4,153 matches
-
o corelație negativă. Investigațiile privind coeficienții de corelație ale unor constante biochimice sanguine la vaci în perioada puerperală au evidențiat diferite variații ale acestora în dinamica evoluției puerperiumului, care au indicat gradul de determinare genetică și epigenetică a acestora,(RUGINOSU ELENA,1999,2000 2001). Coeficienții de corelație stabiliți în acest studiu au fost următorii: Coeficientul de corelație dintre proteinele totale și uremie, care a înregistrat în perioada antepartum o valoare " r " cuprinsă între + 0,92 la vacile din lotul M (cu
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și involuția uterului postpartum există corelații directe de interdependență, o involuție uterină timpurie fiind în relație cu un număr redus de germeni izolați de la nivelul uterului (MALVEN, P.V., 1984, SEICIU, FL., I. colab. 1989, RUCKEBUSH, 1991, RUNCEANU,L. 1994, RUGINOSU, ELENA,1999, 2000). 3.7.2. Dinamica florei bacteriene în puerperium Studiile privind dinamica florei bacteriene izolate de la nivelul uterului la vaci în perioda puerperală au indicat o creștere a numărului de germeni în loșii în primele zile postpartum, cu valori
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
zile postpartum, până la 2 x 106 , ating un maxim de 3 x 107 în zilele 8-12 zile postpartum, după care scad până la dispariție în jurul celei de a-20-a zi postpartum, cu ocazia primului estru postpartum (RUCKEBUSH, 1991). Investigațiile efectuate de RUGINOSU ELENA, 1999, 2000 au evidențiat unele variații în dinamica florei bacteriene postpartum în funcție de felul parturiției. Astfel, s-a constatat că în prima săptămână postpartum numărul total de bacterii înregistrează creșteri ale valorilor la nivele mult mai ridicate la vacile cu distocii
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cu parturiții eutocice și puerperium normal activitatea bactericidă a serului sanguin și activitatea fagocitică a leucocitelor neutrofile prezintă nivele mai ridicate în primele 3 zile postpartum, după care scad . Studiind speciile bacteriene izolate din uterul vacilor în perioada puerperală RUGINOSU ELENA,1999, 2000 a înregistrat diferite variații în funcție de felul parturiției . Astfel, în prima săptămână postpartum de la vacile cu retenția anexelor fetale s-au izolat bacterii din specia Escherichia coli , în cultură singulară în 33,3 % din cazuri și în cultură mixtă
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sau externi pot afecta capacitatea de autoapărare a organismului, datorită labilității proceselor de regenerare tisulară postpartum, considerate la limita dintre fiziologic și patologic, determinând instalarea diferitelor afecțiuni puerperale. Într-un studiu privind statusul imun la vaci în perioada puerperală RUGINOSU ELENA, 1999, 2001 a constatat unele variații ale acestuia în relație cu felul parturiției. Componenta celulară a profilului imun, reprezentată de elementele albe sanguine (leucocite) a prezentat diferite valori la vaci postpartum în dinamică și în raport cu felul parturiției. În a-10-a zi
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
5,5 % la vacile cu distocii și tulburări puerperale (Lot E), (92,4 %), comparativ cu vacile fără tulburări puerperale (Lot M), (86,9%), relevând o activitate fagocitară mai intensă datorată unui număr crescut de germeni la nivelul uterului postpartum, ( RUGINOSU ELENA , 1999, 2001),(fig. 43). În relație invers proporțională s-au constatat scăderi ale valorilor complementului seric CH 50%, care au fost cu 4,6 % mai mici în Lotul E, față de lotul M (87,6 % față de 92,2 %). Scăderea valorilor complementului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
între 16,0-17,3 % (în relație cu vîrful lactației), după care sunt constatate scăderi importante ale valorilor pînă la 8,9 % la lactațiile a-VII-a și peste (lactația în declin), diferențele între lactații fiind foarte semnificative. Într-un studiu epidemiologic RUGINOSU ELENA,1999 a constatat în cadrul morbidității generale, o valoare medie a incidenței afecțiunilor puerperale la vaci de 41,5%. Alte afecțiuni au fost reprezentate de: afecțiuni medicale (22,5 %), chirurgicale (19,4%), mamare (10,6 % ), metabolice (3,5 %) și podale (2
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și între 2-32 % ,după BODE K. și DUNCANSON G. , citați de ZAIEM. Studiile din domeniu indică o corelație pozitivă între distocii, vârsta și retenția anexelor fetale ( MELENDEZ, P., DONOVAN, G.A., RISCO, C.A., LITTELL, R., GOFF, J.P., 2003). RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat diferite valori ale incidenței retenției anexelor fetale în funcție de diferiți factori de variație, cum ar fi: anul, luna, sezonul parturiției, rangul lactației, nivelul producției de lapte. În funcție de anul luat în studiu incidența retențiilor anexelor fetale înregistrează valori medii
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
normală) și valori maxime (20,8 21,4 %) la vacile cu producții de 7500 și peste 7500 litri lapte / lactație normală. S-a constatat o creștere a frecvenței retențiilor anexelor fetale direct proporțională cu ridicarea nivelului producției de lapte, RUGINOSU ELENA,1999 ( fig. 49). Gluconat sau Borogluconat de calciu. Utilizarea Metil ergometrinei maleat sau a Ergometrinei la 6-12 ore postpartum a înregistrat o reducere a incidenței retenției anexelor fetale (ZAIEM L. și colab. 1994, RUGINOSU ELENA, SOFRONIE MARIANA, CONSTANTINESCU M.D.,1998
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
nivelului producției de lapte, RUGINOSU ELENA,1999 ( fig. 49). Gluconat sau Borogluconat de calciu. Utilizarea Metil ergometrinei maleat sau a Ergometrinei la 6-12 ore postpartum a înregistrat o reducere a incidenței retenției anexelor fetale (ZAIEM L. și colab. 1994, RUGINOSU ELENA, SOFRONIE MARIANA, CONSTANTINESCU M.D.,1998). Utilizarea unui imunomodulator alcătuit dintr-o floră polimicrobiană cu 30 zile antepartum s-a dovedit a fi eficace în reducerea incidenței retenției anexelor fetale la vacă (GRECEANU AL., RUNCEANU L., CARP CARARE M., ELENA MARCU
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
RUGINOSU ELENA, SOFRONIE MARIANA, CONSTANTINESCU M.D.,1998). Utilizarea unui imunomodulator alcătuit dintr-o floră polimicrobiană cu 30 zile antepartum s-a dovedit a fi eficace în reducerea incidenței retenției anexelor fetale la vacă (GRECEANU AL., RUNCEANU L., CARP CARARE M., ELENA MARCU, ALEXANDRINA BOIȘTEANU, 1986). Tratamentul curativ După extragerea manuală a învelitorilor fetale se aplică tratamente antiinfecțioase cu antibiotice de spectru larg (Neomicina, Teramicina, Cloramfenicol) și sulfamide. În stadiul de cervix deschis se utilizează antibiotice și chimioterapice sub formă de bujiuri
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
din cazurile de infecunditate la vaci sunt determinate de infecțiile genitale postpartum, înregistrându-se totodată și scăderi importante ale producției de lapte (NADEUF J., citat de BOITOR I., 1981, NEAGA C. și colab. 1983, SEICIU FL. și colab. 1989, RUGINOSU ELENA și col. 2000). Frecvența infecțiilor genitale prezintă variații mari, fiind între 20-30% la animalele întreținute în condiții necorespunzătoare de zooigienă și exploatare irațională, putând ajunge până la 50 % sau chiar mai mult. Sunt relatate valori diferite de la un autor la altul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vârsta femelei. Astfel, sunt indicate valori ale frecvenței infecțiilor genitale la vaci de 23,4 % (SCHEIDEGGER J. și colab., 1993), între 2530 %(CHAFFAUX ST., THIBIER M., 1991) și 34,939,8 % (MIUISEPP J., și colab. 1984). Investigațiile efectuate de RUGINOSU ELENA, 1999, 2000-2001, 2006-2007 într-o fermă de vaci de lapte au relevat pentru incidența infecțiilor genitale postpartum o valoare medie de 23,64 %, cu limite de variație cuprinse între 19, 28 % și 27,14 % (fig.51). Rezultate similare sunt indicate
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vacile cu producții mici de lapte,(fig. 56). 4000 4501 5001 5501 6001 6501 7001 > 7500 litri 4500 5000 5500 6000 6500 7000 7500 lapte/ lactație normala Fig. 56 Incidența infecțiilor genitale la vaci postpartum în raport cu producția de lapte (RUGINOSU ELENA, 1999, 2000-2001, 2006-2007 ) Rezultate similare au fost indicate și de alți autori care au constatat la vacile cu producții mari de lapte o predispozitie spre catare genitale datorată scăderii rezistenței uterului la infecții, (STEFFAN J. și colab. 1990). Alți autori
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
STEFFAN J. și col. 1991). Factorii determinanți diferiți germeni cu patogenitate intrinsecă (bacterii Gram negat Proteus, Staphylococci, Enterobacteriacee, Arcanobacterium pyogenes, Bacillus cereus, Streptococcus pyogenes anaerob), (BOITOR I., 1980, BOGDAN AL., si col. 1981, PINTEA V., 1982, GRECIANU AL., 1984, RUGINOSU ELENA,1999). -bacterii anaerobe (Clostridium septicum, Vibrionul septic,Clostridium perfringens), care se asociază frecvent cu Streptococci, Staphylococci, colibacili și bacili piogeni în metrita gangrenoasă (BOITOR I. ,1987, CHAFFAUX ST. și col.1991), bacilul necrozei (necrophorus), responsabil de infecția de tip necrotic
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
necrozei (necrophorus), responsabil de infecția de tip necrotic (pseudomembranoasă, crupală), asociat frecvent cu bacterii piogene (SEICIU FL. , DRUGOCIU GH., BOITOR I., 1987), enteroviruși de tip uman, care au fost izolați din secrețiile genitale provenite de la vaci cu endometrită puerperală (NEAGOE ELENA, 1984), asociații bacteriene (polimicrobiene),( OPSOMER, G. 1996). Infecțiile genitale se produc pe cale ascendentă, spontan, în timpul intervențiilor obstetricale sau a tratamentelor efectuate în condiții necorespunzătoare și mai rar pe cale descendentă. Frecvent sunt implicați germeni cu virulență câștigată în cursul pasajelor succesive
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
transrectal se evidențiază uterul mărit în volum, asimetric, cu pereții îngroșati, hipokinetici, fluctuant și sensibil la palpare. Tratamentul curativ Tratamentul local constă în aseptizări cu antibiotice de spectru larg, conform antibiogramei (BOITOR I., 1985, SEICIU FL. și colab. 1989, RUGINOSU ELENA și col. 2006). S-au dovedit eficiente următoarele antibiotice: cloramfenicol, teramicina, aureociclina, oxitetraciclina, polimixina, neomicina, cefalosporinele, sulfamidele și chimioterapicele administrate sub formă de soluții și suspensii apoase sau uleioase cu vitamine (A,D,E,C) și minerale, hemopansamentele sulfamidate (AMBROSE
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
neomicina, cefalosporinele, sulfamidele și chimioterapicele administrate sub formă de soluții și suspensii apoase sau uleioase cu vitamine (A,D,E,C) și minerale, hemopansamentele sulfamidate (AMBROSE J.D. 1994, BOITOR I. 1987, CONSTANTINESCU M.D. 1983, MIUIESEPP I. și col. 1984, RUGINOSU ELENA și col. 2006). Diferite studii indică diverse scheme medicamentoase care au avut rezultate bune în tratamentul infecțiilor genitale la vacă: etilenestradiol + antibiotice (ELENA NEAGOE, 1984), ser colostral și Endozol (BOITOR I., 1985), oxitetraciclina intrauterin sau benzidamina+tetraciclina (CAIROLI, F.,1993
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
hemopansamentele sulfamidate (AMBROSE J.D. 1994, BOITOR I. 1987, CONSTANTINESCU M.D. 1983, MIUIESEPP I. și col. 1984, RUGINOSU ELENA și col. 2006). Diferite studii indică diverse scheme medicamentoase care au avut rezultate bune în tratamentul infecțiilor genitale la vacă: etilenestradiol + antibiotice (ELENA NEAGOE, 1984), ser colostral și Endozol (BOITOR I., 1985), oxitetraciclina intrauterin sau benzidamina+tetraciclina (CAIROLI, F.,1993), oxitetraciclină și colagen-intrauterin ( MARIANA SOFRONIE, RUGINOSU ELENA 1998, CONSTANTINESCU, M.D. și col. 1999), taociclin si vitamine (CONSTANTINESCU, M.D., MARIANA SOFRONIE, RUGINOSU ELENA, 1983
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
diverse scheme medicamentoase care au avut rezultate bune în tratamentul infecțiilor genitale la vacă: etilenestradiol + antibiotice (ELENA NEAGOE, 1984), ser colostral și Endozol (BOITOR I., 1985), oxitetraciclina intrauterin sau benzidamina+tetraciclina (CAIROLI, F.,1993), oxitetraciclină și colagen-intrauterin ( MARIANA SOFRONIE, RUGINOSU ELENA 1998, CONSTANTINESCU, M.D. și col. 1999), taociclin si vitamine (CONSTANTINESCU, M.D., MARIANA SOFRONIE, RUGINOSU ELENA, 1983), ceftiofur hydrochlorid 1,5 g (OVERTON M.W., 2000, CHENAULT, J.R., și col. 2003), carbonat de sodiu și oxid de magneziu în 3 5
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
antibiotice (ELENA NEAGOE, 1984), ser colostral și Endozol (BOITOR I., 1985), oxitetraciclina intrauterin sau benzidamina+tetraciclina (CAIROLI, F.,1993), oxitetraciclină și colagen-intrauterin ( MARIANA SOFRONIE, RUGINOSU ELENA 1998, CONSTANTINESCU, M.D. și col. 1999), taociclin si vitamine (CONSTANTINESCU, M.D., MARIANA SOFRONIE, RUGINOSU ELENA, 1983), ceftiofur hydrochlorid 1,5 g (OVERTON M.W., 2000, CHENAULT, J.R., și col. 2003), carbonat de sodiu și oxid de magneziu în 3 5 reprize (BOITOR I., 1981), substanțe ocitocice (SEICIU FL. și colab. 1989), prostaglandina F2 α, cu
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
un exces de factor luteotrop LH sau o insuficiență de FSH putând să afecteze luteoliza corpului luteal postpartum. Frecvența este variabilă în funcție de diverși factori și diferite raportări, între 24, 5 % (SHI F. 1993) și 36,6 % (NAKAO T. 1993). RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat într-un studiu pe cinci ani o valoare medie a incidenței vacilor cu corp luteal de 19,9 %, cu variații anuale cuprinse între 15,8 % și 25,8 %, (fig. 59 ). În funcție de sezon incidența corpului luteal la vaci
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și întreținere, înlăturarea factorilor de stres; asigurarea mișcării animalelor; masaje utero-ovariene. Tratamentul curativ luteoliza corpului luteal prin administrare de prostaglandină F 2 α , 2ml., i.m.(BOITOR,I., 1984, CRUZ L.C. și colab. 1997, KINDAHL H. și colab. 1993, RUGINOSU ELENA, 1999, SOFRONIE MARIANA, 1999 ). administrarea pilocarpinei, vitaminei A și C, constituie adjuvanți în tratament, pe langă corectarea condițiilor de furajare și zooigienă (BOITOR, I.,1979). 4.5.2. Chiștii ovarieni După modul de formare și structura lor, chiștii ovarieni sunt
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
I., 1979 , BOGDAN AL. și colab. 1984, SAUMANDE J., 1991). Incidența cea mai mare a chiștilor are loc între 20 50 zile postpartum la vacile multipare și în lunile de toamnă și iarnă, ( MASON ,PH.D. 2005), (fig.65). RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat la vacile de lapte în stabulație legat la grajd o incidență medie a chiștilor ovarieni de 4,3 %, cu variații anuale între 3,2 % și 6,2 % , (fig. 66). Ea a devenit frecventă în fermele cu exploatare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
4,3 %, cu variații anuale între 3,2 % și 6,2 % , (fig. 66). Ea a devenit frecventă în fermele cu exploatare intensivă, în condițiile unei stabulații prelungite și cu o furajare abundentă cu silozuri și borhoturi. Investigațiile efectuate de RUGINOSU ELENA, 1999 privind incidența chiștilor ovarieni la vaci postpartum au evidențiat diferite variații în funcție de diferiți factori: sezon, lactație, producția de lapte. Dinamica lunară a incidenței chiștilor ovarieni indică o valoare maximă în luna martie (12,5 %) și o incidență minimă în
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]