6,256 matches
-
În doi ani 9,4 6,1 7,5 8,0 7,7 În trei ani 78,1 73,8 60,5 41,2 54,6 Supraaglomerare (medie) 1,2 1 1 0,9 1 Excluziune multiplă și sărăcie Tabelul descriptiv prezentat mai sus ne demonstrează că persoanele cu o probabilitate mai ridicată de a trăi în sărăcie cronică au și un risc mai mare de a fi excluse de la anumite dimensiuni, dar nu indică dacă formele de excluziune tind să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
multă vreme, în spate, povara ucigătoare a sublimului” (Singur). Umorul răstoarnă comparația mitologică spre actualizarea familiară. Prin plăcerea de a povesti, H. se integrează seriei de prozatori moldoveni care, de la Negruzzi până la Sadoveanu, excelează ca naratori, în timp ce muntenii, mai degrabă descriptivi, atenți la detalii, par preocupați de reconstituirea exactă. Definit într-o formulă succintă, el e un pictor-povestitor. Linia Odobescu-Hogaș-Geo Bogza are în vedere asemănări în privința vizualității, însă notele deosebitoare predomină. Prin abundența referințelor la cei vechi (parțial cenzurate de G.
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
dragostea, moartea, conflictul insolubil dintre proiecția ideală a dorințelor individuale și consecințele lor reale. Excepție de la perspectiva de ansamblu face doar Parada dascălilor, incluzând serii de portrete de profesori ai unui liceu de provincie, tipuri caricaturale, construite prin surprinderea detaliului descriptiv caracteristic: „domnul Biju, cavaler tomnatic, pițigoi bătrân și tandru, cu nas ștrengar și cu surâs pe buze, cu mustăcioară isteață, cu floricica la butonieră, matematician, specialist în astronomie, arătând domnișoarelor cu dexteritate stelele”, „domnul Frunză, cincizeci de ani, maestrul de
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
uneltele pe care le produce și le utilizează. 2. Lumea stărilor și proceselor mintale ale indivizilor, a trăirilor subiective care sunt mai mult sau mai puțin exteriorizate. 3. Lumea produselor minții omenești, în primul rând a celor realizate prin intermediul limbajului descriptiv, asertiv și critic (argumentativă. Din aceasta fac parte: miturile, poveștile, istoriile, romanele, dar mai ales teoriile științifice. Tot aici sunt incluse producțiile omului din celelalte două lumi, chiar și obiectele fizice specifice lumii umane, precum bibliotecile, cărțile și revistele, sculpturile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
rezultatelor, perceperea succesului sau eșecului. Conform teoriei sociocognitive, personalitatea este o realitate multifațetată, bogat contextualizată și implicată în diverse tranzacții în viața de zi cu zi. Ea nu este o entitate abstractă și nu poate fi redusă la câteva teorii descriptive generale. Oamenii își exprimă individualitatea și dau structură, semnificație și scop vieții lor, acționând în conformitate cu propriile credințe, valori, standarde personale, aspirații și concepții despre lumea din jur. Toate acestea sunt reunite de propriul sine (selfă. Personalitatea este sistemul integrat al
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sau tolerate - au impresionat dintotdeauna omenirea. La fel s-a întâmplat și cu manifestările comportamentale patologice independente sau racordabile structurii personalității. Bineînțeles că plasarea și descrierea lor în ordine cronologică este imposibilă, datorită atributelor lor dominante și absenței unor metodologii descriptive transculturale. Primele abordări recunoscute ca atare ale domeniului personopatiilor pot fi legate de perioada apariției scrisului ca modalitate de exprimare și comunicare (Perry și Vaillant, 1985Ă. Se consideră că Hipocrate a fost cel care a postulat existența a patru mari
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
descrieri ale tulburării de stres posttraumatic raportate la vulnerabilitatea conferită de structurările dizarmonice ale personalității și de evenimentele de viață (Smith, 1916Ă. În aceeași perioadă Kretschmer (1922Ă și Schneider (1928Ă elaborează primele clasificări ale tulburărilor de personalitate, apelând la metoda descriptivă a cazuisticii. Schneider a integrat toate personalitățile patologice termenului de psihopat și a lansat o definiție a acestuia, care a fost mereu revalidată de personologi și de realitatea clinică: „Personalitățile psihopatice sunt acele personalități anormal structurate care corespunzător dizarmoniei lor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
realitatea clinică: „Personalitățile psihopatice sunt acele personalități anormal structurate care corespunzător dizarmoniei lor structurale, suferă și reprezintă o sursă de suferință și pentru societate”. Cele 10 subtipuri de personalități patologice studiate de psihiatrul german rămân modele de profunzime și acuratețe descriptivă: psihopatul hipertim, depresiv, nesigur de sine, fanatic, cu stimă de sine scăzută, instabil, exploziv, răutăcios, apatic și astenic. Autorul le consideră nu entități diagnostice, ci „moduri de a fi”, deci variante developmentale ale firii umane. Contribuția lui Schneider se extinde
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
satisfacție personală. Sistemele diagnostice DSM și ICD sunt sintetice, prezentând criterii speciale pentru fiecare structură personologică. De-a lungul timpului, autorii au descris diverse aspecte bazate pe observația clinică sau corelabile unor doctrine. Deși sistemele categoriale adoptă o perspectivă dominant descriptivă în cazul tulburărilor de personalitate, Axa II diagnostică rămâne un construct abstract, precumpănitor teoretic. 5.2. Tulburările de personalitate de cluster A Primul cluster - clusterul A - al clasificării categoriale include personalitățile patologice cu trăsături de serie psihotică. 5.2.1
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Cervantes, Jules Lemaitre, Ivan Bunin, Walter Scott, George Sand, Ladislas Raymont, Leopardi, Fenimore Cooper, James Oliver Curwood ș.a., înlesnind popularizarea unor opere insuficient cunoscute la acea vreme de publicul larg. Poezia lui I. ar putea fi încadrată în zona lirismului descriptiv și elegiac. În volumele de versuri Balade (1919), Sub zidurile Troiei (1920), Umbre peste ape (1923), Cosânzeana (1924), Lauri și purpură (1929) și Chipuri de bronz (1930), scriitorul abordează teme consacrate, desprinse din mitologia greco-latină sau din istoria autohtonă. Nu
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
alandala,/ o pădure cu rădăcinile-n sus,/ un val cu gura deschisă,/ un nasture înaripat,/ un pitic mâncat de-o alună/ - și-o portocală” (Portocala). Viziunea a evoluat de la feeric spre grotesc și spre macabru, dar înclinația spontană spre prelungirea descriptivului în imaginar s-a păstrat: „Vizitatorii mei sunt un domn întrerupt la mijloc,/ o doamnă continuă/ și fiica lor de tablă,/ un profesor care predă brânză,/ un asasin rătăcit, o droaie/ de furnici necăsătorite,/ un copac cu mustăți, / o barză
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
amurgul unei lumi, la disoluția unei clase. Totodată, Crepuscul este un roman al universului familial, vădind capacitatea scriitorului de a „recupera” epic atmosfera unei epoci revolute (aici, aceea interbelică, în special), prin mijloacele consacrate ale realismului. Romanul etalează în pagini descriptive remarcabile imaginea unui oraș de altădată (în filigran se descifrează Timișoara), scene de gen (talciocul, evenimente de familie cu ecou comunitar etc.), portrete și momente de rememorare implicând impactul cu istoria. Zilele (1972) continuă tendința spre fresca socială, prefigurată în
CIOBANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
epocă, o priincioasă înrâurire asupra publicului pentru care scria. Elena Văcărescu i-a închinat o elegie - À la mémoire de Claymoor. Superficial și efeminat apare deseori C. în cronicile lui mondene în stil parizian, scrise în franțuzește. Maniera e anecdotică, descriptivă. Indiferent de subiectul abordat, el urmează un tipic de la care se abate rareori: întâi un tablou de natură schițat în imagini artificioase, mitologizante, apoi câteva galanterii către cititoare, în fine, „la vie mondaine”: recepții, dineuri, serate, baluri, „le five o
CLAYMOOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286297_a_287626]
-
ca rezultat al expunerii la stimuli modelatori înaintea reproducerii comportamentale sau a apariției ocaziilor de întărire; se pretinde un mecanism de răspuns integral central. Desemnarea învățării observaționale ca „imitație generalizată” (Gewirtz, Stingle, 1968) nu explică nicicum fenomenul; ea reprezintă etichetarea descriptivă sub masca unei explicații - concluziona Bandura. La o concluzie similară ajunge și în ceea ce privește teoria primară a imitației dezvoltată de Miller și Dollard (1941); după aceștia, interpretarea condiționată operant a fenomenului de modelare ține cont, într-un mare grad, de controlul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
studiul fenomenelor și problemelor socioeducaționale. Aceștia valorificau intens teoria disonanței cognitive în studiul psihologiei grupurilor și comunităților. „Dodecalogul lui Festinger” dădea roade uimitoare în procesele de socializare și manipulare intragrupală. Astfel încât ne socotim îndreptățiți să considerăm că teoria disonanței cognitive, descriptivă și tezistă, putea fi numită, mai corect, teoria armoniei cognitive și redactată prescriptiv, nomotetic - ca o autentică teorie a educației. „Cervantes al psihologiei americane” nu dorise să zugrăvească un Don Quijote negativ și caraghios; descriindu-i însă idealurile nobile, acestea au
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a abilităților de observare „include recunoașterea patternurilor, identificarea caracteristicilor, dezvoltarea de inferențe și construirea de ipoteze” (apud Campbell, Campbell și Dickinson, 2004, p. 227). După Ioan Cerghit (1997), deosebim următoarele forme: a) observarea spontană și neorganizată; b) observarea enumerativă și descriptivă; c) observarea ca formă de cercetare organizată și sistematică, bazată pe autodirijare sau pe dirijare impusă din exteriorul persoanei; importanța observației rezidă în necesitatea ca procesul de învățare să se sprijine pe cunoașterea pe calea acțiunii directe a tuturor fenomenelor
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
unele aspecte deosebit de complexe. Astfel, conform lui Hansen (apud Moore, 1992), în observație, văzută aici ca metodă didactică, cursantul trebuie să facă o diferență între datele pe care le obține și cele pe care le comunică celorlalți; vorbim despre date descriptive (care au o mare doză de obiectivitate, neimplicând judecăți de valoare) și date interpretative, dezvoltate de posibilitățile de apreciere ale observatorului - ori ale altor factori care intră sau au intrat în contact cu aceste date - și care conțin o prezentare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
au observat același fenomen, dar utilizând date interpretative, nu ajung la același rezultat în comunicarea pe care o fac colegilor lor, ceea ce poate genera anumite stări de tensiune și chiar conflicte între ei). Desigur, o observare obiectivă, bazată pe date descriptive, poate părea de dorit la o primă vedere; nu trebuie însă să uităm că, pe lângă faptul că este relativ dificil să ne imaginăm o observație obiectivă sută la sută (mai ales dacă sunt supuse observării procese sociale), aceasta ar fi
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de a iniția sau intensifica tratamentul cu insulină la pacienții cu diabet zaharat tip 2 care ar putea beneficia de acest tratament. Problematica directă a rezistenței psihologice la insulină este abordată în mai puțin de 20 de studii exploratorii și descriptive ale fenomenului. Cel mai mare studiu care vizează aspectele psiho-sociale în diabet este studiul DAWN (Diabetes Attitudes, Wishes and Needs)(5). Acest studiu a fost inițiat în 2001 de către compania Novo Nordisk, în colaborare cu Federația Internațională de Diabet. Până în
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
de accesibilitate a pacienților cu diabet la serviciile de îngrijire Necesitatea evaluării costurilor îngrijirii cu scopul luării deciziilor privind politica de alocare a resurselor . Analiza economică a resurselor cheltuite și a celor necesare se poate face în mai multe moduri: Descriptiv, adică analiza detaliată a resurselor cheltuite sau a consecințelor diabetului zaharat evaluate în termeni economici ca " pierderi" Evaluativ, prin calcularea raportului cost-eficiență al tratamentului și al procedurilor de screening și diagnostic Explicativ, prin analizarea modului adecvat sau nu de alocare
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
o vizită pe an în secțiile de urgență ale spitalului municipal, unde s-a întreprins studiul (Stark, Flitcraft, 1996). Unele femei, victime ale „abuzurilor în serie” se regăseau săptămânal în aceste secții. Elementele definitorii ale acestor cazuri coincid cu elementele descriptive ale BWS: incidența tentativei de suicid de cinci ori mai mare decât în rândurile femeilor care nu erau victime ale violenței domestice; abuz de alcool, de 15 ori mai frecvent la aceste femei, comparativ cu grupul martor. în plus, femeile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
într-un astfel de grup să se simtă într-o siguranță mai mare în lupta pentru satisfacerea nevoilor curente și astfel să fie mai puțin expusă trăirilor intens negative, cum ar fi disperarea. Simon Maxwell 2 (1999) găsește ca termeni descriptivi ai sărăciei: veniturile scăzute, capacitatea scăzută de consum; excluziunea socială; (sub)dezvoltarea umană; boala; lipsa de abilități și disfuncțiile; vulnerabilitatea; incapacitate de satisfacere a nevoilor impuse de viață; neacoperirea nevoilor primare; relativa deprivare. Sărăcia induce vulnerabilitate, disperare și o atitudine
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
momentul, severitatea evenimentului, complexitatea și durata crizei sunt indicatori importanți în orientarea transformărilor individului. Eforturile de căutare a sensului, adesea generând procese intruzive, ruminative, au ca final transformarea persoanei. în acest tip de modele, cel mai clar definit este modelul descriptiv funcțional al lui Calhoun și Tedeschi (2004). 2. Teoria centrată pe persoană Inițiată de Carl Rogers (1951), teoria centrată pe persoană o vede pe aceasta capabilă de o totală autoacceptare, valorizare. Persoana, conștientă de forțele și slăbiciunile sale, este capabilă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
secolul al XVI-lea, concepută ca doctrină în cursul secolului al XVII-lea și a funcționat ca un argument strategic pentru impunerea internațională a culturii franceze în secolul al XVIII-lea. Această conjunctură istorică a permis dezvoltarea unei expresii riguros descriptive a "limbii ca literatură". În dezbaterile Academiei franceze dintre 1635 și 1690, acestei idei i s-a dat consistența unei veritabile retorici, cu indicații precise asupra resurselor limbii capabile de literatură și asupra modurilor în care ele pot fi angajate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ale prozodiei, s-a constituit o critică care se baza în evaluarea textelor poetice pe modalitățile de dispunere a pozițiilor în frază și pentru care mitologia franceză a ordinii sintactice "firești" subiect/ verb/ complement a devenit parte a unui dispozitiv descriptiv. Or, ceea ce constată Gilles Philippe e că acest "moment gramatical" al practicilor de lectură se încheie la începutul anilor '50, odată cu emergența primelor manifestări ale unui "moment semiotic" în textele lui Roland Barthes, sau, mai exact, odată cu primele semne ale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]