4,879 matches
-
ne aducem aminte de oameni frumoși, viețile și destinele lor literare, cum ți-i amintești de parcă a fost ieri... Dar, să ne întoarcem. Au trecut multe săptămâni, nici nu mai credeam că îmi va răspunde cineva. În fond, eram o elevă care a trimis câteva poezii naive, îmi spuneam. Ne apropiam de vacanța de primăvară și primesc nu una, ci două scrisori, de la ambele reviste. Deschid plicul de la Iași și Domnul Mircea Iorgulescu mă înștiințează: "Domnișoară, ne pare rău, ați încurcat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și de câte două, trei ori pe săptămână la Securitate, inclusiv în timpul orelor de curs. Nu i s-a permis să publice (colabora cu texte și poezii la reviste culturale) și avea interdicția de a împrumuta mașina de scris. O elevă din clasa a XI-a i-a mărturisit chiar că Securitatea a însărcinat-o să îl supravegheze la predarea unei materii cu caracter ideologic. După 1989, a fost membru al Convenției Democrate din România și senator de Mehedinți între 1992
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
scurmă după râme și grăuncioare minuscule prin ograda modestă și așteptarea copiilor pentru o zi-două vara, la un grătar și-un pahar de vin curat, de butuc, din propria gospodărie. Sufrageria era pregătită pentru baia de picioare. Dar și vârstnica elevă. Închisese televizorul la care obișnuia să-și urmărească emisiunea preferată de pe Kanal D, iar acum se instalase cuminte pe canapea, în dreptul ligheanului cu apă cu sare, cu picioarele dezgolite de șosetele călduroase și privea la chipul lui Shri Mataji și
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
meu, ofițerul în armata regelui. Sub comuniști a fost dat afară. Se reciclase, prin puteri proprii, ca profesor de latină și greacă veche la Seminar. Fiu de țăran mijlocaș, ajunsese să aibă o pregătire atât de bună, încât, atunci când eram elevă, mă medita la trigo‑ nometrie și la latină ; era un ofițer adevărat ; lumea nu-și dă seama în ce măsură Academia Militară de dinainte de război era învățĂmânt de elită. Iar bunicul meu avea cri‑ terii morale extrem de stricte. Și eu, crescută de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Doamna”, Cernăuți, anul școlar 19421943, întocmit de E Tarangul, directoarea liceului, Tipografia „Glasul Bucovinei”. Era al doilea an pe care școala îl încheia în Cernăuți, „după eliberarea Bucovinei de sub cnutul bolșevic.” Al doilea an de război, „în care profesoarele și elevele au trebuit să-și facă datoria cu inima strânsă, în fața durerilor pricinuite de această mare încleștare între popoare și cu sufletul plin de nădejdi în vremuri mai bune pentru Țara noastră.” Guvernator al Bucovinei fiind Generalul de Corp de Armată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
plin de nădejdi în vremuri mai bune pentru Țara noastră.” Guvernator al Bucovinei fiind Generalul de Corp de Armată Corneliu Dragalina. Lucrarea se întindea pe 90 de pagini și făcea referiri și la revista „Elena Doamna” în anul școlar 1942-43, elevele, sub îndrumarea profesoarei Constanța Botez au publicat trei numere ale anului II cu poezii, proză, articole științifice, dări de seamă, jocuri, reproducând aprecieri ale unor personalități și publicații literare care au încurajat năzuința elevelor. Lăudabilă este disciplinarea juvenilei predilecții pentru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Elena Doamna” în anul școlar 1942-43, elevele, sub îndrumarea profesoarei Constanța Botez au publicat trei numere ale anului II cu poezii, proză, articole științifice, dări de seamă, jocuri, reproducând aprecieri ale unor personalități și publicații literare care au încurajat năzuința elevelor. Lăudabilă este disciplinarea juvenilei predilecții pentru (mai dificilul) miraj al creației. Îndrumarea înspre latura critică speculativă nu e mai puțin importantă. Foarte în notă mărunțișurile distractive: jocuri, șarade, paradoxuri etc. (prof. univ. Leca Morariu,Revista Făt Frumos nr.1, anul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pregătirii școlare, educației intelectuale, profesionale și religioase ale elevilor, dar în special pentru învățarea limbii române. Se publicau articole:” Ce trebuie să facem pentru copiii surdo-muți?” de Dimitrie Rusceac; „Vacanța mare de vară - cum să petreacă timpul liber elevii și elevele” de Teodot Cernăuțeanu, un studiu „Lumea celor ce nu văd și nu cuvântă: de Nicu Vlădulescu, lecții-dialog cu elevii în clasă de prof. F.M. Marcinovschi. Unele lecții priveau istoria neamului românesc. Lumea noastră era o revistă destinată și orientării și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
argumentând că ar fi semnul străvechii dăinuiri a românilor, ea găsinduse pe cusăturile naționale și pe picturile unor biserici. Programul primului ciclu de conferințe și ofițeri de poliție delegați a le ține încheia cuprinsul primului număr al broșurii. Primăveri, revista elevelor Școalei normale de fete, Cernăuți, apărea cu nr.1 sub îndrumarea profesoarei Stela Popescu, președintă de onoare și era redactată de un comitet de eleve: Lucreția Clocotici, Aglaia Lateș, Aurora Cuciuranu, Cornelia Tegzeșiu, Elena Manoliu, Aurelia Sireteanu și Natalia Cojocaru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ofițeri de poliție delegați a le ține încheia cuprinsul primului număr al broșurii. Primăveri, revista elevelor Școalei normale de fete, Cernăuți, apărea cu nr.1 sub îndrumarea profesoarei Stela Popescu, președintă de onoare și era redactată de un comitet de eleve: Lucreția Clocotici, Aglaia Lateș, Aurora Cuciuranu, Cornelia Tegzeșiu, Elena Manoliu, Aurelia Sireteanu și Natalia Cojocaru. Lipsea data apariției, dar se pare că e vorba de anul 1942, data tipăririi primului număr. În Cuvânt introductiv, profesoara Stela Popescu spunea că revista
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
data apariției, dar se pare că e vorba de anul 1942, data tipăririi primului număr. În Cuvânt introductiv, profesoara Stela Popescu spunea că revista își are rădăcinile în ședințele Societății Literare, unde le-a urmărit cu drag primele începuturi ale elevelor, în ședințele literare, strădaniile clevelor, iar în revistă le va supraveghea creșterea lor literară - fiice ale satelor, în mare parte, prin însăși viitoarea lor carieră fiind destinate să ducă lumină în întunericul neștiinței în care se zbate încă majoritatea țăranilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de arte grafice „Mercur”, Cernăuți. Ocazională, revista începe cu o dare de seamă asupra activității societății de lectură „Domnița Ileana”, înființată la 14 decembrie 1930, cu un comitet de conducere ales pe o durată de patru ani. În revistă publicau elevele ajunse la capătul a 8 ani de școală materiale cu titluri semnificative: „Colegele mele” de Sanda Stroja, „Creatori de suflete”, de Getta Ștefănescu, „Privind în urmă”, de Silvia Rotar, „Oglinda clasei” de Tica Percep dar și poezii: „Cântec de zefir
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și sudoare” - spunea Sanda Stroja, care avea și ea, în față... viața. * Revista economică bucovineană Revista economică bucovineană , organ economic, apare în februarie 1909. Proprietar, editor și redactor șef: Nicolae Iancu. Redactor responsabil: Nicolae Panteiciuc. * Revista Elena Doamna publicată de elevele Liceului Ortodox de Fete „Elena Doamna”, cu același nume din Cernăuți apare în ianuarie 1942. Redacția și administrația la sediul Liceului; Tipografia „Glasul Bucovinei”. Apărută în condițiile când „tunul bubuie în diferite colțuri ale lumii”, revista Elena Doamna voia să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Elena Doamna”, cu același nume din Cernăuți apare în ianuarie 1942. Redacția și administrația la sediul Liceului; Tipografia „Glasul Bucovinei”. Apărută în condițiile când „tunul bubuie în diferite colțuri ale lumii”, revista Elena Doamna voia să dea ocazie și posibilitate elevelor liceului să cultive, să dezvolte și săși afirme inițierea în domeniul publicisticii... cu toate că publicarea unei reviste este atât de anevoioasă.” - scrie în Cuvânt introductiv E. Tarangul, directoarea liceului. Primită drept o luminiță care, cu entuziasmul și talentul elevelor, trebuia ținută
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și posibilitate elevelor liceului să cultive, să dezvolte și săși afirme inițierea în domeniul publicisticii... cu toate că publicarea unei reviste este atât de anevoioasă.” - scrie în Cuvânt introductiv E. Tarangul, directoarea liceului. Primită drept o luminiță care, cu entuziasmul și talentul elevelor, trebuia ținută aprinsă, să crească și să încălzească sufletele și inimile, elevele au reușit să o folosească, împărtășind în frumosul grai românesc gândurile și sentimentele lor deschise, curate și sincere, cu bucurie netulburată, cititorilor. Mai ales că primul număr nu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în domeniul publicisticii... cu toate că publicarea unei reviste este atât de anevoioasă.” - scrie în Cuvânt introductiv E. Tarangul, directoarea liceului. Primită drept o luminiță care, cu entuziasmul și talentul elevelor, trebuia ținută aprinsă, să crească și să încălzească sufletele și inimile, elevele au reușit să o folosească, împărtășind în frumosul grai românesc gândurile și sentimentele lor deschise, curate și sincere, cu bucurie netulburată, cititorilor. Mai ales că primul număr nu-și anunță nici periodicitatea, nici colectivul de redacție, nici profesorul coordonator. Cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
istorie a religiilor de la Teologiska Fakultet), Philippe Gignoux (fost director de studii la École Pratique des Hautes Études- „Le Monde Iranien”), Dr.h.c.Dr. Siegfried Lienhard (professor emeritus al Universității din Stockholm, catedra de indologie) și către doamna Lienhard (fostă elevă a lui Wikander, la Lund, în anii ’40), Dr.h.c.Dr. Manfred Mayrhofer (professor emeritus al Universității din Viena, catedra de indo-europenistică) și Mac Linscott Ricketts (Virginia, SUA). Din rândul mai tinerelor generații, pentru care epoca studiilor celor doi corespondenți
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
doctorului Wolper. Am aflat că un copil din clasa lui Robby băuse o sticluță de Clorox. Apoi mai erau alte subiecte ca: eliminarea pastelor făinoase din meniul de prânz de la școală, nutriționistul care se ocupa de catering pentru bar mitzvah, eleva de clasa a șasea care trebuia să poarte sutien, băiatul care trage de fusta mamei într-un supermarket de lux, întrebând: „Asta conține carbohidrați?“ S-a stârnit o conversație despre legătura dintre alergii și produsele din comerț. După aceea: o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
trăit peste 100 de ani fiindcă organismul era perfect sănătos. Dar, există un dar, căruia nu ne putem sustrage nimeni. Noi Îi vom păstra În suflet imaginea ei ce ne-a rămas scumpă. Soția mea a fost cea mai dragă elevă a D-sale cu care a ținut o legătură strânsă până la despărțirea aceasta incredibil de nedreaptă. Cu cele mai alese sentimente, Maria și Paul Mănescu, str. Zizinului Nr. 33, Brașov, 2200. </citation> <citation author=”MIHĂESCU Florin ” loc="București" data =”10
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Cred că scrisorile (...) I. Roman, nu pot figura, cred că tot la mine s-ar cădea să rămâie... Ce ziceți? N-am dreptate? Această frumoasă monografie mi-a fost cerută pentru a fi citită, de foste colege și de foste eleve de aci. Nu știu cum să procedez cu spațiile rezervate fotografiilor (...). Lucrarea va fi tipărită, sau va rămâne În stadiul actual? N-aș vrea să vă dau prea mult de lucru. Pentru toate vă mulțumesc din suflet și vă doresc cu cea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
o va păstra „ca pe ochii din cap!!”. Voi duce-o eu personal cu vreo ocazie. Mi-e teamă să nu se strice. Multă lume de acolo mi-o cere. C.P. este a surorii violonistului Botez. Ea Însăși o fostă elevă a mea la Fălticeni și bună prietenă cu Nuța Vasiliu . Mama este soția șefului de gară din Fălticeni și a fost membră În comitetul școlar. Peste tot aceeași vreme de primăvară, fără zăpadă și cu ploaie. Chiar acum la noi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
n.n.), frate cu Dr. Ion (Nicu) Tănăsescu de la Iași. Îmi spunea că anul trecut a trecut prin Fălticeni și s-a mirat de marea schimbare În bine. Doresc mult să-mi revăd și eu orașul natal, depinde de fosta mea elevă, când va fixa ea. Am arătat lui Tănăsescu Monografia. S-a bucurat când În ea a regăsit fotografia mătușei lui (Adela Scriban) și i-am spus că la Muzeu se găsește și fotografia mamei lui (...). Aștept zilele următoare pe Mărioara
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
un scris ieroglific! Timpul trece și bătrânețea se accentuează tot mai mult, Încât ar trebui să mă grăbesc să vin. Vremea Însă nu ne iartă, tot mai rece și mai ploioasă. Apoi drumul mi se pare lung! Promisiunea fostei mele eleve se menține (...). Nu știu cum ar ajunge bustul „Apașul”, dar mai bine zis „Muncitorul” acolo? Aștept sugestii și de la D-voastră (...). Vreau să măresc fotografia bunicului meu (Johann Singer, n.n.) și să fac un mic panou, să existe și el printre cei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cu ocazia șezătorilor culturale. Venind la Fălticeni, m-ar Îndurera mult să văd lipsa atâtor cunoscuți! Gândul meu i-ar chema alături de noi, dar cum să mai vie?! Voi Încerca să vin cu trenul, dacă nu se va putea altfel. Eleva mea (fostă) n-a renunțat la promisiune, dacă vor găsi destul timp (...). M-am plimbat alaltăieri, la Malnaș și lacul Sf. Ana. A fost un drum minunat de frumos, nu atât de lung ca până la Fălticeni. Lumea deja e plecată
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
văd măcar mormântul; s ar putea chiar vara aceasta să fac o plimbare prin orașul meu natal, plin de amintiri mai mult triste decât bune. De curând, m-a surprins o scrisoare pe care am primit-o de la o fostă elevă a mea din Fălticeni. Este Ecaterina Pop Petrovici, fiica fostului Director la Școala de Arte și Meserii din Fălticeni Petre Pop. În prezent este o mare pictoriță În grafică, măritată cu un emerit grafician (Ion, n.n.) Petrovici și locuiesc În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]