4,229 matches
-
al Institutului de Istorie din București (1949 - 1950), apoi consilier științific al Institutului de Istorie al Academiei R. P. R., referent științific al Institutului de Istorie și Filologie al Academiei (Filiala Iași), între anii 1953 - 1956, coordonator științific al Dicționarului Enciclopedic Român (1956 - 1958). După pensia de merit (1959), lucrează la revizuirea operei sale, pentru o viitoare reeditare, până la dispariția sa din 21 aprilie 1971. În 1970 fusese ales membru al Academiei de Științe Sociale și Politice. A colaborat la numeroase
Nicolae Bagdasar () [Corola-website/Science/307082_a_308411]
-
Statele Unite ale Americii. Preocupările pentru creația lui George Enescu s-au concretizat în teza de doctorat, publicată cu titlul "Enescu în conștiința prezentului" (1969, Editura pentru Literatură; traducere în franceză: "Enesco dans la conscience du présent", 1981, Editura Științifică și Enciclopedică), precum și prin finalizarea, potrivit schițelor originale, a unor lucrări enesciene neterminate: Simfonia nr. 5 (părțile I și IV), "Caprice roumain" pentru vioară și orchestră, poemul vocal-simfonic "Strigoii" pentru soprană, tenor, bariton, cor și orchestră, pe versurile lui Mihai Eminescu. A
Cornel Țăranu () [Corola-website/Science/307087_a_308416]
-
și internaționale - la București, Liège, Dresda și Torino. A publicat ediția critică dedicată Sonatei bizantine pentru violoncel (violă) solo de Paul Constantinescu, București, Ed. Muzicală, 1967. S-a stins din viață la București, pe data de 8 martie 1993. Spirit enciclopedic, Wilhelm Georg Berger este tipul creatorului erudit; compozitorul și-a creat un stil individual, marcat de natura modală a limbajului său melodic și armonic, de preferința față de dezvoltarea muzicală în forme ample, în cicluri de mișcări cu o alură monumentală
Wilhelm Georg Berger () [Corola-website/Science/307108_a_308437]
-
Vest și Universitatea „Tibiscus” din Timișoara. Redactor responsabil la o serie de lucrări fundamentale: "Dicționarul limbii române", "Dicționarul etimologic al limbii române", "Istoria limbii române", "Micul dicționar academic". Este inițiatorul și coordonatorul seriilor „Etymologica” și „Limba română” de la Editura Univers Enciclopedic. Din 1990, este directorul Biroului din România al Uniunii Latine. A fost, de asemenea, director al Pavilionului României la Expo '92 de la Sevilla și comisar general al Pavilionului României la Expo '98 de la Lisabona. În prezent, este vicepreședinte al Academiei Române
Marius Sala () [Corola-website/Science/307125_a_308454]
-
director al Pavilionului României la Expo '92 de la Sevilla și comisar general al Pavilionului României la Expo '98 de la Lisabona. În prezent, este vicepreședinte al Academiei Române. În lucrarea "Limbile lumii. Mică enciclopedie", redactată de către și Ioana Vintilă-Rădulescu (Editura Stiințifică și Enciclopedică, București, 1981), între cele 2.171 de limbi, dialecte și graiuri, vorbite și astăzi sau dispărute, de pe cinci continente, „limba moldovenească” nu este menționată. În "Enciclopedia limbilor romanice", redactată de un colectiv, sub coordonarea lui Marius Sala (Editura Stiințifică și
Marius Sala () [Corola-website/Science/307125_a_308454]
-
București, 1981), între cele 2.171 de limbi, dialecte și graiuri, vorbite și astăzi sau dispărute, de pe cinci continente, „limba moldovenească” nu este menționată. În "Enciclopedia limbilor romanice", redactată de un colectiv, sub coordonarea lui Marius Sala (Editura Stiințifică și Enciclopedică, București, 1989), în care s. v. "moldovean" putem citi: „sub[dialect] rom[ânesc] (d[aco-român]) considerat de unii lingviști sovietici (M. S. Serghievski, V. F. Sișmarev, N. G. Corlăteanu), după criterii extralingvistice, l[imba] autonomă din gr[upul] l[imbilor] romanice
Marius Sala () [Corola-website/Science/307125_a_308454]
-
putut fi discutată la noi de pe poziții științifice, fără compromisuri și fără menajamente. În articolul „Limba moldovenească” din "Enciclopedia limbii române", realizată de un colectiv sub coordonarea lui Marius Sala și sub auspiciile Institutului de Lingvistică „Iorgu Iodan” (Editura Univers enciclopedic, București, 2001, p. 348-351) „limba moldovenească” este descrisă astfel: „Argumentarea” existenței acestei limbi apelează la factorul extralingvistic, la evoluția separată a populațiilor de pe cele două maluri ale Prutului cauzată de expansiunea Imperiului Țarist în această parte de lume. Ca argument
Marius Sala () [Corola-website/Science/307125_a_308454]
-
al Fundației Virgil Vătășianu · 2005: Cetățean de onoare al Comunei Văd, jud. Cluj. · 2006: Diplomă de onoare a Universității 1 Decembrie 1918, Albă Iulia · 2007: Cetățean de onoare al Comunei Câlnic, jud. Albă. Referințe · Enciclopedia istoriografiei românești, Ed. Științifică și Enciclopedica, București, 1978, p.273. · Vasile Drăguț, Cercetări cu privire la arta medievală românească, în vol. Istoria Științelor în România. Istoriografia de artă, Ed. Academiei, București, 1979, p.175. · Nemuritorii. Academicienii români, București, 1994, p.254-256. · Nemuritorii. Academicienii români, București, 1995, p.243-245
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Nicolae Edroiu, în Transylvanian Review, VIII, 1999, nr. 3, p. 155-157. · Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Casa cărᘰii de ᗰtiinᘰă, Cluj-Napoca 2000, p.266 · Artă, istorie, cultura. Studii în onoarea lui Marius Porumb, Editura Nereamia, Cluj- Napoca, 2003. · Dicᘰionar Enciclopedic, vol. V, Editura Enciclopedica, Bucureᗰti, 2004, p. 462. · Dan Fornade, Personalităᘰi clujene (1800-2007), Casa cărᘰii de ᗰtiinᘰă, Cluj-Napoca, 2007, p.499-500 BIBLIOGRAFIE Cărți · Bisericile din Feleac ᗰi Văd, două ctitorii moldoveneᗰti din Transilvania, Editura Meridiane, Bucureᗰti, 1968. · Icoane din Maramureᗰ
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Review, VIII, 1999, nr. 3, p. 155-157. · Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Casa cărᘰii de ᗰtiinᘰă, Cluj-Napoca 2000, p.266 · Artă, istorie, cultura. Studii în onoarea lui Marius Porumb, Editura Nereamia, Cluj- Napoca, 2003. · Dicᘰionar Enciclopedic, vol. V, Editura Enciclopedica, Bucureᗰti, 2004, p. 462. · Dan Fornade, Personalităᘰi clujene (1800-2007), Casa cărᘰii de ᗰtiinᘰă, Cluj-Napoca, 2007, p.499-500 BIBLIOGRAFIE Cărți · Bisericile din Feleac ᗰi Văd, două ctitorii moldoveneᗰti din Transilvania, Editura Meridiane, Bucureᗰti, 1968. · Icoane din Maramureᗰ - Ikonen aus der Maramureᗰ
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Transilvania (sec. XIII-XVIII), Editura Academiei Române, Bucureᗰti, 1998. · Monumente istorice de pe Valea Arieᗰului. Itinerarii culturale, Editura Oscar Prinț, Bucureᗰti, 2001 (în colaborare). · Biserică arhiepiscopala din Feleac. Ctitorie a lui ᗠtefan cel Mare, Editura Renaᗰterea, Cluj-Napoca, 2003. · Istoria românilor, vol. V, Editura Enciclopedica, Bucureᗰti, 2003, (coautor). · Istoria românilor, vol. VI, Editura Enciclopedica, Bucureᗰti, 2003, (coautor). Un veac de pictură românească din Transilvania - secolul al XVIII-lea, Editura Meridiane, Bucureᗰti, 2003. · Biserică episcopala din Văd. Ctitorie a lui ᗠtefan cel Mare, Editura Renaᗰterea, Cluj-Napoca
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
de pe Valea Arieᗰului. Itinerarii culturale, Editura Oscar Prinț, Bucureᗰti, 2001 (în colaborare). · Biserică arhiepiscopala din Feleac. Ctitorie a lui ᗠtefan cel Mare, Editura Renaᗰterea, Cluj-Napoca, 2003. · Istoria românilor, vol. V, Editura Enciclopedica, Bucureᗰti, 2003, (coautor). · Istoria românilor, vol. VI, Editura Enciclopedica, Bucureᗰti, 2003, (coautor). Un veac de pictură românească din Transilvania - secolul al XVIII-lea, Editura Meridiane, Bucureᗰti, 2003. · Biserică episcopala din Văd. Ctitorie a lui ᗠtefan cel Mare, Editura Renaᗰterea, Cluj-Napoca, 2004. · ᗠtefan cel Mare ᗰi Transilvania. Legături culturale ᗰi
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
1931 susține teza de doctorat după care, spre surprinderea profesorilor, se reîntoarce în țară. Revenit în țară, își începe activitatea didactică la Școala Politehnică din Timișoara, pe care o va sluji timp de 20 de ani, până în 1951. Formația sa enciclopedică, cunoștințele dobândite ca student la Timișoara și ca doctorand la Zürich și harul său pedagogic i-au permis să predea cu deosebită competență atât discipline fundamentale, precum Fizica, dar și discipline de ultimă oră: Mașini electrice, Centrale electrice sau Tehnica
Remus Răduleț () [Corola-website/Science/307157_a_308486]
-
iar apoi timp de 8 ani, între 8 aprilie 1966 și 21 martie 1974, a ocupat funcția de vicepreședinte al Academiei. Unul dintre domeniile în care și-a adus o contribuție remarcabilă a fost cel al terminologiei electrotehnice. Pregătirea sa enciclopedică i-a permis să imprime lucrărilor din acest domeniu un caracter interdisciplinar prin stabilirea unor relații între electrotehnică și diferite domenii ale fizicii, chimiei, logicii sau informaticii. În 1947 apare sub coordonarea sa traducerea în limba română a "Manualului Inginerului
Remus Răduleț () [Corola-website/Science/307157_a_308486]
-
de întâlnire al tuturor celor care urmăresc destinul uman supus presiunilor știintei”". În 1958, Constantin Maximilian a organizat primul laborator de genetică medicală din România. A redactat peste 20 de volume de antropologie, bioetică și genetică umană, între care "Dicționarul Enciclopedic de Genetică", apărut în 1984. Constantin Maximilian s-a născut la 2 august 1928, într-o familie de muncitori. Tatăl a fost fascinat de ideile socialismului utopic. Constantin Maximilan urmat școala primară (1939) și studiile liceale la Liceul „Ioan Heliade
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
economică nr.37/1988. Partea a II-a. Revista economică nr.38/1988. Partea a III-a. Revista economică nr.39/1988. , în Nemuritorii Academicieni Români, Agenția Națională de Presă ROMPRES, București, 1995, p. 204-206. Roman Moldovan, în Mic Dicționar Enciclopedic, Editura Enciclopedică Română, București, 1972, p. 1428. Tudorel Postolache, Academicianul Roman Moldovan în viața secției de științe economice a Academiei Române, Studii de istorie economică și istoria gândirii economice. Editura Academiei Române p. 67-73, vol. XIV/ 2012. Iulian Văcărel, Economia României din
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
37/1988. Partea a II-a. Revista economică nr.38/1988. Partea a III-a. Revista economică nr.39/1988. , în Nemuritorii Academicieni Români, Agenția Națională de Presă ROMPRES, București, 1995, p. 204-206. Roman Moldovan, în Mic Dicționar Enciclopedic, Editura Enciclopedică Română, București, 1972, p. 1428. Tudorel Postolache, Academicianul Roman Moldovan în viața secției de științe economice a Academiei Române, Studii de istorie economică și istoria gândirii economice. Editura Academiei Române p. 67-73, vol. XIV/ 2012. Iulian Văcărel, Economia României din perioada interbelică
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
învecinate ca Bulgaria, Serbia, Macedonia, Transilvania, Bucovina. În colaborare cu generalul C. Brătianu și Grigore Tocilescu, a elaborat și publicat Marele Dicționar Geografic al României, în cinci volume, care a apărut in Editura Socec între 1898 - 1902. Pentru această lucrare enciclopedică au fost adunate informații din județe timp de 15 ani. Apărută în condiții de execuție ireproșabile, lucrarea depășește lucrări similare publicate în alte țări, care se limitează la denumirea unor localități, munți și cursuri de apă. În acest dicționar complex
George Ioan Lahovary () [Corola-website/Science/307206_a_308535]
-
Hasdeu (1983-1984), ediția traducerii lui M. Eminescu din manualul de limba paleoslavă a lui A. Leskien (1983), "Cronica universală" a lui Mihail Moxa (1989), "„Letopisețul de când s-a început Țara Moldovei” - Letopisețul lui Ștefan cel Mare" (2005). Personalitate cu vocație enciclopedică, spirit critic și polemic, M. se afirmă nu doar ca un eminent slavist, lingvist, ci și ca românist și istoric literar. Autoritatea sa științifică s-a manifestat în dezbaterea unor probleme majore ale culturii noastre: formarea limbii și a poporului
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
interdisciplinar (de literatură și de matematică) și altul de literatură română. Solomon Marcus a murit joi, 17 martie 2016, la Spitalul Fundeni din București și a fost înmormîntat în data de 20 martie. (Din gândirea matematică românească", Editura științifică și enciclopedică, București, 1975)
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
la sfârșitul secolului al XIX-lea, desfășoară de asemenea o activitate editorială importantă. În Moldova, recunoscuți pentru acest lucru sunt Gheorghe Asachi și Mihail Kogălniceanu. În anul 1886 ia ființă prima editură de stat Editura Casa Școalelor cu un caracter enciclopedic, iar în 1898 la București apare Editura Minerva. În perioada interbelică apar edituri noi precum Cartea Românească (1919), Cultura Națională (1921), Scrisul Românesc (1922), Editura Fundațiilor Regale pentru Literatură și Arte (1933). Editura se regăsește în modelele industriilor culturale sau
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
1972 cu volumul ""Cercuri la Elsinore"", premiat de Asociația Scriitorilor din București. Volumul a fost ilustrat de către Angela Pașca. El este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1975. Următoarele volume au apărut în condiții grafice excepționale la Ed. Univers Enciclopedic, fiind însoțite de desene făcute de Mircia Dumitrescu:
Virgiliu Stoenescu () [Corola-website/Science/308732_a_310061]
-
are aspect global, însumând întreaga creație literară și non-literară, în condiții grafice excelente, pe hârtie japoneză. Reproducere anastatică a 31 de poezii de pe manuscrisele olografe ale poetului și a unei "Autobiografii" (1937). Reproduce textul poeziilor din vol. Opere, Editura Univers Enciclopedic. București, 2001. /p.1-331/. Conține o selecție de poezii din vol. Joc secund (1930), din periodice și proză literară și critică, unele dintre ele inedite. Conține: poemul După melci (1921), vol. Joc secund (1930), poeme din periodice (1919-1947), interviuri-eseuri-profiluri-corespondență, aprecieri
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
cca. două sute de inedite, precum și proza artistică și publicistică (peste o sută de interviuri). Nu au fost fructificate participările sale, în totalitate, de la Televiziunea Română. Selecție făcută de Pavel Balmuș după primele trei volume din ediția academică apărută la Editura Univers Enciclopedic (2002). Conține o poezie și povestiri/legende, în traducere din l. germ. Conține 268 de scrisori expediate unui unic adresant: Dr. Maria Ciorănescu din București, sora lui Nicolae, Alexandru, Gheorghe, Ecaterina Ciorănescu, o adevărată dinastie de intelectuali, precum și, în anexe
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
inclusiv 30 de monografii, culegeri de articole și volume colective ale multiplelor conferințe științifice în domeniul respectiv, precum a elaborat singur sau în colaborare a peste 100 de brevete de invenții. A fost în colegiul de redacție la multe publicații enciclopedice, printre care: "Enciclopedia Sovietică Moldovenească" - în 6 volume (Chișinău, 1976); "Dicționar Enciclopedic Moldovenesc" (Chișinău,1989); "Literatura și Arta Moldovei: Enciclopedie" în 2 volume (Chișinău, 1985); "Dicționar Politehnic Rus-Moldovenesc (Român)" (Chișinău, 1983), al "Buletinului Academiei de Științe a Moldovei (seria Fizică
Sergiu Rădăuțanu () [Corola-website/Science/307524_a_308853]