4,208 matches
-
care este condus. Un alt dublet cu o mare semnificație este reprezentat de Faust și Mefistofel, pe care, Într-o anumită privință, Îl putem apropia de dubletul Oedip și Sfinxul. Faust este spiritul clar, luminos, rațional, cel care caută să dezlege misterul, pe când Mefistofel este spiritul tenebros, irațional, al Inconștientului pulsional. În aceeași serie se Înscrie și dubletul Don Quijote și Sancho Panza, În care vedem diferențierea și complementaritatea dintre spiritul aventurier, expansiv, imaginar și spiritul practic, imediat, limitat strict la realitate
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
lunca, Stînca stearpă, izvorul cu prispa de brazde și "teiul sfînt", așa învăluite în lumea de basm a copilăriei sale și văzute de el cu ochi de poet. Și încă un motiv, ca să rîmînem în același cadru ipoteștean: pentru a dezlega problema pusă de Iubita de la Ipotești, pe care Perpessicius o considera "marea și pînă în clipa de față insolubila taină biografică din viața lui Eminescu", trebuiau cercetate toate antumele și toate postumele sale, cu toate versiunile lor și cu tot
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din 1837, Profirița a fost pusă sub curatelă, iar aga Grigore, nemai putînd continua situația de căsătorit, dar fără soție, a cerut mitropolitului să-i desfacă cununia bisericească. La 20 decembrie 1838, mitropolitul Veniamin, cu cartea nr. 965, le-a dezlegat cununia, însă cu o clauză draconică: Pentru că amîndouă părțile sunt ajunși în vîrsta bătrînețelor și au copiii mai vîrstnici, sunt opriți despre altă însoțire pentru de-a pururi"71. Din căsătoria lor, au avut doi băieți, pe Vasile și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
au căpătat un titlu nou: Cîntecul lăutarului. Acest ultim titlu ne trimite la un episod din amintirile lui Tudor Ștefanelli, legat de conviețuirea sa cu poetul, la Viena. Dacă se strecurau cei mai mulți din societate și rămîneau numai doi-trei, i se dezlega și lui Eminescu limba și atuncia ne cînta. El nu avea glas tare, dar dulce și melodios și cînta corect, căci avea auz bun. Melodiile măestrite din opere nu-i plăceau; el le numea țîrlîituri. Cîntecele populare îl încîntau și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nu veridicitatea Imperiului Roman târziu. În calitate de romancieră franceză postromantică, conștientă că scrie un roman istoric, totuși bazat pe izvoare, ea încă și-a dorit cu ardoare un împărat coerent și convingător. Îl văzuse tot atât de modern pe cât de antic; i-a dezlegat monumentalele dileme psihologice. Nici măcar Freud nu ar fi putut depăși rezultatele ei. Trei ani de scris continuu o învățaseră pe Yourcenar că, deși se apucase să scrie o operă de ficțiune, ea era și istoric. Dar învățase că cel mai
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
a tatălui/ zi fără zi poet mai trist ca simboliștii/ încă bun pentru alcoolicii anonimi// amenințând cu detașare/ lovitura marelui poem" (din Moira). Sau: "acum la o vreme de la marea întâlnire/ de la dialogul de sticlă la marginea ultimului/ concept/ acum dezlegați de fenomen/ ni s-au ridicat din priviri pânzele roșii ale toamnei// curge alături de noi un fluviu de tristă sinceritate/ și noi vorbim cu versul cristalului/ despre marile absențe cunoscute/ împingând din când în când o piatră/ în acest amestec
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pedagogii experimentale. "Pedagogia veche" afirma el "cu toate că în amănunt are și părți bune, trebuie cu totul înlăturată, pentru că are un păcat mare: ea este rezultatul ideilor preconcepute; ea operează cu afirmații necontrolate, ea confundă demonstrațiile riguroase cu citațiile literare, ea dezleagă problemele cele mai grele invocîndu-l pe Quintilian și Bossuet, ea înlocuiește faptele cu discursuri și nu s-ar putea caracteriza mai bine decît cu titlul de "Vorbărie"" (2, p. 1). Critica era, cum se vede, foarte aspră și numai în
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ca un spic de grâu, Cu șorțul negru prins în brâu, O pierd din ochi de dragă. Și când o văd, îngălbenesc; Și când n-o văd, mă-mbolnăvesc, Iar când merg alții de-o pețesc, Vin popi de mă dezleagă. La vorbă-n drum, trei ceasuri trec Ea pleacă, eu mă fac că plec, Dar stau acolo și-o petrec Cu ochii cât e zarea. Așa cum e săracă ea, Aș vrea s-o știu nevasta mea, Dar oameni răi din
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
o petrec Cu ochii cât e zarea. Așa cum e săracă ea, Aș vrea s-o știu nevasta mea, Dar oameni răi din lumea rea Îmi tot închid cărarea... (G. Coșbuc, Numai una!) 1. Indică modul de formare a cuvintelor: îngălbenesc, dezleagă. 2. Precizează două teme/ motive literare din fragment. 3. Scrie două enunțuri prin care să ilustrezi sensul denotativ și conotativ al cuvântului săracă. 4. Transcrie o coordonată spațială și una temporală. 5. Notează din fragment o comparație și un epitet
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
care nu s-au mai întors, popa îi spune: "La Carte scrie că păcatele părinților se răsfrâng asupra fiilor. De te-i fi rugat însă cu inimă-nfrântă și smerită, toate-ți vor fi iertate. Cu putere de la Domnul eu te dezleg de toate vrajele, de toate duhurile necurate, de greșeli și păcate!" După o scurtă rugăciune, o blagoslovi pe femeie și-i spuse să se-ntoarcă acasă, întrucât va naște un alt fecior, "mai vioi și mai viteaz decât dânșii, care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lui. Basmul Cei trei frați dornici [Ispirescu] narează istoria a trei frați, cărora le venise vremea de însurătoare si nu știau de ce nu erau acceptați de părinții fetelor dorite. Apelează la un vrăjitor vestit, apoi la vrăjitoarea Hârca, pentru a dezlega acest mister. Sfaturile babei par desprinse din structura unui descântec: să se ducă acasă să dea la confecționat o cămașă, în care să intre toți trei frații; după ce se vor îmbrăca cu ea toți deodată, să dea cu "sulițele în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în formă animală. În basmul Un mort a omorât doi și doi au omorât doisprezece [Stăncescu], un pristav anunță că fata împăratului Galben va lua de bărbat pe cel care va putea să spună o ghicitoare fără ca ea s-o dezlege. Băiatul unui unchiaș își încercă norocul. Pe drum vede doi vulturi lăsându-se pe stârvul unui cal care, fiind otrăvit, îi omorî. Băiatul îi jumuli, îi puse în desagi și porni mai departe. Printre copaci, zări o flacără, lângă care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
definesc figura. Conform credințelor populare, cucul nu cântă la întâmplare, ci după un program anume, program în consonanță cu marile cicluri ale naturii: el se face auzit la Bunavestire (dată de marca, în calendarul tradițional, începerea primăverii), când "i se dezleagă limba", fie pentru că a mâncat din primii muguri, fie pentru că a cântat în poarta raiului și încetează să glăsuiască de Sânziene ori de Sf. Petru (momente ce consfințeau pragul dintre primăvară și vară, creștere și coacere, înverzire și ofilire), când
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Tinerețea și prospețimea obrazului ei înflăcărară inima regelui atât de tare, încât acesta nu mai putu să se stăpânească și, într-o bună zi, îi spuse că s-a hotărât să o ia de soție, pentru că numai ea îl putea dezlega de jurământ." Fata, sfătuită de Zâna Liliacului, îi cere să-i dăruiască o rochie "de culoarea timpului", apoi o rochie "de culoarea soarelui", la sfârșit, pielea măgarului, pentru care face cheltuieli nesăbuite. Zâna îi dăruiește o nuielușă, îndemnând-o să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
te ferești pentru că ele lucrează cu lucruri ascunse, cu diavolii și spiridușii etc. De regulă, aceste categorii sunt și cunoscătoare ale practicilor divinatorii. Ele pot fi făcute răspunzătoare de nenorocirile unora, dar tot ele pot veni în ajutorul celor năpăstuiți (dezleagă farmecele). Și răzbunarea împotriva vrăjitoarelor capătă în mediul rural forme mai violente. "La Moha, în 1826, la Castillon, în 1843, la Aubel, în 1835, sătenii se hotărâseră să-și ardă vrăjitoarele"48. Explicația acestor manifestări extreme se leagă de universul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
supunerea"203. La fel se întâmplă și în spațiul românesc: păstorul este primul care știe când se apropie furtuna, știe să interpreteze zborul păsărilor, cântecul lor, visele și toate evenimentele stranii. Tot el însă va ști să lege sau să dezlege ploile, să ia mana animalelor, să trimită boli etc. Pentru comunitate, păstorul devine acel personaj care, prin aparițiile sale episodice în lumea sătească, provoacă mister și suspiciune. El vine de pe tărâmuri necunoscute și poartă cu sine magia acelor locuri. Astfel
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Le Monde: "Toate se dovedesc a fi victimele cuvintelor"289 și ale semnelor, am spune noi. Autorul subliniază că politica acestor practici este construită în jurul unor termeni sugestivi precum: desface, deschide, descifra, de-cripta, de-pista, de-construi, dezvălui, dez-vrăji, dezlega etc. În fapt, terminologia folosită demonstrează că întreg registrul de practici poate fi gândit ca un limbaj care se pretează de-criptării și dez-vrăjirii. Prezența frecventă în vocabularul practicilor magice și divinatorii a unor cuvinte ce conțin invariabil prefixul desau
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
împrejur de sine / Vedea, can ziua cea dentâi, / Cum izvorau lumine. În acest „adânc“ originar, Luceafărul redevine spirit pur, formă paradig matică, inalterabilă și eternă, redevine Hyperion - „cel care merge deasupra“. El adre sează o rugă pătimașă Demiurgului, cerândui săl dezlege de greul negrei vecinicii, în schim bul mistuirii până la cenușă în vremelnicia unei clipe de iubire. Răspunsul Demiurgului îi revelează lui Hyperion faptul că nici în lumea de jos nu există repaos, că moartea e și ea relativă, fiindcă oamenii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cuplului intervine un pact mutual respectat. Iubirea e tratată într-un mod terestru, realist. Eroticul capată o tulburătoare dimensiune afectivă caracteristică raporturilor umane exemplare, evidentă în Creion : „Am mers ca doi tovarași alături, alături și pereche... Azi, fără șovăire ne dezlegăm și mândri, Precum atunci când fost-am alături și pereche.” Una din pulsațiile poeziei lui Labiș e reprezentată de nesupunere, nesubordonare. Ea face din lirica sa o mândră expresie a libertății, o replică dată spiritului de supunere oarbă. Balada Meșterul ar
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
rușinat Că singur eu lumina o întunec.” (Frământare intimă) Meșter al cuvântului și bun cunoscător al limbii vorbite, poetul utilizează cu iscusință posibilitățile ei expresive, împrumutând și prelucrând numeroase expresii pline de savoare și de pitoresc: „Porțile nourilor s-au dezlegat, Plouă cu cofa pe munți și pe sat. Mătcile seci și închise-acum fierb.” (După secetă) El folosește locuțiuni verbale și nominale determinative, clișee uzuale de limbă, formulări familiare, sintagme, toate considerate fapte de limbă cu valoare stilistică și estetică, de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
vreo treizeci de ani cînd a scris lucrarea, a avut în mînă o parte din manuscrisele fanaticilor zeloți cu toată turbarea lor, pe care noi le-am cunoscut după descoperirea celor de la Qumran sau poate că romanii au reușit să dezlege limba unor iu-dei ce au spus și gustul laptelui pe care l-au supt, după ce au trecut prin foc și sabie Iudeea în anul 70. Aceștia nu sînt decît ,,creștinii” lui Saul adică o schismă mozaică după scrierea istoricul Suetoniu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
o mie de ani. 20,3 L-a aruncat în Adînc, l-a închis acolo și a pecetluit intrarea deasupra lui ca să nu mai înșele Neamurile, pînă se vor împlini cei o mie de ani. După aceea trebuie să fie dezlegat pentru puțină vreme. 20,7 Cînd se vor împlini cei o mie de ani, Satana va fi dezle- gat. 20,8 Și va ieși din temnița lui ca să înșele Neamurile, care sînt în cele patru colțuri ale pămîntului, pe Gog
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
trei ori și a zis: «Bine este cuvântat Dumnezeul creștinilor, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor». Și, glăsuind tot poporul: «Amin!», îndată s-a făcut cutremur și au început a se sfărâma zăvoarele, au căzut întăriturile, s-au dezlegat pecețile și sa deschis ușa, ca de un vânt și furtună mare, și s-a lovit ușa de zid. Iar dumnezeiescul Vasile a început a cânta: «Ridicați porțile voastre, ridicați-vă porțile cele veșnice și va intra Împăratul slavei». Și
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
poate fi el. (Astfel s-ar putea explica interesul lui C. Rădulescu-Motru de a pune la punct o teorie filosofică a educației.) Am putea spune chiar că autorul tematizează omul mai întâi, pentru a-și îngădui, pe acest temei, să dezlege probleme non-antroplogice. Întrebările discursului personalist energetic îl vizează pe cel care întreabă, subiectul interogației; așa încât, el dă seama de reflexivitatea umană; o reflexivitate nu numai în modul apofantic, lipsit de accent interogativ, ci, poate în aceeași măsură, în modul aporetic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mai fost formulat. În sensul acesta, Mircea Florian consideră că "libertatea nu e un obstacol în calea determinismului, pentru bunul argument că libertatea nu este totuna cu indeterminism, ci este un determinism specific, determinismul uman"127. În contextul personalismului energetic, dezlegată de determinarea sa prin social, ea ar putea fi, cumva, voința liberă care susține aptitudini accidentale, așadar nenecesare, adică nedeterminate prin tehnica muncii, aptitudini care nici nu ar putea fi integrate unui gen de muncă existent, nici n-ar avea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]