KorAP: Find »[drukola/base=dac & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...161 162 163 ...178 >

4,428 matches

Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479

i unu de ani, ie?it din Politehnic? ?i care �i succedase (�n august 1817) lui Augustin Thierry, unul dintre p?rin?îi ?tiin?ei istorice moderne. ?i unul ?i cel?lalt au c?p?tat amprenta lui Saint-Simon, chiar dac? ?i ei au exercitat o real? influen?? asupra magistrului, care �i exploata f?r? prea multe scrupule. Toate acestea nu ?tirbesc cu nimic meritele lui Saint-Simon pentru c? a ?tiut s? se �nconjoare de talente remarcabile c?rora, orice s-

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
n accep?ia cea mai larg?, termenul de pozitivism desemneaz? orice teorie filosofic? sau ?tiin?ific? care cere cunoa?terea faptelor sau se sprijin? pe certitudini de tip experimental. Pozitivismul ?i comtismul nu ajung s? se confunde totu?i, chiar dac? cele dou? doctrine s�nt �n mod evident legate. Pozitivismul lui Auguste Comte Termenul este o contrac?ie a expresiei �politic? pozitiv?� pe care Comte o utilizeaz? �n 1824. Prin această el a �n?eles s?-?i disting? propria doctrin

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
o cotitur? important? deoarece odat? cu ea, punctul de vedere ?tiin?ific �nceteaz? a mai fi analitic pentru a deveni sintetic. L?s�nd deliberat la o parte psihologia, Comte estimeaz? c? sociologia vine s? �ncoroneze edificiul ?tiin?elor, chiar dac? ea r?m�ne s? se construiasc?, dat? fiind dificultatea de a pune �n act protocoalele ?tiin?ifice �n studiul societ??ilor umane. Aceast? avansare gradual? a ?tiin?ei este tributar? fenomenelor pe care pretinde s? le trateze. Sociologia este

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
e morale ?i politice nou create, doctorul Villerm� �ntreprinde o mare anchet? asupra lumii muncitore?ți, ale c?rei rezultate le public? �n 1840. �n aceast? oper? r?mas? celebr?, el face un tablou f?r? concesii industriei textile, chiar dac? ast?zi nou? ne apare teribil de moralizator. Aproape �n acela?i timp, Porter ?i Engels �n Anglia ajung la concluzii asem?n?toare cu cele ale medicului francez, plec�nd de la observa?îi f?cute cu mai mult? rigurozitate

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
el nu ezit? s? introduc? discipline noi, ca istoria social? ?i cultural?, geografia uman?, psihologia economic?, antropologia aplicat?, economia social?, pe care Universitatea nu le recuno?tea ?i pe care el �n?elege s? le promoveze �ntr-o perspectiv? comparativ?. Chiar dac? ?coală, specializ�ndu-se pe preg?tirea concursurilor pentru administra?ie, nu a favorizat constituirea unei ?tiin?e a Statului, distinct? de ?tiin?ele juridice ?i administrative, a?a cum speră Boutmy, ea a contribuit la r?sp�ndirea ideii c

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
la sf�r?ițul anilor 1870 ?i la care s-a asociat spontan Boutmy [Favre, 1989]. Dar care erau referin?ele ?tiin?ifice at�ț de des invocate? 2. �Paradigmele� aflate la originea ?tiin?ei sociale Am putea spune, chiar dac? nu to?i contemporanii au avut atunci con?tiin?a clar?, c? dou? g�ndiri au dominat secolul al�XIX-lea �n ?tiin?ele sociale: cea a lui Auguste Comte ?i aceea a lui Herbert Spencer. �ntre ele n-a

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
e vorbe?te de cvasi-contract atunci c�nd vrea s? desemneze liantul ce une?te oamenii �ntre ei. Acesta nu se bazeaz? pe un act fondator ?i deliberat; el rezult? din obligă?iile ineluctabile ale vie?îi �n societate, chiar dac? forma lui nu este determinat? dinainte. Societ??ile omene?ți ar fi, dup? Fouill�e, organisme contractuale care, supuse mai �nt�i doar legilor naturii, evolueaz? c?tre forme juridice ?i conven?ionale din ce �n ce mai elaborate, sub

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
von Ranke asupra specificului privirii istorice ?i asupra importan?ei rela?iei cvasiexisten?iale, dintre istorie ?i obiectul s?u. Una dintre figurile notabile ale acestei mi?c?ri este Wilhelm Dithey care, dup? ce face o lectur? atent?, chiar dac? par?ial?, a lui Comte, nu ezit? s? critice demersul acestuia ?i metodă pozitivist? folosind o argumenta?ie care d?inuie ?i azi. �ntr-o lucrare din 1883, Dithey �ncearc? s? elucideze natură ?i condi?ia a ceea ce el nume?te

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Ribot �n 1876. �n acest caz �ns? trebuie s? avem �n vedere dependen?a sociologilor de filosofi, �n sensul c? ei trebuiau s? accepte supunerea fă?? de criteriile de judecat? ale filosofilor ?i chiar s? cad? la �nvoial? cu ei dac? voiau s? fie publică?i. Orice s-ar spune despre ecumenismul lui Ribot, faptul de a fi obligat s? treci drept altcineva pentru a te face recunoscut constituia un obstacol serios �n calea dezvolt?rîi unei ?tiin?e a societ

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
îi constituie resortul care ne provoac? ?i ne condi?ioneaz?�� [Nivelul social ?i nivelul individual (1917), �n Sociologie et epistemologie, Presse Universitaires de France, 1981, p. 111] Aceast? con?tiin?? ascu?it? a unui dualism insurmontabil al naturii umane, chiar dac? nu �i este proprie, �l face s? perceap? cultură � mai bine dec�ț al?îi � că pe o constr�ngere �insuportabil?� pentru via?a care refuz? s? se replieze asupra ei �ns??i. Dar via?a ar putea s? se

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
n joc pentru a se conserva n-au nimic �n comun cu instinctul de conservare al indivizilor [..]. Pe de alt? parte, este sigur c? nu exist? dec�ț indivizi, c? produsele umane nu au realitate �n afară oamenilor dec�ț dac? s�nt de natur? material?, dac? crea?iile de care vorbim, fiind spirituale, nu tr?iesc dec�ț �n inteligen?ele personale [�]. Pentru o cunoa?tere perfect?, pentru o privire care ar penetră fondul lucrurilor, orice fenomen care pare a

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i ra?ionalizarea cresc�nde nu �nseamn? doar o cunoa?tere general? sporit? a condi?iilor �n care tr?im. Ele �nseamn? mai cur�nd faptul c? noi ?tim, sau credem c? ?tim �n fiecare moment c? am putea, numai dac? am avea grij? s? vrem, s? ne dovedim nou? �n?ine c? nu exist? �n principiu nici o putere misterioas? ?i imprevizibil? care s? se interfereze �n cursul vie?îi; pe scurt, noi putem st?p�ni orice lucru prin previziune

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
cel al majorit??îi profesorilor facult??ilor literare ai genera?iei sale. Ea ?ine �n special de o produc?ie individual? ?i colectiv? pe care se bazeaz? prestigiul ?i autoritatea să. Opera La prima vedere, produc?ia să personal?, chiar dac? dens?, nu este imens?. Durkheim a publicat, pe timpul vie?îi �n jur de optzeci de articole, circa trei sute de recenzii, majoritatea �n Ann�e Sociologique, ?i mai ales cele patru c?r?i considerate canonice pentru disciplin?, a c?ror

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
achit de sarcină de frate, șo? sau cet??ean, c�nd �mi �ndeplinesc angajamentele pe care mi le?am luat, eu �ndeplinesc datorii ce s�nt definite �n afară mea ?i a actelor mele, �n drept ?i �n moravuri; chiar dac? s�nt �n acord cu propriile mele sentimente ?i le simt interior realitatea, aceasta nu �nseamn? c? ele nu s�nt obiective, deoarece nu eu le-am f?cut, ci le-am primit a?a prin educa?ie. [�] Iat? deci

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
1967, pp.�3-4]. S�nt prezentate aici dou? tr?s?turi distinctive ale faptului social: Exterioritatea să �n raport cu con?tiin?ele individuale, [?i] ac?iunea coercitiv? pe care el o exercit? asupra acelora?i con?tiin?e�. Chiar dac? �n fă?a adversarilor s?i nu ezit? s? �ng?duie c? �sociologia nu este altceva dec�ț o psihologie șui generis�, Durkheim nu se �ndoie?te absolut deloc �n sinea lui de singularitatea sociologiei ?i, poate, de superioritatea să

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
doar de calitatea intrinsec? a acestor lucr?ri. Trebuie s? lu?m �n seam? realitatea c? �?tiin?ele sociale s�nt la mod? [�] Reuniunile mondene, discursurile, ziarele pot s? aib? r?spuns la toate cu ajutorul lor; nimeni nu are spirit dac? nu e sociolog�. A?a se exprima istoricul Henri Hauser �ntr-un raport din 1903 asupra �nv???m�ntului ?tiin?elor sociale. n ochii multora ele reprezint? un instrument pre?ios prin calitatea informa?iei pe care o furnizeaz? ?i dovedesc

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i o mi?care social? care s? le sus?în?, a?a cum arăt? Antoine Prost �n L'Enseignement en France [1968]. �n cadrul Ministerului Instruc?iunii Publice, ?tiin?ei sociale n?sc�nde nu i-a lipsit sprijinul, chiar dac? nu se ?tia prea bine ce se putea a?tepta de la ea, at�ț la nivelul metodelor, c�ț ?i la cel al pronosticurilor sau remediilor propuse. De unde anumite ?ov?ieli �n privin?a alegerii metodelor de referin?? ?i anumite

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
mult dec�ț Bibliotecă general? a ?tiin?elor sociale � despre care vom vorbi �ndat?. Al?i librari, precum Mame, editorul lui Le Play, sau Giard & Bri�re care �l sus?în pe Worms, �ncurajeaz? de asemenea ?tiin?ele sociale chiar dac? � din punct de vedere financiar � rezultatele nu s�nt �ntotdeauna la �n?l?imea speran?elor lor. Singurul care pare s? adopte un comportament cu adev?raț capitalist �n domeniu este Flammarion cu a sa Bibliotec? de filosofie ?tiin?ific

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
era asimilat? unei �mase�, dar o mas? personalizat? �n dăuna indivizilor care o compuneau. Cu noua colec?ie, ambi?ia să este s? pun? pe pia?? o ?tiin?? vulgarizat?, accesibil? unui num?r c�ț mai mare de oameni, chiar dac? majoritatea autorilor publică?i � fizicieni sau psihologi � aveau mare autoritate �n domeniu [Fabiani, 1988]. A fost Le Bon �omul care a adus cei mai mul?i bani la Flammarion�, a?a cum se l?udă? F?r? a putea r

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
du Maroussem, un leplaysian. �n acelea?i localuri de pe strada Sorbonei ?i cu binecuv�ntarea animatorilor s-a creat, �n 1901, o ?coal? rus? de �nalte studii sociale care a desf??urat un �nv???m�nt deliberat internă?ional, chiar dac? se adresa cu prioritate ru?ilor emigra?i. Maxime Kovalewsky ?i Eugene de Roberty � instalat apoi la Bruxelles � s�nt personalit??ile cele mai notabile, figuri binecunoscute ale sociologiei pariziene, dac? ar fi s? ne referim doar la rolul lor

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Germania, Ț�nnies ?i Simmel produseser? deja opere importante. Fiecare dintre aceste c?r?i, cu stiluri bine conturate, constituie repere ce indic? locul pe care sociologia voia s?-l de?în?. �ntr-un cuv�nt, unei cereri intelectuale puternice, chiar dac? difuze, sociologia n?sc�nd? �i r?spundea cu opere semnificative, dar cu tonalit??i ?i cu orient?ri diferite. 2. �n acela?i timp, sociologia se doteaz? cu mijloacele de difuzare a propriilor lucr?ri. Leplaysienii, desigur, indicaser? calea

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
alte tradi?îi care nu adopt? neap?raț acelea?i modele de referin?? sau de analiz?. Acest lucru este adev?raț pentru Europa, unde se organizeaz? adev?rate ?coli na?ionale, măi pu?în orientate spre aprofund?ri teoretice � chiar dac? exist? excep?îi � c�ț spre punerea la punct a metodelor de investiga?ie susceptibile de aplică?îi sociale, dar este cu at�ț mai valabil pentru Statele Unite unde e �ncurajat? dezvoltarea unei ?tiin?e sociale care nu va fi

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Proudhon, el ap?r? ideea de reciprocitate ?i veste?te instaurarea rela?iilor sociale echilibrate �ntre clase prin interpunerea sindicatelor. Teoria să a claselor nu are caracterul sistematic pe care �l va lua �n marxism. Pentru el, diviziunea claselor, chiar dac? acestea s�nt bazate pe proprietatea asupra mijloacelor de produc?ie, nu reprezint? dec�ț o etap? �n diviziunea social? a muncii. Cu toate c? procesul nu e �ncheiat, el va duce ineluctabil la o reparți?ie nou? a grupurilor

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
bra?, v�nt, ap? ) ?i dup? formă raporturilor de produc?ie (munc? domestic?, atelier me?te?ug?resc, atelier mare�). Metodă de clasificare este conceput? �n spiritul apropiat statisticienilor actuali, observă?ia este l?rgit? la ansamblul societ??îi, chiar dac? familia r?m�ne un teren de studiu privilegiat. Totu?i, tipologia familial? a lui Le Play face obiectul unor critici severe ce repun �n discu?ie prioritatea acordat? familiei l?rgite. Mai mult dec�ț familia, problemele educative re

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
care el o vede dintr-o perspectiv? strict evolu?ionist?, ca transformare automat? a moravurilor ?i nu că rod al interven?ionismului social c?ruia �i denun?? z?d?rnicia. Sumner nu are, �n fapt, nimic dintr-un specialist ?i dac? la sf�r?ițul secolului al XIX-lea este vizibil un �nceput de profesionalizare �n sociologia american?, atunci trebuie s? privim spre New York ?i spre Chicago. Small, antreprenor al sociologiei Chiar dac? �n Nouă Anglie colegii n-au pentru el

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]