7,054 matches
-
necorespunzînd „ritmului vremei” și exigențelor „ordinii-sinteză, clasice, integrale”, pentru a-și orienta atenția către promisiunile stării de vis și „semitrezie” - cum scrie el Însuși, În numele Întregii grupări, În pamfletul Coliva lui Moș Vinea. În sfîrșit, ruptura cu unu va Însemna despărțirea de programul strict avangardist și afirmarea unei alte angajări a poeziei, larg umanitaristă, pe care creația sa de limbă franceză o va afirma (după 1933) cu și mai multă fermitate. Cum această primă perioadă din istoria avangardei românești nu trece
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
vîrste lirice, reluate În volumul Restriști din 1923. O simplă cercetare a sumarului cărții e de natură să indice registrul tematic și atitudinea lirică dominantă: Tristeți, Neliniști, Sfîrșiri, Preumblări bolnave, Primăvară tristă, Elegie, Amurguri, Restriști, Desfrunziri, Toamnă tîrzie, Parcuri vechi, Despărțiri, Încă o toamnă etc. Dacă poemul de debut (nereluat În volum) putea trimite la tablourile de puternică plasticitate din provincia stagnantă a lui B. Fundoianu („Ferestrele cernite și streșinile roase / prin care curge brumă tăcerea nopții joase / (ca un tavan
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
o strofă sintetizează expresiv această atmosferă dezagregantă, generatoare de melancolice rememorări: E pustiu șie frig În odăi stinse Toată viața o regăsești ca pe un ceasornic oprit Auzi sufletul căzînd, poate sînt frunze, Pásul tău prin amintire sîngerat și rănit. (Despărțiri) „Rătăcirile”, „preumblările bolnave” sînt de asemenea variante ale periplului bacovian (cu rădăcini În romanța eminesciană), fără, Însă „nevrozele”, „delirul” din Plumb. „Personajul” lui Voronca are mai degrabă ceva din fizionomia palidului „elev singuratic” suferind de cenușiul existenței, rostindu-și În
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
acestea se contopesc. Și ca desfășurare În timp, și ca Închegare a unor formule specifice, creația poetului se suprapune aproape perfect experiențelor acestei prime „avangarde istorice”, rămînÎnd semnificativă și prin distanțele pe care le va lua treptat, pînă la definitiva despărțire de ele, la vîrsta franceză a scrisului său. Încît, dacă formula integralistă a „sintezei moderne” a fost găsită, pe drept cuvînt, definitorie pentru ansamblul demersurilor avangardiste românești din acei ani, ea se aplică, mai mult decît la oricare alt reprezentant
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Ă. Categorii de stres În categoria așa-numitelor life events se încadrează acele evenimente marcante în viață, neașteptate și neprevăzute ce întrerup „banalitatea” cotidiană. Aici am putea enumera licențierea, căsătoria, nașterea unui copil, instalarea unei boli, a șomajului, a sărăciei, despărțirile (chiar cele temporareă, adaptarea la un nou loc de muncă ș.a.m.d. Toate acestea reprezintă surse reale de stres care, din păcate, tind de multe ori a fi trecute cu vederea de persoanele ce ignoră respectul cuvenit unor noțiuni
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
amor, cu cîteva momente tipice pentru sensibilitatea romantică, precedînd, În unele nuanțe, pe Eminescu. * S-a pus problema dualității temperamentului liric al lui Gr. Alexandrescu, mai exact: oscilația lui Între stilul poetic propriu-zis și stilul didactic. Cei mai mulți critici acceptă această despărțire. N. Iorga laudă spiritul satiric al lui Alexandrescu („fabula satirică e mai ales genul și puterea sa”), zicînd că melancolia este necunoscută acestui temperament „hotărît și războinic”. Șerban Cioculescu neagă ideea dualității („Grigore Alexandrescu nu e un adevărat temperament dual
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cealaltă Înălțarea deasupra simțurilor, potolirea pe care o aduce spiritul: „Două firi are-ntro fire - și de om, și Îngerească, Una-i dragostea curată, ceilaltă-i Îi trupescă. Cu una la săntimenturi să pleacă și să Închină, Dorește cele de lipsă, În despărțire suspină. Cu ceilaltă potoale și Împacă Îmbulzîrea Ce aduce la om fapta care i-au dăruit firea.” Finalul acestui spiritual discurs erotic pare a exprima Și o opțiune pentru partea pămîntească a Amorului. Oricum, iubirea se naște prin vedere și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a corpului, de Întrerupere a funcțiilor vitale. O paralizie progresivă cuprinde pe omul Înamorat: „Ochii ș-au perdut vederea, Gura s-o-nchis spre tăcerea, Obrajii În veștejire, MÎinile În neclintire, Pieptul Întru nemișcare, Sufletul În nesuflare, Spun că pentru despărțire Moare omul cu simțire.” N. Dimanchi, amicul lui Conachi, vede și el „semne Încumplite” În te miri ce. Trecerea unui fluture Îi vestește moartea. Pierzîndu-și amorul, nu-și află fericirea decît În chinurile morții: „Și o am o fericire A
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Scăpare zicem, dar unde-i, cînd și viața ne omoară, Două inimi ce-s unite cînd să despart vor să moară. Ah, să murim, căci prin moarte vom veni iar la unire Moartea pentru noi Îi viață, dacă n-are despărțire.” Conachi se instalează În pătimire și trăiește numai cu sentimentul morții În față atunci cînd ibovnica slăvită dispare. Jocul de-a moartea s-a terminat. Rămîne numai senzația de zădărnicie a lumii și dorința de cufundare În Întuneric. Tonul devine
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
are o importanță capitală pentru tema acestui eseu. CÎntecele la care mă refer folosesc cunoscuta retorică amoroasă. Aflăm, aici, toate elementele a ceea ce Paul Cornea numește „erotica combustiunii”. Ele s-ar putea rezuma astfel: amorul este o pătimire În doi; despărțirea schimbă culoarea universului („lumea toate le negrește / amîndoi dacă nu sînt”); amorul are legi și legile pot fi Înțelese etc. Alte imagini: cînd pleacă, Înamoratul ezită să dea „veste scîrbită”, iar cînd, În fine, se hotărăște s-o comunice, somează
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ar fi, din punctul de vedere al lui Sikela sau Eichler, prezența în genomul uman a unor extracópii ale unor gene sau alte fragmente de ADN. Se sugerează că ar exista 134 de gene care s-au duplicat după momentul despărțirii speciei umane de alte linii de primate. Pe de altă parte, există și varianta în care proliferarea s-a făcut la nivelul unei singure gene: de exemplu, doi exoni ai unei gene care au crescut de la o singură copie la
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
zbuciumă Trebuie să lupți cu ardoare pentru a redobândi lumina<footnote Arhiepiscop B. Krivocheine, op. cit., p. 257. footnote>. Retragerea luminii și revenirea în sine a sufletului se face treptat, pentru ca acesta să nu sufere. Atunci când este părăsit și trăiește chinul despărțirii, cel lipsit de dulceața luminii se trântește la pământ și zace ca un mort, plânge, cheamă și imploră, cere iertare și speră în redescoperire<footnote Pr.Prof.Dr. Ioan C. Teșu, op. cit., p. 169. footnote>. Probabil unul din elementele noi pe care
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
Cu toate acestea, socoti că nu există analogie veritabilă între purtările lui și ale Pichii. Pretenția de filozofie a lui Tudorel îl intrigă. Își dădu seama că nu e nimic de scos de la el și ridică ședința sfatului familial. Înainte de despărțire, Ioanide, luîndu-și fiul de braț, se plimbă cu el pe dinaintea rafturilor de cărți. - Îmi vorbești de concepții, prea bine, nu te văd niciodatăintrînd în birou și căutând cărți. Uită-te, aici sunt lucruri ce pot să te intereseze, acum e
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe care Gonzalv nu-l ajută s-o evite. Nici una din mame nu murise, Gonzalv divorțase pur și simplu de cele dintâi două, trăind acum cu o a treia soție, mama fetitei. Luând în considerație vârstele copiilor, este evident că despărțirile se produseseră într-un timp relativ scurt. Ca bărbat, Gonzalv Ionescu n-avea nimic de natură să surprindă o femeie. Pe sub firele de păr încă lungi se zărea o prematură chelie; fața îi era accidentată, trupul scheletos, nodurile genunchilor i
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
toată afacerea cuceririi Franței nu va dura mai mult de trei zile. În legătură cu indiferența noastră pentru spațiul geografic de manifestare a energiei române, odată unul dintre noi a propus să ne transportăm în Sicilia, spre a începe o propagandă în vederea despărțirii ei de Italia. Atunci am început să citesc opere de istorie relativ la trecutul Italiei, de unde un obicei de a face referințe istorice. Antrenați de voința noastră de acțiune, am explorat istoria umanității spre a ne găsi un spațiu în caz
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
avea imaginea vie a Pichii, așa cum o văzuse atunci când o lăsase în casa Erminiei. Pica a plecat departe, va sta o lună, un an, doi ani, ca studentă în străinătate. De ce să strice cu tabloul sinistru al morții a. o despărțire amabilă? Sinucigașii de spirit care se aruncă în mare își atârnă o greutate, ca nu cumva trupul lor să iasă pe mal ca o fantomă hidoasă. Cadavrul descompune amintirea, b. o desființează, și Ioanide nu voia să piardă pe Pica
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o clipă dintr-o năvală de nori și reînghițit, se întunecă. . - Am fost solicitat de sus, nu puteam să refuz. Încep acum mizeriile meseriei. . Gaittany găsi de cuviință să se retragă și Pomponescu îl conduse iarăși până la ușă, manifestîndu-și la despărțire dorința de a lua încă o dată masa cu prietenii săi. . - O idee admirabilă, zise Gaittany, e-n regulă, domnule ministru! Când Gaittany se întinse voluptuos în cupeul mașinii, ministrul, care-l privea de pe fereastră, remarcă cu o secretă invidie aerul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
viitorul copiilor, dintre care unul e al tău. Dacă izbutesc să capăt locul ce mi se cuvine, atunci ei vor fi copiii profesorului universitar Gonzalv Ionescu, vor avea o stare civilă ca lumea. În fond, nu-ți cer decât o despărțire formală, pentru că sufletește vom fi mereu alături. O tristă necesitate. Evident, nu voi face pasul acesta înainte de a-ți procura un rost. Ai o licență, mi s-a promis un loc în învățămînt sau unul la un minister. Conțeștii sunt
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
materie sexuală. Când decidea să se însoare, punea aceeași insistență sâcâitoare ca și în afacerile lui științifice, și cum femeile vor să se mărite, Gonzalv sfârșea prin a fi victorios. Gonzalv era omul care avea întotdeauna "intenții serioase". Treptat, ideea despărțirii deveni un program comun celor doi soți, care nu mai trăiau împreună decât spre a nu distruge căminul înainte de vreme. Soția lui Gonzalv se aranjă, obținând un post, și era așa de sentimentală, încît ar fi acceptat divorțul imediat, cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de sentimentală, încît ar fi acceptat divorțul imediat, cu gândul că face un act sublim. Gonzalv nu voia totuși să precipite divorțul. Dorea să pună întîi lucrurile la punct dincolo și numai după ce obținea asigurări ferme să treacă la operația despărțirii. Înclina și el tot mai mult pentru soluția căsătoriei cu Erminia și în acest scop furniza soției sale toate datele trebuincioase ca să poată judeca, cerîndu-i avizul. . - Frate dragă, spunea Gonzalv către soția sa, Erminia aredupă părerea mea un avantaj enorm
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mână expertă, o femeie prea tânără nu le impune respect. . - Atunci, domnule Gonzalv Ionescu, nu divorța. Soțiadumitale actuală ce cusur are? E o femeie admirabilă. . - Admirabilă, recunosc și eu, zicea Gonzalv, toate soțiile mele au fost excelente. Ea însă dorește despărțirea din interese superioare. Facem un sacrificiu în favoarea copiilor. . - Ești sigur, se îndoia Erminia cunoscând pe Gonzalv, că este trebuință de un astfel de gest oarecum dureros? Un bărbat energic ca dumneata învinge în viață și fără a-și distruge familia
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Oricât ar fi mistificat Gonzalv pe cunoscuți, aceștia aflaseră ceva, iar Smărăndache înflori totul. După versiunea acestuia, Gonzalv își ascunsese nevasta, în scopul de a se căsători cu alte două deodată, cu Erminia și cu nepoata lui Conțescu. După manevra despărțirii corporale, Gonzalv își reluă cu mai multă încredere vizitele la nepoata lui Conțescu, ba chiar izbuti a o aduce acasă la el. Nepoata profesa anumite idei libere, în sensul că o fată trebuie să treacă peste orice considerații formale spre
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fost în bună măsură străină de ea." Totuși, Elvira n-avea dreptate. Este imposibil ca doi oameni să stea față-n față fizicește în permanență. Obosind, nu se mai percep, și în fond distanța morală se restabilește pe alte căi. Despărțirea e necesară pentru a gândi la celălalt. "Așadar, medita Ioanide, condiția principală spre a fi alături moralmente de cineva e de a-l gândi ca trăind. Despărțirea diurnă nu constituie o separație, dimpotrivă, un prilej de dezvoltare de la distanță a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
se mai percep, și în fond distanța morală se restabilește pe alte căi. Despărțirea e necesară pentru a gândi la celălalt. "Așadar, medita Ioanide, condiția principală spre a fi alături moralmente de cineva e de a-l gândi ca trăind. Despărțirea diurnă nu constituie o separație, dimpotrivă, un prilej de dezvoltare de la distanță a relațiilor." Știind că Elvira, Pica, Tudorel sunt în căminul lui, Ioanide dusese o viată în aparență nepăsătoare, din cauza calmului pe care i-I procura conștiința că ceilalți
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai târziu, nu e așa grabă, să mă fac ceva mai bine. . Lui Gonzalv îi fu teamă că va da divorț zadarnic și de aceea se aranjă astfel cu avocatul ca ambele părți să lipsească în instanță, și pricina de despărțire să capete alt termen. Conțescu calcula cu anii și deceniile, încît Gonzalv simțea amețeli. . - Anul acesta e ca și trecut, îi spunea Conțescu. La toamnăîmi voi relua cursul, pe primăvara anului viitor te voi pune să suplinești, la toamna cealaltă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]