6,777 matches
-
calcule electorale îi pot demobiliza pe alegători și pot crește cinismul vizavi de politică (Cappella și Jamieson, 1997). Revenind la contextul european, scepticismul legat de proiectul european a devenit tot mai răspândit, iar referendumurile legate de avansarea integrării europene au eșuat în mare măsură din cauza acestui trend negativ și a discursurilor de contestatare din ce în ce mai frecvente în media (Schuck și de Vreese, 2008). În prelungirea acestui trend se înscrie și slaba prezență la vot din cadrul alegerilor pentru Parlamentul European din 2009 (doar
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Italia, trebuie să revină pentru a pregăti apărarea Provinciei și pentru a se alătura trupelor sale în Galia. El reușește să ia Avaricum (Bourges) și îl trimite pe Labienus să se bată cu o altă armată galică la Lutetia. Dar eșuează în fața Gergoviei, în mijlocul regiunii arverne. Acest eșec antrenează aderarea eduenilor la revoltă și, la Bibracte, Vercingetorix este confirmat ca șef al galilor. Cezar preferă să se retragă spre sud pentru a apăra Provincia. Atunci Vercingetorix decide să lanseze cavaleria împotriva
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Spania și în Galia. Îi rămîne cu toate acestea să întărească relațiile dintre Galia și Italia controlînd regiunile alpestre, locuite de o mulțime de popoare independente. În 57 î.I.C., o tentativă a unui emisar al lui Cezar, Galba, a eșuat. După ce i-a învins pe salașii din valea orașului Aoste, victorie celebrată prin arcul de la Aoste, Augustus intreprinde cucerirea tuturor Alpilor din 16 pînă în 14 î.I.C. Succesul campaniilor sale este concretizat prin construirea trofeului din La Turbie, mai
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
echipați cu armuri grele pe care Carol cel Mare o lansează în toate direcțiile: către Italia, unde, după ce a pus mîna în 774 pe capitala lombarzilor, Pavia, își ia titlul de "rege al francilor și al lombarzilor"; către Spania unde eșuează la vest de Pirinei la Roncevaux, în 778, ariergarda armatei sale, comandată de contele Roland, este masacrată de basci dar unde reușește, în partea de est, să smulgă Islamului *marca Spania, viitoarea Catalonie; către Germania mai ales, unde își instalează
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Pentru a-i veni de hac, trecînd Loara, englezii asediază Orléans. Atunci se produce miracolul: răsturnarea situației datorită intervenției Ioanei d'Arc, care, galvanizînd energiile, eliberează Orléans și îl încoronează pe Carol al VII-lea la Reims în 1429, dar eșuează în regiunea pariziană; prinsă de burgunzi, ea este predată englezilor, judecată și arsă pe rug la Rouen în 1431. Carol al VII-lea și ducele de Burgundia se reconciliază în 1435 și pozițiile engleze se erodează: Parisul este luat înapoi
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lor 20.000 de oameni, în plin război de succesiune a Spaniei. În august 1715, pastorul Antoine Court ține, în apropiere de Nîmes, o reuniune clandestină regrupînd pastori și numeroși fideli: Biserica reformată este "replantată", politica de unitate religioasă a eșuat. Reforma catolică. În schimb, între 1661 și 1715, reforma catolică se difuzează și se înrădăcinează. Înmulțirea seminariilor este unul din aspectele cele mai importante în acest sens. Către 1700, există cîte un seminar în majoritatea celor 130 de dioceze ale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și Spaniei. De această dată, Ludovic al XIV-lea este la doi pași de dezastru, în urma mai multor înfrîngeri militare și mai ales din cauza stării de epuizare a regatului. Din fericire, o ultimă tentativă a aliaților de a ataca Parisul eșuează la Denain la 24 iulie 1712, ceea ce permite regelui să obțină pacea, la Utrecht (1713) și la Rastadt (1714), în condiții dacă nu sătisfăcătoare, cel puțin onorabile: Franța își păstrează integritatea teritoriului național și impune menținerea lui Filip al V
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
membrii Convenției vor numi "Vendée7" (de fapt, în afară de acest departament, o parte a Loarei Inferioare, a departamentului Maine-et-Loire și Deux-Sèvres). Acolo, trupele republicane, puțin numeroase, prost comandate, sînt bătute, și, "o armată catolică și regală" ocupă Saumur și Angers, dar eșuează în fața orașului Nantes, este bătută la Cholet (în octombrie), trece Loara și încearcă, pînă la Granville, un "vîrtej de galernă"8 pentru a se uni cu englezii. Vîrtejul se termină cu un dezastru la Savenay, la 23 decembrie. Și, în timpul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
asigură alegerea unei majorități ultra. O lege a presei lovește ideile liberale: ea impune autorizarea prealabilă, permite restabilirea cenzurii prin ordonanță, trimite delictele nu în fața curții cu juri, ci a tribunalului corecțional. Conspirațiile, datorate în 1821-1822 asociației secrete a Carboneriei, eșuează. Recurgerea la forță nu găsește mare ecou. În schimb, opoziția liberală denunță cu succes influența bisericii în politică, intrigile "partidului preot" și punerea în discuție a operei revoluționare prin despăgubirea emigraților pentru proprietățile lor vîndute ca bunuri naționale. Victoria opoziției
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1918, cu Rusia sovietică, face statul major german să spere într-o decizie la vest înaintea intervenției corpului expediționar american. Nemții se străduiesc, din martie pînă în iulie 1918, să ajungă la spargerea decisivă a frontului, dar patru ofensive succesive eșuează. Generalul Foch, general șef al armatelor aliate din 17 aprilie, trece la ofensivă, mai întîi parțială, apoi, în septembrie, generală. Trupele germane sînt constrînse să se retragă și nu mai ocupă decît o mică suprafață din teritoriul francez cînd Germania
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
obține la început decît ralieri foarte limitate. Bombardarea, la 3 iulie 1940, de către o escadrilă engleză, a unei părți a flotei franceze în rada portului Mers el-Kebir, pentru a evita trecerea ei sub controlul german, sporește izolarea francezilor liberi, care eșuează în septembrie în fața Dakarului. În același timp, de Gaulle obține ralierea Africii ecuatoriale franceze, a Camerunului, a Noii Caledonii și a insulelor franceze din Pacific. El dispune astfel de suportul indispensabil pentru a afirma independența Franței libere față de Anglia și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
reunește: Partidul Republican, provenit din Republicanii independenți; Centrul democraților-sociali, provenit din reunificarea centriștilor de inspirație democrat-creștină; și radicalii, adică cei care nu acceptă, spre deosebire de Mișcarea radicalilor de stînga, înțelegerea cu socialiștii sau comuniștii. La stînga, negocierile în vederea publicării Programului comun eșuează în septembrie 1977. Drept consecință a acestei divizări, opoziția nu găsește, la legislativele din martie 1978, succesul pe care sondajele sau municipalele din 1977 o lăsaseră să sconteze. Dar, pentru prima dată după război, Partidul Socialist devansează Partidul Comunist, semn
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
comunicăm, într-o formă care tinde să devină electronică. Ideologia postmodernă nu a criticat acest model decît pentru a celebra asurzitor explozia multiplicității, pluralismul nesistematizabil. Un cercetător german, Bernard Schlink, afirma că, în ciuda uriașei lor brutalități, totalitarismele erau menite să eșueze tocmai fiindcă ele pretindeau să abolească diversitatea, să nege însuși principiul diferențierii pe care se constituie omul modern, societățile moderne După modelul alegerii pe dualități mai mult sau mai puțin antagoniste, valabil pînă în modernitate, s-a ivit modelul alegerii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a lungul timpului. În ceea ce privește varianta modală a argumentului ontologic, aceasta nu susține că existența este un predicat. Existența care doar în cazul lui Dumnezeu este luată ca predicat este existența necesară sau altfel spus existența fără alternative imaginabile de a eșua să existe. Existența obișnuită este o formă inferioară de a exista deoarece nu există prin ea însăși ci prin altceva, fiindu-i atribuită întotdeauna alternativa imaginabilă de a nu exista sau de a nu fi existat niciodată. Existența ființelor și
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lui Cudworth se pare că a fost Descartes, doar că el exprimă considerațiile modale mult mai explicit decât felul în care se exprimă Descartes. El observă că ceva ce nu poate să existe contingent, nici nu poate în mod contingent eșua să existe; astfel încât a-i nega existența înseamnă a-i aserta imposibilitatea: "Dacă Dumnezeu, sau o ființă perfectă, în a cărui esență este conținută existența necesară, a fi posibil sau în nici un fel imposibil [...] dacă Dumnezeu era posibil și totuși
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
chiar există și au existat înainte să ne formăm conceptul, deși ele nu există în mod actual. Aceste entități există în domeniul posibilului; deficiența lor ontologică constă în faptul că existența lor nu e actuală. Atunci când ne gândim că ele eșuează în a exista, confundăm existența cu existența actuală. Lipsa lor de existență actuală explică și diferența dintre astfel de obiecte și obiectele normale 288. Revenind la exemplu preferat a lui Plantinga putem spune că Socrate există în lumea actuală, dar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ființă factual necesară o ființă care nu are început sau sfârșit, care nu depinde de nimic altceva pentru existența sa și care reprezintă realitatea necauzată de care depind toate celelalte realități; b) ființă logic necesară o ființă care nu poate eșua în a exista și care și care există în toate lumile posibile. A doua formă de necesitate are un sens mai puternic decât necesitatea factuală deoarece în acest caz, ființa logic necesară nu numai că reprezintă ultima realitate necondiționată, dar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
294. Încă de pe vremea lui Aristotel și Toma D'Aquino, s-a considerat că atunci când un anumit obiect are o proprietate în mod esențial înseamnă că acel obiect nu poate fi conceput ca fiind lipsit de aceea proprietate (nu poate eșua în atribuirea acelei proprietăți). Numărului 5 îi putem atribui mai multe proprietăți de care acesta s-ar putea lipsi (de exemplu faptul că se poate număra pe degetele unei mâini), dar acestui număr nu îi poate lipsi, în nici o situație
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o manieră superioară, iar modul obișnuit de a exista trebuie privit ca pe un defect. În criticile lor, Kant sau Hume nu au atins acest aspect ei vorbesc doar dacă ceea ce există este sau nu mai mare decât ceva care eșuează în a exista (dar această comparație nu are același înțeles cu construcția pe care a propus-o Anselm). Hartshorne afirmă, pe bună dreptate, că în aceste condiții, validitatea argumentului ontologic nu depinde de faptul că existența este sau nu un
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o proprietate a fiecărei ființe și a fiecărui concept 402. Un argument ontologic solid arată că dintre cele trei posibilități referitoare la modalitatea existenței, una este incompatibilă cu ideea unei ființe perfecte. Dumnezeu nu poate exista contingent și nu poate eșua în e exista doar contingent. O ființă perfectă care există în mod contingent reprezintă ceva la fel de contradictoriu precum pătratul rotund. Existența unei ființe perfecte este ori necesară, ori imposibilă. Mergând mai departe, nu putem afirma că existența lui Dumnezeu e
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
înțelesul argumentului ontologic pe care îl regăsim în capitolul III din Proslogion. Anselm a declarat că Dumnezeu nu poate exista în mod contingent, iar de aici, ținând cont de principiile modale, decurge că el nu putea în mod contingent să eșueze în a exista. De aici se pot extrage două idei: (1) Dumnezeu poate și într-adevăr există cu necesitate; (2) În mod necesar Dumnezeu eșuează în a exista. Anselm respinge imposibilitatea (imposibilitatea logică de a exista) și susține existența necesară
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
aici, ținând cont de principiile modale, decurge că el nu putea în mod contingent să eșueze în a exista. De aici se pot extrage două idei: (1) Dumnezeu poate și într-adevăr există cu necesitate; (2) În mod necesar Dumnezeu eșuează în a exista. Anselm respinge imposibilitatea (imposibilitatea logică de a exista) și susține existența necesară, iar Findlay respinge posibilitatea logică a existenței necesare și susține imposibilitatea lui Dumnezeu de a exista. Dacă luăm în considerare imposibilitatea de a deduce actualitatea
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
urmare această posibilitate. Se poate spune că această capacitate de a fi altfel nu se află în existența lui Dumnezeu, dar actualitatea lui Dumnezeu ar putea fi întotdeauna altfel decât este. Dar acest lucru nu înseamnă că actualitatea divină poate eșua în a exista. Aceasta este o consecință a perspectivei că existența lui Dumnezeu este necesară Dumnezeu trebuie astfel să fie cumva actualizat 440. Majoritatea filosofilor au fost obișnuiți să vorbească despre distincția dintre esență și existență, dar adevărata discuție trebuie
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și afirmă că nimic nu are o alternativă logic posibilă dacă nu a fost măcar o dată "viitor". Dacă Dumnezeu există, nu a fost niciodată un viitor (în trecut) și nu va fi niciodată un viitor în care Dumnezeu ar putea eșua în a exista. Dacă nici un viitor nu conține non-existența lui Dumnezeu, atunci existența lui Dumnezeu trebuie considerată logic necesară 445. O altă critică importantă le aparține filosofilor B.G. Nowlin și R.L.Purtill, care consideră argumentul ontologic modal "nefolositor". Aceștia admit
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de lucruri și prin urmare, acea ființă, Dumnezeu există. În ceea ce privește conceptul de existență și legătura cu argumentul ontologic putem spune că există patru perspective legate de existența lui Dumnezeu: 1. Dumnezeu există fără posibilitatea de a nu exista; 2. Dumnezeu eșuează în a exista fără posibilitatea de a exista; 3. Dumnezeu există cu posibilitatea de a nu exista; 4. Dumnezeu eșuează în a exista cu posibilitatea de a exista. Anselm a reușit să elimine variantele 3 și 4 considerând că Dumnezeu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]