5,649 matches
-
ziarului rezultă că locul închisorii nu avea stabilitate la Iași. Iată ce spun despre aceasta Constantin Cihodaru și Gheorghe Platon în „Istoria orașului Iași", vol. I, Iași, 1980, p. 97-98: „În partea de sus a pieței palatului se afla temnița domnească, deasupra căreia Ștefan Tomșa zidise o biserică - „Biserica de pe Poartă". În fața ei erau plasate spânzurătorile. Deși aspectul locului era macabru, se circula totuși pe lângă zidul curții, pe actuala stradă Palat, căreia, în vremea aceea, i se spunea Podul Spânzurătorilor. Trecea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dreptul proprietății era supus la aceeași soartă. Dacă o pricină trecea la instanța cea mai înaltă, ea se hotăra acolo, după placul Domnului, în unire cu câțiva boieri sau simplu după porunca Domnului, cunoscută sub numele de hrisov sau Carte Domnească. Dar răul cel mare, care distrugea dreptul de proprietate, era în obiceiul care supunea toate pricinile la o nouă cercetare, la fiecare numire nouă de Domni, care da hotărârile după vederile personale. Cu asemenea chip, averile treceau de la un stăpân
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
oameni fără răvașe ori săvârșeau fapte alături cu legea, trebuia să pună potera, în funcțiune, să informeze vorniceii din satele vecine, dar și privighetorul, indicând drumul pe unde a apucat răufăcătorul, pentru a fi prins și pedepsit. Dintr-o carte domnească din 4 decembrie 1840 adresată tuturor vorniceilor satelor din Moldova, publicată în Buletinul Oficial din 8 decembrie 1840, se arăta că vorniceii sunt aleși de „grămada satului" dintre cei „cu frica lui Dumnezeu", sârguitori să aleagă și ei pe privighetorul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sale. Dacă municipalitatea nu exista la 1857, care puteau fi atunci veniturile ei despre care consiliul zicea să se mărginească? Aici este o evidentă eroare, și Kogălniceanu clarifica: „Municipalitatea de Vaslui este instituită în anul 1860, luna septembrie, prin ordonanța Domnească nr. 2127, pe baza art. 24, anexa litera N, capitolul 3 din regulamentul organic, după cererea orășenilor și după simțitele necesități de îmbunătățire, ca oraș de reședință. Resursele create Municipalității, recunoscute și aprobate de Consiliul miniștrilor din Moldova prin încheierile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
s-a vorbit, în trupul moșiei Hușilor stabilindu-se o bucată de loc în întindere de 1000 fălci, destinată eforiei orașului și numai pentru imașul târgoveților, în condițiile arătate. Înțelegerea la care s-a ajuns a fost sancționată prin hrisov domnesc în anul 1848 care a fost împărțit în exemplare deosebite Episcopiei și eforiei târgului. Cunoscând cât de importantă era starea drumurilor în administrarea și economia țării, prin ordinul circulară nr. 1020 din 4 ianuarie 1864 ministrul M. Kogălniceanu atrăgea atenția
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Curseștii a mănăstirii Fâstâci, „Înconjurătoarea mănăstirii Fâstâci cu cătunele ei"; parte din moșia Cocârlești sau Sârbii și Filozofii sau Scânteia, Dănești, părțile de proprietate din Cărbunești și Tatomirești - toate a mănăstirii Golia; Coropcenii a mănăstirii Bărboi; Dobrovățul cu cătunele ei Domneasca și Slobozia a mănăstirii Dobrovăț; parte din Zăpodeni, Lipovățul cu cătunele Corbul și Slobozia, parte din proprietatea Rulenitoate ale mănăstirii Dobrovățul. Din județul Fălciu urmau a fi licitate: proprietatea Bunești cu Brădicești, Vărâți și Giurgești ale Episcopiei Huși; Scoposenii, Cordenii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu osebite măsuri va fi silit de a porunci el de-a dreptul Căpitanului de slujitori chipul întrebuințării slujitorilor. Ministrul treburilor din lăuntru și cavaler, Nedescifrabil." Despre sistemul de ocârmuire al Moldovei pe timpul Regulamentului Organic, lucruri interesante aflăm din Oficiul Domnesc din 26 iulie 1848, nr.70 trimis Sfatului administrativ, unde Domnul atrage atenția: „.. .am hotărât a chema osebită luare aminte a Sfatului Nostru, asupra măsurilor cuprinse în următoarele 28 puncturi, care derează din principiile Regulamentului, însărcinându-l a fi cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
spațiu, acest document ne lămurește asupra sistemului de ocârmuire conform Regulamentului Organic. El ne face să înțelegem că hatârul și bunul plac nu dispăruseră, iar Regulamentul se aplica numai în parte și doar de către unii - cei neajutorați. Sameșul ca slujitor domnesc rămânea, el avea toate însărcinările de ordin fiscal în întreg ținutul, ajutat de către privighetorii de ocol care strângeau dările de la vornicii satelor și apoi îndestulau visteria. După Foaia oficială din 1832 (Uricarul, vol. XII, p.32) sameș la Ținutul Tutova
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Eforiei Vasluiului în 1853, provoacă conflictul între târgoveți și proprietari - prin sechestrarea tuturor veniturilor domeniale ale Elenei Șubin"proprietara și sora domnitorului Moldovei Grigore Alexandru Ghica (1849-1856), care, la căsătorie, în 1828, primise ca zestre vatra târgului Vaslui și moșia domnească, scrie preotul Ioan P. Pop din Chițoc în nr. 2/1938, p. 48-51 al revistei „Cronica Hușilor". Sfârșitul conflictului s-a soldat cu cedarea de către proprietara Șubin către municipalitate înființată la Vaslui în 1860 - a veniturilor târgului Vaslui - urmare și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
avut curajul să se judece cu sora domnitorului țării, dar și a lui M. Kogălniceanu, ministru de interne atunci. Și la Bârlad, deținătoare a terenului pe care se afla așezat orașul, precum și imașul și pământurile arabile din împrejurimi tot proprietate domnească au fost în vechime, dobândite apoi de o persoană fizică iar locuitorii plăteau folosința terenului cu o dijmă, un fel de besmen, dar numai din produsele de pe terenurile arabile. Dreptul acesta de dijmă a proprietarului a fost răscumpărat de o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de către bârlădeni cu suma de 180.000 lei vechi de la spătăreasa Profira Miclescu și soțul său, spătarul Nicolai Dimachi. Până atunci însă localnicii plătiseră dijmă, asemănător besmanului. Actul de răscumpărare a fost întărit de Alexandru Scarlat Kalimach Voievod prin hrisovul domnesc de la 30 august 1816. Prin același hrisov a fost întărit și „Alcătuirea sau regulamentul" ce-și făcuse bârlădenii pentru stăpânirea moșiei și a acareturilor cumpărate de la Profira Dimachi, născută Miclescu „și se instituie o Epitropie, aleasă de obștea locuitorilor, compusă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în a lor dreaptă stăpânire", jalbă care constituie începutul și a altora, pornite și de la vornicul Palade, tot către Vodă", ajungânduse la alte procese și anaforale ale Divanului. La 20 ianuarie 1826, ispravnicii târgului Bârlad, în urma judecăților și a poruncilor Domnești primite, însărcinează pe paharnicul Costachi Ioan și pe stolnicul Vasile Mihail să ia bucata de loc și moara cu veniturile lor pe 8 ani de sub stăpânirea vornicului Palade și să le dea în mâna târgoveților Bârladului. Epitropia a fost obligată
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
era de grad elementar și la ea se învăța citirea și scrierea alfabetului chirilic, iar învățător nu era altul decât dascălul principal de la biserica sfinții Voievozi, școală în curtea casei acestuia. Mai târziu, la 24 mai 1803, tot prin hrisov domnesc, Alexandru Moruzzi Vodă hotărăște ca la Bârlad să ia ființă o școală „atât pentru limba elenească, cât și pentru moldovenească", asemenea școli urmând a se întemeia, în același timp, și la Focșani și Galați. Această școală, pentru care Alexandru Moruzzi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
e în toată lumea, iar la noi ca la nimeni". Rămânea, totuși, cu grijă față de soarta învățământului, a învățătorilor și a elevilor și recomanda: „România Revizorul școlar al județului Iași nr. 115 Iași, 23 ianuarie 1876 Domnilor învățători Prin Înaltul decret domnesc nr. 2037 din 30 decembrie anul expirat, Măria sa Domnul, au aprobat introducerea obligatorie a următoarelor cărți didactice în școlile primare: 1. Metoda nouă de citit, de Creangă pentru clasa a I-a; 2. Cartea de citire - de asociația de învățători
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cele de mai sus, din alte surse documentare se menționează: „Preotul și profesorul urmau a fi întreținuți din veniturile obținute pe părțile de moșie ale schitului." „Prima „școală de obște" din Târgul Fălciu" este aceea care a funcționat prin hrisov domnesc, dat de Alexandru Constantin Moruzzi Voievod la 7 noiembrie 1805 către biserica Sf. Nicolae, la cererea biv vel spătarului Șerban Costache (zis Negel), proprietar a toată vatra târgului din 1801, față de care „face miluire" pentru noua zidire a bisericii, mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și moldovenească". Ajutorul pentru biserică și școală, înțelegem din studiul pr. protopop Ioan Petru - Fălciu, publicat în Elanul nr. 55, septembrie 2006, consta în acordarea „veniturilor de la Vama Domnească (de la Podul Vadul Călugăresc - Fălciu) și birul de pe 10 dughene". Hrisovul domnesc împuternicea Episcopia - Sfinția sa Chir Meletie Episcopul - și „Domnul spătar ce este stăpânul Târgului Fălciu" să poarte de grijă ca atât biserica cât și „școala ce se face să fie în bună stare". Școala primară rurală în Pogonești a luat ființă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prefectului român Florian Micaș? Cu o pregătire intelectuală bogată și profundă pentru vremea aceea, Ion Popescu se stabilește la Bârlad la 20 septembrie 1851 ca profesor la Școala primară publică, înființată de stat în 1832 și care se numea Școala Domnească, singura din oraș dar și ca profesor de latină la „clasul Codreanu". Ca profesor și director la Școala publică primară de la 20 septembrie 1851 până la 20 septembrie 1860, spune el, de unde în 1851 a primit o singură școală, pentru că atât
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
începând din secolul al XVIlea, pe măsura întăririi puterii regale și a satisfacerii intereselor de apărare ale statului, susținute de centralizare care și motivează ideea de unitate. Și la noi, așa cum s-a mai spus, satele, indiferent că au fost domnești, boierești, mănăstirești sau răzășești, în primele timpuri ele au avut în fruntea lor slujitori domnești, indiferent că s-au numit juzi, județi sau vătămani, ei au avut atribuții și de poliție internă și funcții de strângători ai dărilor pentru cămara
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
apărare ale statului, susținute de centralizare care și motivează ideea de unitate. Și la noi, așa cum s-a mai spus, satele, indiferent că au fost domnești, boierești, mănăstirești sau răzășești, în primele timpuri ele au avut în fruntea lor slujitori domnești, indiferent că s-au numit juzi, județi sau vătămani, ei au avut atribuții și de poliție internă și funcții de strângători ai dărilor pentru cămara domnească. Mai târziu satele au devenit și comune, iar sub regulamentul organic juzii și vătămanii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
boierești, mănăstirești sau răzășești, în primele timpuri ele au avut în fruntea lor slujitori domnești, indiferent că s-au numit juzi, județi sau vătămani, ei au avut atribuții și de poliție internă și funcții de strângători ai dărilor pentru cămara domnească. Mai târziu satele au devenit și comune, iar sub regulamentul organic juzii și vătămanii erau tot aleșii obștei satului, satele „ascultătoare" de târguri fiind administrate de orașe, ceea ce și explică originea comunelor suburbane. Ca și comunele, orașele și târgurile își
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
comuna Perieni și trecerea comunei Cârja la comuna Murgeni, a comunei Rânzești la comuna Fălciu. Totodată, s-a acceptat trecerea unor sate de la o comună la alta: satul Fâstâci a trecut de le comuna Delești la comuna Oșești; satul Moara Domnească de la comuna Tanacu la comuna Văleni; satul Dealul Mare de la Comuna Grivița la comuna Zorleni. Viitoarele comune aveau în medie o suprafață de 7.111 hectare și o populație de 4.888 locuitori. Unui număr de 4 comune li s-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
adus de boierii moldoveni pentru unele munci care cereau o calificare superioară sau era unul dintre ostenii creștini rămași pe frumoasele plaiuri moldave, după luptele purtate împotriva păgânilor. Satul a existat și pe vremea lui Ștefan cel Mare, deoarece Drumul domnesc, dintre Cotnari și Hîrlău, trecea și prin Scobinți. Dovadă este dată de existența unor beciuri, crame, locuințe din piatră și cărămidă din partea de sud a Dealului voievodului. Unii cercetători au afirmat că platoul Dealului lui Vodă ar fi adăpostit chiar
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
și Hîrlău, trecea și prin Scobinți. Dovadă este dată de existența unor beciuri, crame, locuințe din piatră și cărămidă din partea de sud a Dealului voievodului. Unii cercetători au afirmat că platoul Dealului lui Vodă ar fi adăpostit chiar o curte domneasca din perioada înfloritoare a marelui domn. Apropierea de drumul vinului a determinat descoperirea unor tezaure numismatice în Scobinți(format, mai ales, din groși polonezi) și în cătunul Zvarici(aici, s-au descoperit ducați moldovenești, cu cap de zimbru, din timpul
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
bucăți de mică, iar în partea de sud a dealului era o conductă de ceramică ce aducea apă de la casa apelor din pădurea și dealul Basaraba la curtea boiereasca. Locuitorii așezării provin din oameni aduși să muncească pe pământurile dregătorilor domnești, apoi ai mănăstirii. În 1859, erau un numar de 155 capi de familie, cu 705 suflete. Trei decenii mai tarziu, în 1889, s-a înființat o școală, la care erau înscriși un numar de 53 școlari. Din aceeași perioadă, este
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Feteasca. Un document de la Moise Movila Vodă, datat 9 iulie 1631, foarte expresiv în ceea ce privește proprietatea particulară a domnului, de care el putea dispune după bunul plac, lucru ce nu îi era îngăduit cu acele bunuri ce făceau parte din moșia domneasca, întărește stăpânirea asupra satului Fetești, „sub dealul lui Vodă”, între Cotnari și Hîrlău, lui Eustratie , al treilea logofăt, „pentru slujba credincioasa”. Pe lângă acest sat, care făcea parte din podgoria Cotnarilor, îi mai vinde 7 fălci de vie în Dealul lui
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]