4,870 matches
-
Ca păzitor ultim al limitelor, zeul însuși cerea tumultuos descinderea în el. O neliniște plină de frisoane și delicii puse stăpânire pe Pasife, care hotărâ fără înconjur să ia asupră-i povara îndrăznelii lui Dedal (înaripată, la rându-i, de elanurile ei și asumată în numele întregii obști cretane). Înțelesese bine că suveranitatea conjurată sub pielea ei de meșter trebuia plătită într-un fel doveditor, ca de pildă acela al unei acceptări neclintit de demne, complet emancipate de meschinăria negocierilor. Venise timpul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
tată care-și răsfăța fetița cu un pistol cu apă îi fu adresat mesajul "aux myrtilles pour jouir de votre fille", în care confuzia aproape neînsemnată dintre consoanele labiodentale v și f la vocabula finală declanșă un tempestuos și neînduplecat elan punitiv. Pe dată bărbatul slobozi în ochii lui Rică jetul de apă sărată din pistol, așa încât, orbită, înainte de a o lua la sănătoasa, nefericita victimă a foneticii și semanticii franceze lăsă să cadă tava pe un cap moțăind pașnic sub
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pierde sensul. Și ce rămâne dintr-o incintă văduvită de închidere? Livrate fără rezerve traficului, oferite de bunăvoie periferiei, privilegiile centrului se banalizau ca prin farmec, dezamorsând mașinăria de rivalitate socială aruncată ca o umbra în jur și făcând ca elanurile ei să sufere o flexiune înapoi, către sine. Acolo unde intrările și ieșirile se confundă, distincția dintre atacuri și retrageri tinde și ea să se estompeze. Nu toată lumea împărtășește credința că atacul e cea mai bună apărare; și o anume
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu propria lor inerție, în felul cutremurelor, și să le tulbure autocomplezența cu statura lui eroică, de osândit capabil să-și suporte, totuși, chinul. Căuta salvarea, dar nu cu disperare; voința lui monstruoasă părea să-i metamorfozeze automat disperarea în elan pentru o nouă încercare. Între salvarea lui și pierzania lor, sau între salvarea lor și pierzania lui, apărea o legătură nedeslușită. Cu timpul învățase să-l urască metodic și rațional, pe bază de argumente, pentru că era glasul unei așteptări pe
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
bine ce săracă e revelația creștină în măsuri manageriale: nouă din cele zece porunci sunt interdicții, și doar una e dispoziție pozitivă - dar pe cât de pozitivă, pe-atât de vagă. Și-atunci nu ne rămâne din aspirația către înalt decât elanul trecerii cu vederea a greșelilor semenilor. Acum drept e că, dacă și ei ar reciproca, ne-am înscrie pe spirala dezastruoasă a unui adevărat vârtej abisal al greșelii. − Nu suntem deja acolo, mă întreb? − Nu știu sigur. În orice caz
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
rostogolire suplimentară de acord personal cu rafala stârnită. Slobozi apoi un râset sfidător de adio țărmului călâi, cu teoriile, interminabilele ezitări, remușcările și jumătățile lui de măsură. Undeva la capătul răbdării, din fose tăinuite și adânci ale sinelui ei, debordară elanuri încă în cămăși de noapte; în anumite condiții, prin efect Bernoulli, șuvoaiele puternice pot deveni capabile să-și scoată singure din pământ afluenții. Se săturase până peste cap să tot fie mama răniților nu de furtună, ci de frica ei
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
odată momit, prădătorul devine pradă, într-o zonă cu nisipuri mișcătoare, a cărei pasivitate aparentă drenează irezistibil energia agentului. Vârtejul vijelioasei întâmpinări îi pleoști dintr-o dată saltul într-o manevră defensivă, menită să domolească întrucâtva conjugarea ciclonică a celor două elanuri. Bineînțeles, distribuția în corp a fluidelor sale vitale fu prima afectată de greața căderii în gol; instinctiv, viscerele și gesturile i se crispară întru ancorarea disperată de un suport ce-i fugea vertiginos de sub picioare. Când începe un bărbat purtat
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
presiunea acestei constatări, se răzgândi; scoase bijuteria din buzunar și, într-un act instinctiv de purificare, o lăsă să cadă galben și discret precum un ud la rădăcina unui gard. Scârba inspirată de coșul de gunoi antrenă fără discriminare în elanul ei și sclipitoarea aluviune de douăzeci și patru de carate. Alergătura aurului prin lume își are cursivitatea ei antrenantă, capabilă să ia cu ea nu numai mințile; lui Rică și stomacul i se urcă în gât când se gândi la mâna străină
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nu era defel omul care să fugă de greu; și tocmai de aceea, s-ar putea spune, centrul de gravitație al propriei vieți îl eludase consecvent vreme îndelungată. Pentru el, greul cel mai greu atârna dincolo de domeniul responsabilităților civice, așa încât elanul eroic și cuirasa de bronz strălucitor a virtuților cetățenești delimitau un refugiu în raport cu el - o martialia minora capabilă să-l scutească temporar de-o confruntare prea directă cu problema problemelor lui. La aceasta din urmă se răzbește doar pieziș, trăgând
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
-l putea atinge; se izbeau de-o transparență dură și glacială insinuată în calea lor, râcâită cu unghiile și vibrând ușor de ciocnirea cu mănunchiurile de degete prelungite prin absență. Ce imense ghețuri ne străbat lăuntrul! În ființa arhitectului răzbăteau elanuri străine întrerupte, și totuși cumva transmise de-a lungul întreruperii, ca prin acoperișul prăbușit al casei din Oudekerk. Ascultând-o pe Ondine, sub pielea lui începu să se agite inoportun o maree de atingeri înecate în infinit. Femeia își trecu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
sau pe tratamentul insulinic intensiv (i.v. sau s.c.), ori pe administrarea sa orală. Fantezista utilizare a insulinei în prevenția T1DM a fost surprinzătoare, prevestind un eșec anunțat (23, 24, 31, 32, 33). Concluzionând, începutul mileniului 3 a potolit elanurile preventive izvorâte din studiile preventive efectuate pe modele animale similare cu T1DM la om. O sinteză, uneori prea puțin critică, a studiilor preventive publicate în ultimele două decenii poate fi găsită în două lucrări românești relativ recente (7, 27). În ciuda
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92261_a_92756]
-
ce se creează de acum înainte este "în maniera" cuiva. Manierismul este cu atît mai ușor de imitat cu cît este o codificare oarecum formală a artei renascentiste italiene. Sub această formă Renașterea se răspîndește în Europa. Ea provoacă un elan aritistic care aclimatizează și adaptează la temperamentele naționale formulele noi elaborate la Florența, la Roma sau la Veneția. Răspîndirea Renașterii Minunile artei italiene au fost cunoscute destul de repede în Europa. Zecile de mii de pelerini care se duc în Cetatea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
or s? identific?m sociologi dec�ț s? �ntrez?rîm o sociologie �n Germania pre-hitlerist?. Unii r?m�n la distan?? de nazism, al?îi se arăt? favorabili acestuia; instaurarea celui de-al treilea Reich pune cap?ț cu brutalitate elanului sociologiei germane; majoritatea revistelor de sociologie dispar; sociologii de origine evreiasc? emigreaz? din Germania ?i se exileaz? cu prec?dere �n SUA. Dincolo de Atlantic, Statele Unite cunosc o er? industrial? �nfloritoare, modul de via?? urban devine dominant, prosperitatea e general? dar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cele care �ncercau s? ?i realizeze �n societatea concret? ceea ce �?i propuneau prin statute). Dup? Unirea Principatelor, Independen?? ?i Marea Unire starea de spirit �ntreprinz?tor a prins s? se nasc?, noi speran?e re-n?scute au �ntre?inut elanul �ntreprinz?torilor din economie, politic? ?i cultur?. Dac? ar fi s? c?ut?m ?i la noi o �v�rst? de aur� a sociologiei rom�ne?ți, am afla-o �n perioadă interbelic?. Ar fi de ajuns s? semnal?m
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a se �mbog??i, pe cei corup?i, pe trafican?i, pe intermediari etc., s? ne integr?n �n NATO ?i UE. E o �ru?ine antropologic?� s? ne plec?m capul sub vremi, spunea Cioran, este o ofens? adus? �elanului prometeic al spiritului�. Nimeni nu ne ajut? dac? nu ne ajut?m singuri. Nimeni nu se bate pentru noi dac? noi �n?ine n-o facem. C�nd corabia ia ap? comandan?îi au misia de a (re)de?tepta
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cu unii dintre contemporanii s?i (Lamarck, Darwin, Spencer), c? via?a este o lupt? permanent? ?i c? omul trebuie s? smulg? naturii ceea ce �i este necesar pentru �ntre?inerea propriei existen?e. Dar el adaug? c? omul, purtat de elanul s?u � prin munca să, luat? aici �n dublul sens, de mijloc tehnic ?i de sistem de organizare social? � ajunge s? dep??easc? simplă via?? natural?. F?c�nd această, oamenii �?i �produc� via?a, adic? ajung s?-?i dep
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sesiza mai u?or condi?iile na?terii sociologiei americane, trebuie s? ne raport?m la situa?ia de dup? r?zboiul de secesiune. �ntr-un anumit fel, ?tiin?a social? a anilor 1870 nu este dec�ț traducerea academic? a elanurilor sociale ale vechilor aboli?ioni?ți ?i a mi?c?rilor reformatoare care denun?au viciul, divor?ul, lipsa de temperan?? ?i depravarea tineretului. Că ?i �n Marea Britanie, moralismul protestant este aici atotputernic. Reglementarea acestor probleme, care la �nceput au
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s?-?i �nzestreze studen?îi cu solide referin?e teoretice ?i instrumente metodologice direct utilizabile, el a publicat �mpreun? cu George Vincent (1894) un manual, primul dintr-o lung? serie, din care americanii ?i-au f?cut o specialitate. �n elanul s?u, lanseaz? pe pia?? o revist?: The American Journal of Sociology (1895) care a fost primit? cu u?urare de c?tre �nso?itorii s?i, dar nu f?r? entuziasm de c?tre anumi?i filosofi ?i statisticieni
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i ecologice ale unei regiuni sau unei ??ri� [�] Universalismul sociologiei franceze i-a permis acesteia s? contribuie la re�nvierea mai multor ?tiin?e umane. Vorbim [�] despre contribu?ia lui Simiand �n ?tiin?a economic?. au profitat de acela?i elan: e vorba de lingvistic? ai c?rei dasc?li europeni moderni, Ferdinand de Saussure [�] ?i Antoine Meillet [�] au recunoscut �n mai multe r�nduri acordul cu �nv???m�ntul lui Durkheim ?i datoria lor fă?? de el. Poate ?i de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
conținu? lucr?rile teoretice asupra claselor sociale (1951), iar Paul Lazarsfeld, pe atunci socialist, conduce cercet?ri empirice asupra tineretului (1931) ?i ?omajului (1933). Sociologii germani sub nazism Instaurarea celui de-al treilea Reich pune cap?ț cu brutalitate acestui elan. DGS �?i ?ine ultimul congres �n 1934 sub controlul ideologilor nazi?ți ?i pune cap?ț activit??ilor prin grijă lui Freyer. Majoritatea revistelor de sociologie dispar. Sociologii de origine evreiasc? emigreaz? din Germania anului 1933, dup? Anschluss-ul din Austria
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
motive așa-zis "politice". Se dovedesc mai puțin deschiși la discuții și despicat firu-n patru, dar nu creează niciodată probleme. (Mai apare și câte "o oaie neagră" la câțiva ani odată.) Rămân la prânz, discuție însuflețită despre legalitatea vânătorii de elani. E privită ca o mare "distracție la modă" care provoacă chinuri animalelor ca urmare a neîndemânării. Cineva se declară pentru interzicere, să fie autorizați numai "pădurarii statului". Altcineva încearcă să aducă în dezbatere pescuitul sportiv, dar dintr-un motiv oarecare
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
asta a fost începută de binecuvântatul Gård) că n-am de gând să pun la dispoziție resursele ISA cine știe cui pentru PR sau divertisment. E clar că nu mai e suficient de palpitant să tragă în fazani amorțiți cu mercur sau elani răniți în accidente de circulație. Andrén e "înțelegător", dar mă sfătuiește să nu recurg la un negativism direct, e mai bună inactivitatea. Cei 14 porci rămași în conformitate cu ultimul raport s-ar putea să nu mai fie în formă în jurul datei
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
ajutat să prindă contur prin simpla, grotesca, simplificatoarea îngrămădire de piese foarte diferite ale realității, nu facem decât să distrugem definitiv încrederea publicului în capacitatea de a-i oferi introspecții decente. Cu ce ne alegem, de cele mai multe ori, din asemenea elanuri stahanoviste, sunt simple spălări de conturi - unele extrem de neașteptate, între oameni pe care nu-i bănuiam capabili de așa ceva -, o autopromovare în care patologicul joacă un rol central, cu schilodirea unor realități și așa destul de obscure, încât adevărul prezentat cititorului
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
dovedește a fi scena politică autohtonă („indulgența complice”, „voioasa empatie față de iscusința și de venalitatea flagrantă”, epidemia „schimbărilor la față”), se declară „stupefiată de cantitatea de energie - și de venin - oricând disponibile când vine vorba de Emil Constantinescu”, și denunță „elanul de intransigență” dovedit de opinia publică „jurnalistică și politică” față de fostul șef al statului. E multă dreptate în cele scrise de către dna Petre. Și nu puțină eroare. Parte din timpul pe care Domnia sa îl dedică listării realizărilor administrației Constantinescu - multe
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
care au declanșat și întreținut ostilitatea față de dl Constantinescu. În 1996, tot ceea ce era speranță, descătușare și entuziasm a fost pus în votul care l-a adus la Cotroceni pe dl Constantinescu și a pus bagheta parlamentară în mâinile Convenției. Elanul a fost atât de fierbinte încât publicații precum 22 și mai ales România liberă s-au transformat în porta voci ale Convenției. Două secții de limbă română ale unor posturi de radio occidentale au „tras pe față” pentru dl Constantinescu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]