49,733 matches
-
la el însuși. Asta e de neconceput. De aceea, trebuie să găsească vinovați care sunt răspunzători pentru soarta sa." (p. 28) Răspunzătorii sunt aceiași țapi ispășitori de care am auzit cu toții: globalizarea, imperialisml american, sionismul și serviciile secrete. Urmarea e dorința de a-i pedepsi pe vinovați pînă la ultimul lor reprezentant, căci unul dacă rămîne în viață, el va putea da naștere din nou insuportabilului handicap. Dar ca pedepsirea să fie dusă pînă la capăt e nevoie, spune autorul, de
Perdantul învingător by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9303_a_10628]
-
de religia islamică. "Islamismul nu se interesează de soluții pentru dilema lumii arabe; el se epuizează în actul negării. În sensul strict al cuvîntului, este vorba de o mișcare nepolitică, întrucît ea nu formulează pretenții care ar putea fi negociate. Dorința ei propriu-zisă este ca majoritatea locuitorilor planetei, compusă din necredincioși și trădători, să capituleze sau să fie nimicită. Această dorință arzătoare este irealizabilă. Dar energia distructivă a perdanților radicali este de ajuns pentru a căsăpi mii, poate zeci de mii
Perdantul învingător by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9303_a_10628]
-
sensul strict al cuvîntului, este vorba de o mișcare nepolitică, întrucît ea nu formulează pretenții care ar putea fi negociate. Dorința ei propriu-zisă este ca majoritatea locuitorilor planetei, compusă din necredincioși și trădători, să capituleze sau să fie nimicită. Această dorință arzătoare este irealizabilă. Dar energia distructivă a perdanților radicali este de ajuns pentru a căsăpi mii, poate zeci de mii de oameni care nu au nici un amestec în aceste chestiuni și pentru a aduce daune durabile civilizației, căreia i-au
Perdantul învingător by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9303_a_10628]
-
măgulitoare inserții în high-life drept un reflex, fie și impalidat, redus, pe meridianul valah, prin accentele unor dezamăgiri amare, al diligențelor autorului lui Swann care nu se da în lături a adresa aristocraților scrisori de-o neverosimilă redundanță protocolară, din dorința de-a pătrunde în lumea lor? Ceea ce ar fi putut forma o simplă speculație se preface în certitudine cînd întîlnim în Jurnal următoarele rînduri furnicate de ambiguități emoțional-literare: "Ei bine, pe cine întîlnesc joi seara, la Lacul cu Pești, în
Sebastian ca personaj (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9308_a_10633]
-
Mateiu I. Caragiale. Judecata critică despre viabilitatea prozei barbiene, în afara oricărei suspiciuni biografice, merită însă reținută ca tip de atitudine. Accept logica lui Octavian Paler și a lui Eugen Negrici ca una justificată, validă, onestă, dezirabilă, în primul rând datorită dorinței de obiectivitate și de detașare. Ar fi bine să citim cărțile și să ignorăm biografiile. Dar dacă imoralitatea biografiei ne semnalează imoralitatea operei? E o judecată la fel de onestă. Plagiatul din Incognito e cea mai puternică dovadă. Eugen Barbu scrie amestecându
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
la Călimănești. Mergeam în fiecare an în altă parte. Și, încet, încet, se trezea în mine o oarecare maturitate, o sămânță de personalitate. Fiindcă până pe la șase ani mă cam lăsam dusă. Făceam ce mi se spunea. N-aveam nicio dorință de a mă îndepărta de banca pe care stătea mama cu prietenele ei. După aceea am început să-mi exprim propriile dorințe. Printre ele era, bineînțeles, Mărășești-ul. Vacanțele, de când am intrat la școală, vacanțele de Crăciun și mai ales de
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
personalitate. Fiindcă până pe la șase ani mă cam lăsam dusă. Făceam ce mi se spunea. N-aveam nicio dorință de a mă îndepărta de banca pe care stătea mama cu prietenele ei. După aceea am început să-mi exprim propriile dorințe. Printre ele era, bineînțeles, Mărășești-ul. Vacanțele, de când am intrat la școală, vacanțele de Crăciun și mai ales de Paște, nu le-aș fi făcut - și adesea vacanțele mari - nu le-aș fi făcut în nici un alt loc decât la Mărășești
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
ani... Iubesc cărțile ca pe femei... Cu cele preferate dorm în pat... Le mîngîi prin somn... Rafturile bibliotecilor din toate camerele gem de volumele aranjate pe cîte trei rînduri... Numai și răsfoindu-le, simt cum mi se tulbură mințile de dorință... Uite, asta îmi aduce aminte și de Breban. Primul exemplar din Bunavestire, cel de semnal, pe care venise Breban să-l ia din Iași, de la Editura Junimea, mi l-a dat mie! L-am întîlnit întîmplător pe stradă cu cartea
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
în fine... dovada unei crime comise măcar în gând..." (p. 446-447). Această imaginație morală, pe care prozatorul i-o construiește personajului cu foarte multă ingeniozitate psihologică, constituie secretul eșecului său. Dar această vulnerabilitate se alcătuiește din îmbinarea slăbiciunii congenitale, acea "dorință de autodistrugere" despre care vorbea Cavadia, cu sentimentul acut al onoarei. O observație anterioară interogatoriului întărește această formulă a dezastrului: "Sunt oameni presupuși slabi, care se bănuiesc ei singuri a fi slabi, și care mereu simt nevoia să-și întărească
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
note zilnice"; titlul e încă o dată semnificativ pentru ceea ce Nicolae Manolescu numește "modelul productiv" al jurnalelor din secolul XIX "pînă la scriitorii interbelici" (Cealaltă față a stilisticii în România literară, 3, 24 noiembrie 1988): productiv, aș adăuga, nu atît prin dorința de a reproduce o experiență deja încheiată, ci de a se distanța de ea: "însemnările" sînt simple note iar "intimitatea" lor e ceea ce se vede din trăirile ființei pe suprafața reflectorizantă a "zilei", a cotidianului. "Un jurnal e un lucru
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
paginile caietului - spune Camil Petrescu - "nu sunt un jurnal obiectiv-subiectiv, căci asemenea jurnale nu pot ține decît cei care renunță la o operă propriu-zis, fiindcă altfel opera îți ia timp și material, ci un dosar de mărturii, evident subiectiv, cu dorința intimă de a repara imaginea pe care și-o fac și și-o vor face oamenii despre mine. Buna-credință e aci înlocuită prin veracitate, căci buna-credință e un concept șiret și prostesc, pe cînd veracitatea nu poate scăpa de controlul
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
trăi din scrisul meu: piesele nu mi se joacă și romanul nu mi-a adus mai mult decît aduce atîta scris unui copist. Din ziaristică nu pot trăi". Iar contrapunctul eșecului repetat într-o luptă mereu reluată cu aceeași mistuitoare dorință de a învinge rămîne personalitatea, centrul structural, constituit în cealaltă lume, dominată, a literaturii: "Nu cred decît în personalitatea mea": iată răspunsul pe care îl dă "omul de hîrtie" atacurilor dure ale "omului social", ale celui cu "puroi în suflet
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
ales, reputația: scriitorul secolului nu este învinsul, scepticul, nici "poetul blestemat" - figurile specifice cîmpului literar al veacului XIX -, ci omul în confruntare cu vectorii planului social, suferind mereu prin conștientizarea poziției sale totdeauna periferice, dar nu mai puțin mistuit de dorința de a stăpîni scena, de a se integra (și a străluci) printre protagoniștii spectacolului puterii: Nimeni nu vrea să-mi dea sprijin să trăiesc, toți mă îndeamnă să fac... literatură că altceva nu e de mine. Incomparabili pezevenghi..."; "pezevenghi" sînt
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
cu mare exactitate regula jocului: S-ar zice că operele mari nasc dintr-o vanitate excesivă, și poate că nu greșesc mult afirmînd asta... Dealtfel la temeiul oricărei activități literare, și chiar de alt soi, este intenția imediată a publicității... Dorința ca lumea să știe cum simți și ce gîndești. Reportînd: vanitatea, orgoliul preced opera de artă și în acest sens orgoliul e creator... Cred că o dovadă a mediocrității mele e că pînă acum n-am avut curajul să înfrunt
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
sale în privința unui conflict dintre două țări. Unii poate să simpatizeze cu Italienii, alții cu Etiopienii, unii să facă pronosticuri în favoarea celor dintei, alții în favoarea celor din urmă. în fine se poate chiar ca unii să meargă chiar până la formularea dorinții în favoarea uneia din cele două părți. Dar toate aceste deosebiri de simpatii, de aprecieri, chiar de dorințe este ceva elementar să fie menținute în marginile bunei cuviințe și când se întâmplă ca aceste margini să nu fie respectate de cei
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
să facă pronosticuri în favoarea celor dintei, alții în favoarea celor din urmă. în fine se poate chiar ca unii să meargă chiar până la formularea dorinții în favoarea uneia din cele două părți. Dar toate aceste deosebiri de simpatii, de aprecieri, chiar de dorințe este ceva elementar să fie menținute în marginile bunei cuviințe și când se întâmplă ca aceste margini să nu fie respectate de cei care le formulează este de datoria organelor de drept să intervie și să cheme la ordine cu
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
una din temele spaniole favorite, moartea, temă în care se amestecă cruzimea cu tandrețea, anxietatea cu hilarul și care nu a încetat niciodată să-l obsedeze. Regizorul trăiește cu această tradiție, filmele sale evocă tensiunea insuportabilă a celor care confruntă dorința nebună de a trăi, pasiunea cu ceea ce este autodistructiv și violent-instinctual, cu criza identității, cu limbul devianților. De la Matador (1986), unul dintre primele sale filme sau de la Carne Tremula (Sînge fierbinte, 1997) la rebarbativul La Mala education (Proasta creștere, 2004
Mame și fiice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9387_a_10712]
-
pregătisem eu în anii de facultate. Simona, dulce doamnă și distins istoric literar care, printre altele, valorifică opera lui Șerban Cioculescu, începe să marcheze puncte deasupra soțului și stăpânului ei. Iar fiica mea Ilinca posedă un admirabil armăsar arab, unde dorința de a avea un cal mi-a mistuit copilăria. Acum merg la grajduri cu morcovi, dau unul Shaghiei, calul Ilinchii, alt morcov calului doamnei Băsescu săltăreț prin preajmă. împliniri și acestea, nu-i așa? Un amănunt: am păstrat întreaga bibliotecă
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
islamic. Tocmai de aceea credința lor nu este o aptitudine teoretică amatoare de subtilități speculative, ci este un sentiment născut din rememorarea ritualică a vieții întemeietorilor islamului. Și cum a rememora viața unui om pe care îl consideri model hrănește dorința de a duce o viață asemănătoare lui, patima cu care un musulman își asumă credința dă naștere tocmai avîntului misionar despre care vorbeam mai devreme. Cînd un șiit se străduiește să imite modelul de viața al lui Ali - primul discipol
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
dubioase), chiar dacă mult prea târziu, după moartea lui Chiril. Jurnalul este pentru el "un periscop", un instrument optic prin care privește dintr-un adăpost de dedesubt realitatea de deasupra, din pură precauție, din reticența de a se implica și din dorința de a reflecta sub o anumită protecție. O spusese și altădată, în discuția cu anticarul Brummer: "Jurnalul acela de bord" era periscopul lui, prin care se uita deasupra, el navigând în adâncuri atât de înșelătoare; un instrument simplu, al cărui
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
să refacă realitatea imposibil de a fi altfel percepută" (p. 141-142). Pe de altă parte, jurnalul l-a adus în acest impas, pe care Cavadia, prietenul său cinic, îl considera manifestarea implacabilă a unei înclinații ciudate a lui Chiril: "o dorință obscură de autodistrugere" (p. 453). O însemnare din jurnal îi este de asemenea suspectă anchetatorului și ea reflectă foarte bine condiția ingrată a lui Chiril, posibil a-i rezuma atitudinea, viața și scrisul: "Un exclu pensif sur la patrie", reflecție
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
Mefisto for ever inspirat de romanul lui Klaus Mann, roman cu cheie care trasează, de fapt, cariera marelui actor Gründgens, celebru pentru interpretarea rolului Mefisto. Cînd ascensiunea nazistă începe, el pactizează considerînd că se poate colabora cu noua putere în numele dorinței explicite de a continua să facă teatru, de a-și satisface vocația pe de o parte iar pe de alta a speranței, des auzită și la comuniști, aceea de a face o critică din interior. Dar mașina politică se adeverește
Avignon, 60 de ani by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/9408_a_10733]
-
altor profeții. Apa trecea prin digurile ridicate cu atâta tru-dă și părea chiar mai udă decât înainte, incendiul izbuc-nea din nou, pe neașteptate, iar cozile de cireșe îngropate se prindeau, deveneau cireși plini de cozi, fără fructe, care provocau aceeași dorință de răzbunare. Și așa mai departe. În aceste condiții, cine să-l fi luat în serios pe boschetarul miracolului, cu ginandrele lui? Totuși ginandrele au venit - și restul odată cu ele. Cenușa și celelalte. Mai ales celelalte. Cenușa, la început, n-
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
omise, evenimentele distorsionate și afectele pot fi transmise în formă puțin nuanțată decât ar putea fi observate într-o decodificare frontală. La adăpostul anonimatului și „invizibilității”, unii clienți ar putea fi tentați să dezvăluie doar anumite părți de adevăr - din dorința unei reflectări pozitive a sinelui și acceptări necondiționate din partea consilirului, șansa de a fi „prinși” fiind mai mică. Personalitățile demonstrative vor fi mai tentate să experimenteze cu diverse identități, să provoace și să manipuleze consilierul, fapt pentru care acesta trebuie
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
pot dezvolta și perfecționa prin cultivarea unor predispoziții înăscute. Aspirație - nivel pe care indivizii doresc să îl atingă în legătură cu realizarea unei sarcini cunoscute sau pe termen lung, în legătură cu domenii de viață importante (de exemplu, profesie, studii). Aspirație profesională - așteptare personală, dorința de a atinge un scop (sau scopul profesional în sine), care include conturarea unui domeniu de activitate profesională și o formă de proiectare a sa în viitor. Aspirația se referă atât la intenții, cât și la atitudini legate de acele
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]