piatra de chiclaz, spre miază-zi coloarea i se îmblânzea într-un albastru de floare. Vântul sufla moale din arhipelag; dintr-acolo aducea pe luciul apelor, până la Cornul de Aur, corăbioare cu pânzele umflate. Crengile desfrunzite porneau muguri noi; șiragurile sumbre de chiparoși șușuiau un cântec moale pământului, trezindu-i visurile amorțite. Sunau clopotele; scânteiau turlele bisericilor... (Mihail Sadoveanu, Creanga de aur) 1.Formează familia lexicală (minim 4
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
porcul se trezea și grohăia, însemna că fata avea toate șansele să se căsătorească în anul respectiv. În caz contrar, ea lovea ușa din nou și spunea: "Huidé la anu!" Și tot așa, până ce perspectiva de măritiș i se întrevedea (Corni Huși)"158. Adesea aceste aspecte de ordin magico-religios sunt interpretate făcându-se apel la mentalități și la felul cum funcționează ele în context social. Plecând de la definiția dată de Durkheim, întemeietorul școlii franceze de sociologie, Lucien Lévy-Bruhl159 dezvoltă teoria cu privire la
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ceea ce este nevirtuos. Tineretul este din ce în ce mai modern. Modificările organice, manifestările comportamentale, expresiile verbale și multitudinea trăirilor afective alcătuiesc procesualitatea vieții. Ori, nimic nu este mai autentic decât lacrimile așezate pe un poem eminescian unde dorul și furnica, codrul și marea, cornul care sună și iubirea adevarată educă privirea și inima. Nimic nu este mai autentic decât zâmbetul trist atunci când îți imaginezi scena tâierii salcâmului din Moromeții sau pălăria împrumutată la premiere. Totul se poate cumpăra pe lumea aceasta. Dar nu totul
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
șopârlă» arată uzura, separarea, ruptura, la fel cum șopârla își leapădă vechea piele, dezvăluindu-și fragilitatea și vulnerabilitatea. Licornă Animal legendar, licorna intervine ca un semn pozitiv în vis. Ea aduce o dimensiune magică sau spirituală vieții și așteptărilor subiectului. Cornul este atât un simbol de abundență, cât și un atribut falic. Trebuie mai ales considerată sub aspectul penetrării și al fertilității. Este elementul fecundator, care arată că cel care visează este angajat într-un proces de creație și de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
al anturajului său. În orice caz, strigătul sparge legea tăcerii și simbolizează încetarea refulării, libera exprimare. Unele terapii folosesc de altfel funcția eliberatoare a strigătului și îi invită pe pacienți să urle, să exorcizeze cuvântul până atunci reprimat și reținut. Corn Cornul este simbolic asociat cu luna (vezi Cer). Exprimă, prin urmare ciclul, feminitatea, variabilitatea, ritmul sacru și universal. În vis, fie că apare sub forma cornului lunii sau a cornului de patiserie, pune în gardă subiectul cu privire la inconstanța sa, lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
anturajului său. În orice caz, strigătul sparge legea tăcerii și simbolizează încetarea refulării, libera exprimare. Unele terapii folosesc de altfel funcția eliberatoare a strigătului și îi invită pe pacienți să urle, să exorcizeze cuvântul până atunci reprimat și reținut. Corn Cornul este simbolic asociat cu luna (vezi Cer). Exprimă, prin urmare ciclul, feminitatea, variabilitatea, ritmul sacru și universal. În vis, fie că apare sub forma cornului lunii sau a cornului de patiserie, pune în gardă subiectul cu privire la inconstanța sa, lipsa de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
îi invită pe pacienți să urle, să exorcizeze cuvântul până atunci reprimat și reținut. Corn Cornul este simbolic asociat cu luna (vezi Cer). Exprimă, prin urmare ciclul, feminitatea, variabilitatea, ritmul sacru și universal. În vis, fie că apare sub forma cornului lunii sau a cornului de patiserie, pune în gardă subiectul cu privire la inconstanța sa, lipsa de perseverență sau versatilitatea. Cornul este și emblema Islamului și poate avea o semnificație în acest plan în vis. Cruce Înainte de a fi simbolul creștinismului, crucea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
să urle, să exorcizeze cuvântul până atunci reprimat și reținut. Corn Cornul este simbolic asociat cu luna (vezi Cer). Exprimă, prin urmare ciclul, feminitatea, variabilitatea, ritmul sacru și universal. În vis, fie că apare sub forma cornului lunii sau a cornului de patiserie, pune în gardă subiectul cu privire la inconstanța sa, lipsa de perseverență sau versatilitatea. Cornul este și emblema Islamului și poate avea o semnificație în acest plan în vis. Cruce Înainte de a fi simbolul creștinismului, crucea este echivalentul intersecției. Intersecția
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
cu luna (vezi Cer). Exprimă, prin urmare ciclul, feminitatea, variabilitatea, ritmul sacru și universal. În vis, fie că apare sub forma cornului lunii sau a cornului de patiserie, pune în gardă subiectul cu privire la inconstanța sa, lipsa de perseverență sau versatilitatea. Cornul este și emblema Islamului și poate avea o semnificație în acest plan în vis. Cruce Înainte de a fi simbolul creștinismului, crucea este echivalentul intersecției. Intersecția axelor evocă legătura psihosomatică, relația dintre pământ (axa orizontală) și cer (axa verticală), dintre om
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Asa în Iuda (sfârșitul secolului al X-lea - începutul secolului al IX-lea î.C.), în luna a treia, poporul a oferit o hecatombă și „a făcut jurământ lui Yhwh, cu glas tare, cu strigăte, cu sunet de trâmbițe și corni” (v.14a, ebr. ûbitĕrûăh). Lăsând la o parte problema istoricității reformei patronate de regele Asa (improbabilă!, cf. 2Reg 15,9-24), notăm că sărbătoarea alianței este celebrată luna a treia, indicație ce lipsește în 2Reg 15. Ne aflăm în fața unei alternative
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
prima zi a noului an! În acest caz, prima zi a lunii a șaptea pare ca o zi festivă lipsită de conținut. În rest, revenind la Mișna, Rô’š haššănăh III,5, notăm că de Anul Nou se suna din corn, šôfăr, la fel ca în timpul Jubileului, sărbătoare ce cădea în ziua a zecea lunii a șaptea; e posibil ca din această cauză să fi apărut discuțiile, uneori polemice, între caraiții de la începutul Evului Mediu, care nu voiau să celebreze Anul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
babilonian, când israeliții au adoptat calendarul babilonian. c) De aceea, în izvorul sacerdotal celebrarea primei zile din luna a șaptea se reduce doar la oferirea unor sacrificii și la těrû’ăh, termen care, în timpul iudaismului mijlociu, era identificat cu „sunetul cornului”, dar pe care „sacerdotalul” nu îl menționează în acest context. Denumirea Rô’š haššănăh apare și ea o singură dată în Biblie într-un text pur cronologic (Ex 40,1 ș.u.), fără nici o trimitere la anul nou liturgic, vorbind
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
clar pe cât am vrea noi, numită „anul jubiliar”. Având legătură cu sărbătorile de toamnă, la fiecare cincizeci de ani (adică după „șapte săptămâni de ani”, obținând astfel un fel de an sabatic la pătrat) sărbătoarea prevedea să se sune din corn (šôfăr) și fiecare „clan” să reintre în posesia deplină a bunurilor sale, în timp ce pământul se odihnește și el, la fel ca în cazul šĕmițțăh. a) Ideea de reintrare în posesie a bunurilor proprii este exprimată prin termenul dĕrôr, „eliberarea [sclavilor
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]