13,637 matches
-
și ele asimilate „elitelor strategice”, dat fiind faptul că au, în felul lor, capacitatea de a influența procesele de luare a deciziilor fie și într-un mod negativ, prin potențialul de opoziție pe care-l constituie. Importanța relativă a diferitelor elite strategice poate varia de la o țară la alta. Astfel, se va spune că oamenii de afaceri joacă un rol mai mare în Statele Unite și în Japonia, în vreme ce intelectualii sau persoanele care beneficiază de un nivel superior al formației au mai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Japonia, în vreme ce intelectualii sau persoanele care beneficiază de un nivel superior al formației au mai multă influență în Europa. Dacă avem în minte un model fondat pe diferite subsisteme în interrelație, vom putea exprima lucrurile diferit, spunând că aptitudinea diferitelor elite strategice de a exercita o influență în afara propriului sector de activitate variază în funcție de culturi. Abordarea pozițională Pentru identificarea membrilor „elitelor strategice” au fost adoptate trei abordări diferite: abordarea pozițională, cea reputațională și cea decizională (ibidem, p. 15 passim). Abordarea pozițională
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
avem în minte un model fondat pe diferite subsisteme în interrelație, vom putea exprima lucrurile diferit, spunând că aptitudinea diferitelor elite strategice de a exercita o influență în afara propriului sector de activitate variază în funcție de culturi. Abordarea pozițională Pentru identificarea membrilor „elitelor strategice” au fost adoptate trei abordări diferite: abordarea pozițională, cea reputațională și cea decizională (ibidem, p. 15 passim). Abordarea pozițională este cea mai lesne practicabilă, dar și cea care ridică cele mai multe obiecții din cauza ideii preconcepute de a nu utiliza decât
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pozițională, cea reputațională și cea decizională (ibidem, p. 15 passim). Abordarea pozițională este cea mai lesne practicabilă, dar și cea care ridică cele mai multe obiecții din cauza ideii preconcepute de a nu utiliza decât date pretins obiective, după cum am specificat în secțiunea „Elitele poziției”. Această abordare este fondată pe ipoteza că pozițiile atinse în structurile formale ale diverselor organizații și instituții furnizează o bună aproximare a puterii deținute de persoanele care le ocupă. O astfel de ipoteză se poate întemeia pe două raționamente
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
puține relații între ei. Pretutindeni unde se luau decizii, se aflau și oameni de afaceri, iar aceștia păreau să constituie o subgrupă bine organizată, capabilă să exercite o influență în sensul intereselor lor. Hunter a dedus de aici existența unei elite economice coerente și a generalizat această concluzie la nivel național, aliniindu-se astfel viziunilor lui Charles Wright Mills. Această modalitate de analiză prezintă un impediment invers față de al precedentei. În afară de aceasta, ea comportă un potențial de arbitrariu mai ridicat decât
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
înțeleagă cum poate cineva să ajungă la nivelul posturilor de răspundere. Întrebării „Cine decide?” sau „Cine guvernează?” el i-a dat un răspuns nuanțat, mult mai nuanțat decât cel al lui Floyd Hunter. În opinia sa, nu putem discerne o „elită a puterii” care să-și impună punctul de vedere în toate cazurile. Luările de decizii rezultă din interacțiuni constante între masa populației și lideri. Aceștia din urmă se străduiesc să înțeleagă ceea ce este acceptabil din punct de vedere politic de către
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Date fiind deficiențele diferitelor abordări, s-a recurs la diverse tentative de combinații de analize poziționale și reputaționale, pentru punerea în aplicare a metodei numite a „bulgărelui de zăpadă” (Putnam, ibidem). Punctul de plecare este „pozițional”. Cu alte cuvinte, membrii elitei strategice sunt identificați prin poziția lor într-o structură ierarhică. Apoi, analiza progresează după modul reputațional. Persoanelor astfel reperate li se cere să le numească alte persoane cărora să le solicite părerile sau pe care le consideră în general ca
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
problema care se pune în privința cercetării empirice este de a ști în ce măsură un actor situat în poziție de centralitate într-o rețea este în stare să convertească această centralitate în putere (Lazega, 1998, p. 107). Abia după 1970 studiile asupra elitelor locale au recurs la analiza rețelelor și la posibilitățile de cuantificare oferite de ea. În legătură cu aceasta, trebuie să cităm lucrările lui Laumann și Pappi, care sunt fundamentate pe modelul structural-funcțional al lui Parson (1976). Pe baza celor patru funcții din
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cultural) de Biserici, de sistemul școlar și de instituțiile din sectorul sănătății. Astfel, a putut fi alcătuită o listă a instituțiilor și a organizațiilor-cheie, iar conducătorii lor au fost supuși chestionarului. Cadrul de referință parsonian permitea astfel confruntarea reprezentanților diferitelor elite sectoriale și „punerea la punct a unor matrice sociometrice care descriu relațiile dintre elitele locale”. Actorii „cei mai centrali” s-au demonstrat a fi și „cei mai influenți în afacerile locale” (Degenne și Forsé, p. 171). Acest tip de analiză
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
putut fi alcătuită o listă a instituțiilor și a organizațiilor-cheie, iar conducătorii lor au fost supuși chestionarului. Cadrul de referință parsonian permitea astfel confruntarea reprezentanților diferitelor elite sectoriale și „punerea la punct a unor matrice sociometrice care descriu relațiile dintre elitele locale”. Actorii „cei mai centrali” s-au demonstrat a fi și „cei mai influenți în afacerile locale” (Degenne și Forsé, p. 171). Acest tip de analiză dezvăluie existența a „trei subsisteme funcționale” ce pun în evidență trei categorii de elite
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elitele locale”. Actorii „cei mai centrali” s-au demonstrat a fi și „cei mai influenți în afacerile locale” (Degenne și Forsé, p. 171). Acest tip de analiză dezvăluie existența a „trei subsisteme funcționale” ce pun în evidență trei categorii de elite specializate în colectivitatea studiată: elita tradițională, activă în domeniul religiei și al educației, cea științifică și cea economică. Aceste trei sectoare de activitate au „un centru comun” constituit din „membri notabili ai consiliului municipal sau ai întreprinderilor celor mai importante
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
centrali” s-au demonstrat a fi și „cei mai influenți în afacerile locale” (Degenne și Forsé, p. 171). Acest tip de analiză dezvăluie existența a „trei subsisteme funcționale” ce pun în evidență trei categorii de elite specializate în colectivitatea studiată: elita tradițională, activă în domeniul religiei și al educației, cea științifică și cea economică. Aceste trei sectoare de activitate au „un centru comun” constituit din „membri notabili ai consiliului municipal sau ai întreprinderilor celor mai importante”. Se pot face și desface
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și al educației, cea științifică și cea economică. Aceste trei sectoare de activitate au „un centru comun” constituit din „membri notabili ai consiliului municipal sau ai întreprinderilor celor mai importante”. Se pot face și desface coaliții între membrii unor diverse elite. Coalițiile „câștigătoare” sunt cele „a căror sumă a reputațiilor fiecăruia dintre membrii săi este mai importantă”. Se pare că există, într-adevăr, o legătură „între notorietate și capacitatea de influențare” (ibidem, pp. 172-173). Criteriul „imitabilității” Pentru ca un grup minoritar cu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a reputațiilor fiecăruia dintre membrii săi este mai importantă”. Se pare că există, într-adevăr, o legătură „între notorietate și capacitatea de influențare” (ibidem, pp. 172-173). Criteriul „imitabilității” Pentru ca un grup minoritar cu statut ridicat să poată fi calificat drept elită și să exercite o influență pe măsură, este important ca el să fie, într-o anumită măsură, imitabil. În teorie, scrie Nadel, superioritatea unei anumite categorii a populației ar putea fi recunoscută tacit de restul populației fără ca acest lucru să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Nadel, superioritatea unei anumite categorii a populației ar putea fi recunoscută tacit de restul populației fără ca acest lucru să prezinte nici cea mai mică importanță din punct de vedere al influenței unora și al receptivității altora. În schimb, superioritatea unei elite influente trebuie să fie percepută ca fiind tangibilă, cel puțin în parte. Așadar, trebuie ca trăsăturile caracteristice pe care se întemeiază situația preeminentă a acestei elite să fie apreciate ca fiind imitabile și să fie considerate demne de a fi
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
punct de vedere al influenței unora și al receptivității altora. În schimb, superioritatea unei elite influente trebuie să fie percepută ca fiind tangibilă, cel puțin în parte. Așadar, trebuie ca trăsăturile caracteristice pe care se întemeiază situația preeminentă a acestei elite să fie apreciate ca fiind imitabile și să fie considerate demne de a fi imitate (Nadel, 1956, 1990, p. 35). Asta duce la distincția dintre două feluri de influențe care pot fi exercitate: influența directă și cea indirectă. Cei care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o influență în jurul lor, în sensul că se ține cont de sfaturile lor și că directivele pe care le dau sunt urmate. Această influență se manifestă cu ocazia luărilor unor decizii: este ceea ce am putea numi influență directă. Însă orice elită exercită și o influență difuză, indirectă, prin comportamentele și atitudinile membrilor săi. Aceștia sunt observați și imitați pentru că li se atribuie o formă de excelență. Astfel, prin simplul ei mod de a acționa și a gândi, elita stabilește norme pentru
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
directă. Însă orice elită exercită și o influență difuză, indirectă, prin comportamentele și atitudinile membrilor săi. Aceștia sunt observați și imitați pentru că li se atribuie o formă de excelență. Astfel, prin simplul ei mod de a acționa și a gândi, elita stabilește norme pentru societatea în ansamblu; influența ei - sau puterea - rezidă în faptul că modelul pe care-l prezintă este acceptat și considerat ca fiind demn de urmat (ibidem). În acest sens, un grup minoritar care nu ar fi în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
considerat ca fiind demn de urmat (ibidem). În acest sens, un grup minoritar care nu ar fi în stare să faciliteze introducerea unor inovații sau, dimpotrivă, ar face acceptarea lor mai dificilă n-ar putea avea pretenții la statutul de elită. Orice elită stabilită este în măsură să favorizeze sau să frâneze evoluția socială. CAPITOLUL 5 SELECȚIA, REPRODUCEREA ȘI CIRCULAȚIA ELITELOR Criteriile apartenenței la elită pot fi foarte diferite, de la legăturile de sânge sau apartenența la o etnie până la nivelul calificării
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fiind demn de urmat (ibidem). În acest sens, un grup minoritar care nu ar fi în stare să faciliteze introducerea unor inovații sau, dimpotrivă, ar face acceptarea lor mai dificilă n-ar putea avea pretenții la statutul de elită. Orice elită stabilită este în măsură să favorizeze sau să frâneze evoluția socială. CAPITOLUL 5 SELECȚIA, REPRODUCEREA ȘI CIRCULAȚIA ELITELOR Criteriile apartenenței la elită pot fi foarte diferite, de la legăturile de sânge sau apartenența la o etnie până la nivelul calificării sau al
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
faciliteze introducerea unor inovații sau, dimpotrivă, ar face acceptarea lor mai dificilă n-ar putea avea pretenții la statutul de elită. Orice elită stabilită este în măsură să favorizeze sau să frâneze evoluția socială. CAPITOLUL 5 SELECȚIA, REPRODUCEREA ȘI CIRCULAȚIA ELITELOR Criteriile apartenenței la elită pot fi foarte diferite, de la legăturile de sânge sau apartenența la o etnie până la nivelul calificării sau al performanței, trecând prin împărășirea unei credințe religioase sau loialitatea ideologică. Rezultă niște elite diferite, privilegind strategii de putere
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sau, dimpotrivă, ar face acceptarea lor mai dificilă n-ar putea avea pretenții la statutul de elită. Orice elită stabilită este în măsură să favorizeze sau să frâneze evoluția socială. CAPITOLUL 5 SELECȚIA, REPRODUCEREA ȘI CIRCULAȚIA ELITELOR Criteriile apartenenței la elită pot fi foarte diferite, de la legăturile de sânge sau apartenența la o etnie până la nivelul calificării sau al performanței, trecând prin împărășirea unei credințe religioase sau loialitatea ideologică. Rezultă niște elite diferite, privilegind strategii de putere diverse. În această privință
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
5 SELECȚIA, REPRODUCEREA ȘI CIRCULAȚIA ELITELOR Criteriile apartenenței la elită pot fi foarte diferite, de la legăturile de sânge sau apartenența la o etnie până la nivelul calificării sau al performanței, trecând prin împărășirea unei credințe religioase sau loialitatea ideologică. Rezultă niște elite diferite, privilegind strategii de putere diverse. În această privință Pareto distinge „leii”, care se impun și se mențin prin forță, și „vulpile”, ce recurg mai degrabă la șiretenie (Pareto, 1916, § 2178). Această distincție ideal/tipic sugerează recursul la tipuri umane
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
se mențin în situații preeminente prin aceleași mijloace. Într-adevăr, după caz, ezitarea în locul recursului la mijloace violente sau, dimpotrivă, înclinația spre a prefera soluțiile de forță pot fi considerate semne ale inaptitudinii de a exercita funcții conducătoare. Așadar, acestor elite de tipuri diferite le corespund proceduri de recrutare distincte, care, la rândul lor, favorizează accederea la nivelurile superioare unor persoane cu profiluri diferite. Stabilitatea acestor proceduri implică o situație de echilibru social (ibidem, § 2034). Totuși, acest echilibru este departe de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
la nivelurile superioare unor persoane cu profiluri diferite. Stabilitatea acestor proceduri implică o situație de echilibru social (ibidem, § 2034). Totuși, acest echilibru este departe de a fi permanent; este cazul să ne punem întrebări în privința felului în care se comportă elitele în timp. Cum își păstrează sau își pierd situația preeminentă? În măsura în care elita corespunde unei pături sociale superioare, având mai multă putere și mai mult prestigiu decât restul populației, toate presiunile sociale care tind spre perpetuarea situațiilor dominante sunt în favoarea reproducerii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]