95,320 matches
-
de mărime și implicit categorii diferite. Într-un fel tratează politicienii occidentali superputerea ce comandă asupra zonei sale de influență; și cu totul altfel abordează problemele "naționale", dacă nu "individuale", ale românilor, cehilor și slovacilor, polonezilor, ungurilor... Într-o primă etapă (cea mai teribilă) a istoriei consemnate la cald de jurnalul lui }epeneag, logica războiului rece, din care Cehoslovacia vrea să iasă și pe care tânărul Ceaușescu pare s-o respingă, ține într-un "echilibru" absolut sinistru cele două părți ale
Imposibila întoarcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8886_a_10211]
-
ascundea fața cu un ziar, juca o melodramă, voind să arate că e conspirativ. Părea că spune: Nu vedeți că sunt cel care complotează? Vă rog să vă faceți că nu m-ați remarcat." Jocul nu a fost eliminat în etapa de gravitate a încleștării. Că nu se știa precis când se joacă și când e foarte serios, această ambivalență face parte din personalitatea lui. În notele zilnice, Drieu, cuprins de un soi de beție, își imaginează o scenă în care
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
răsucite din oțel pe care artistul le-a folosit intens în ultimii ani presupun la rândul lor un complex și îndelungat proces industrial. Culorile lor - rugină portocalie, un maro catifelat - evocă natura, dar și timpul corodării materialului. Artistul consideră fiecare etapă a realizării acestor sculpturi, de la turnarea formelor în Siegen, Germania până la instalarea lor într-un spațiu expozițional, ca elemente intrinsece ale artei sale... În "House of Cards" (1969), "1-1-1-1" și alte lucrări timpurii similare, componentele - plăci și stâlpi din metal
Dimensiuni sculpturale by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8919_a_10244]
-
adunând activitatea publicistică desfășurată de câțiva ani încoace: Sertar (evocări și documente), Editura Institutului Cultural Român, 2004, și Cu Liviu Rebreanu și nu numai (evocări și documente), Editura Academiei Române, 2007. Cele două cărți trebuie citite împreună, pentru că sunt mărturia aceleiași etape de transformare semnificativă a scriiturii lui Niculae Gheran. Mai întâi, e evident spiritul publicistic al tuturor evocărilor. Istoricul literar scrie alert, cu nerv, cu umor, cu simțul pitorescului social, un fel de reportaje retrospective, instantanee de viață (cotidiană sau oficială
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
a declanșa războiul cu "sistemul" de un partid "prezidențial" puternic, solidar în promovarea transformărilor de esență, necesare "normalizării" societății românești. Organizarea unei guvernări de dreapta cu Alianța DA, UDMR-ul și "soluția imorală" (PC-ul) trebuia să fie doar o etapă tranzitorie, un răgaz, pentru constituirea acelui partid (format prin unificarea PD-ului cu PNL-ul), proba lui "de foc" urmând a fi "anticipatele". Or, constituirea unei asemenea forțe era greu de acceptat pentru clasa politică în funcțiune, care aprobase tacit
2007-anul opțiunii by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8926_a_10251]
-
lucru extrem de rar (mai avem exemple, dar la dimensiuni mai mici în critica românească): autoreflexivitatea, modul în care E. Lovinescu își urmărește, își studiază actul critic, felul în care înțelege literatura, felul în care practică E. Lovinescu critica, în fiecare etapă, schimbându-și stilul și învingându-și scepticismul. Critică impresionistă înseamnă, într-o sinonimie relativă, o critică de gust. Dar nu critica primului gust, a primului reflex al gustului, pentru că primul reflex al gustului său estetic ar fi fost admirația pentru
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
cumva un derapaj cultural, cu un sîmbure de perversitate? O îndrumare pe o cale ce, inhibînd resursele creatoare ale personalității, se arăta a fi o fundătură? Expierea laică nu era cumva un truc egoist al unui maestru diabolic? "Aceasta era etapa finală a unei programate uitări de sine, a definitivei despărțiri de tine pe drumul împlinirii Ťperformanței culturaleť, topirii eului în spațiul impersonal al Ťspiritului obiectivť. Acesta era capătul inițierii paideice, punctul terminus pentru mîntuirea prin cultură". Evident, pe traseul meditației
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
și în Normandia, la Caen. Ion Nicodim este, fără îndoială, un creator exponențial al artei românești de la sfârșitul secolului XX și, totodată, în spațiul nostru cultural, el este un exemplu major pentru febrilitatea și reușita sincronizării creației la scena europeană. Etapa seniorială pentru un creator este adesea, în psihologia stilului său, echivalentul eliberării de tutelă, de impostația stilului-tată, adică a propriului pattern. Ne-o demonstrează, cu ardoare, manierele târzii ale longevivilor celebri precum Tizian, Tintoretto, Rembrandt, Goya, Kokoschka, Matisse, Picasso. Astfel
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
în coji de ouă încondeiate de Paște. Adam și Eva, din 2004, personaje golemice din bușteni ciopliți la bardă, prinși cu scoabe, capătă haz și forță expresivă prin bricolăi de varii fragmente. Dar liantul, la propriu și la figurat, al etapelor creației lui Ion Nicodim, de la inimile de chirpici înălțate pe herme conice, la cartea de pământ dedicată lui Cioran, până la chivotul cu coconi, este, pentru marele artist, lutul, țărâna lipită de paie tocate, chirpiciul pe care Nicodim l-a titularizat
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
Știu că sună ca în-tr-un discurs din Scrisoarea pierdută, dar, oricât ar părea de ciudat, ne aflăm în aceeași situație. Intrăm din nou în Europa. Cred că pentru a patra oară, dacă punem la socoteală 1) momentul 1848; 2) lunga etapă a confruntării dintre lumea lui Caragiale și construcția lui Carol I și 3) Pacea de la Paris. Și, din nou suntem în pericolul de a transforma intrarea într-o formă fără fond. Și, chiar dacă știu că și formele fără fond sunt
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
cele din urmă, brand din poezia română a ultimului deceniu. El are deja înainte adversari vechi sau noi și galerii imposibil de mulțumit, iar înapoi numeroase amintiri și mostre de folclor urban, cântece și postere. Cum s-a construit, în etape sau plenar, această imagine contează mai puțin. E cât se poate de clar că un merit important l-a avut biografia sa, deopotrivă tulbure și turbulentă, că militantismul politic i-a asigurat, de la bun început, o anume coerență, că momentul
Controlul tehnic al calităţii by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9864_a_11189]
-
poate fi aplicată poeziilor Drumul și Fuga, al căror numitor comun este paradoxul zenonian al mișcării, acceptat în prima dintre aceste poezii, dar transgresat în a doua. Din nou, moarea se insinuează în viața cotidiană. Rezultă că, după ce am parcurs etapa trecerii de la local la global în interiorul aceleiași poezii, urmează o a doua etapă, a trecerii de la o poezie la o serie de poezii de aceeași factură, apoi o trecere la nivelul superior al mai mulor cicluri, până cuprindem și întreaga
Zile Marin Sorescu by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9860_a_11185]
-
zenonian al mișcării, acceptat în prima dintre aceste poezii, dar transgresat în a doua. Din nou, moarea se insinuează în viața cotidiană. Rezultă că, după ce am parcurs etapa trecerii de la local la global în interiorul aceleiași poezii, urmează o a doua etapă, a trecerii de la o poezie la o serie de poezii de aceeași factură, apoi o trecere la nivelul superior al mai mulor cicluri, până cuprindem și întreaga operă a autorului și o plasăm în contextul tipologic sau istoric potrivit. Ușor
Zile Marin Sorescu by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9860_a_11185]
-
dacă schimbarea redactorului de editură a produs modificări de atitudine față de text, modificări de nuanță filologică, greu de estimat. Din acest punct de vedere, putem considera că ediția de Scrieri Tudor Arghezi a parcurs, într-o jumătate de secol, trei etape distincte, care nu cred că pot fi echivalate cu rupturi dramatice, care să fi afectat omogenitatea filologică a restituirii. Prima etapă, 1962-1967, corespunzătoare primelor 16 volume, este caracterizată de faptul că autorul a supravegheat direct textul, a decis filologic toate
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
punct de vedere, putem considera că ediția de Scrieri Tudor Arghezi a parcurs, într-o jumătate de secol, trei etape distincte, care nu cred că pot fi echivalate cu rupturi dramatice, care să fi afectat omogenitatea filologică a restituirii. Prima etapă, 1962-1967, corespunzătoare primelor 16 volume, este caracterizată de faptul că autorul a supravegheat direct textul, a decis filologic toate detaliile și nu putem decât să convenim și să acceptăm: așa a vrut autorul, așa a apărut textul, așa a fost
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
Nu știm însă cât a modificat el însuși față de versiunea primei apariții, în presă, a textelor. Aceasta va fi una din sarcinile unei viitoare ediții critice din opera lui Arghezi, atât de necesară: evidențierea variantelor. În cea de-a doua etapă, 1968-1973, apar volumele 17-25, îngrijite de G. Pienescu, care a fost redactor și pentru primele volume, având exercițiul de a respecta toate recomandările și principiile transmise în mod direct de către scriitor. G. Pienescu avea marele avantaj - subliniez! - de a fi
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
divorțul" de seria argheziană de Scrieri, G. Pienescu era un editor prestigios, care merita toată încrederea. E cert însă că vroia să facă altceva decât prevăzuse scriitorul. Îl ardea dorința de a pregăti terenul pentru o ediție critică. A treia etapă, 1974-2006, înseamnă apariția volumelor 26-46 și finalizarea ediției. Responsabilitatea a fost preluată de către Traian Radu, ca redactor și îngrijitor de ediție, în urma unor neînțelegeri dintre G. Pienescu și moștenitorii scriitorului, Mitzura și Baruțu Arghezi. Traian Radu arată în postfață că
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
precum aluatul în gogoși. Rețeta este bună, gogoșile sunt gustoase, atâta doar că, la sfârșitul lecturii, cititorului îi este imposibil să le diferențieze, impresia sa fermă fiind aceea că toate sunt aproximativ la fel. Nicolae Breban face multe judecăți de etapă interesante, observațiile sale sunt, uneori pertinente, alteori discutabile (în sensul bun) sau doar banale, experiența germană îi oferă șansa unor comparații sugestive, dar este aproape imposibil de tras o concluzie generală. Autorul judecă în sine situații și idei, fără a
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]
-
cititorul așteaptă marea revelație, elementul de legătură capabil să dea unitate cărții, apt să permită tragerea unei concluzii integratoare. Din păcate, aceasta nu apare nici măcar după ultima filă a volumului. Dacă o concluzie generală este greu de tras, judecățile de etapă pot genera dezbateri interesante. Firește, dintr-o suită de eseuri despre vinovăție nu putea lipsi disputa, foarte la modă în ultimii ani, dintre natura răului în cele două totalitarisme care au marcat istoria secolului XX: comunismul și fascismul. În stilul
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]
-
local reverse-engineering: mașină? ființă umană. Apoi, ea ar putea fi caracterizată de simbioza om-computer (anticipată teoretic de un Moravec sau Kurzweil), care ar permite Ťesențeiť individuale, identificată sub forma minții, o mai bună garanție de conservare. În cele din urmă, etapa post-post-umană ar fi marcată de o progresie infinită a ingineriei inverse: scenariul în care, după operațiuni de autoconstrucție și autodeconstrucție, de deconstrucție și de reconstrucție a acestuia, mașinile inteligente dau naștere unor mașini mai inteligente decît ele, care dau naștere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
are cum să iasă din schemă. Textele de aici, spumoase, rafinate, actuale și mai întotdeauna polemice, se savurează deopotrivă pe hârtie de ziar, pe pagina de internet sau între coperte broșate. În această ordine și fără a sări vreuna din etape. Așa ar putea începe o cronică onestă, corectă, dar lipsită de angajamentul total pe care autorul Perspectivelor eminesciene îl oferă și - cu asupra de măsură - îl merită. Cum altfel? De pildă în felul acesta: strict în momentul de față, cred
Întâmpinarea criticului by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9902_a_11227]
-
Pavel Șușară Dacă temperamentul artistic al lui Corneliu Baba era, în esență, unul de factură barocă, de unde și enorma și necondiționata lui iubire pentru Rembrandt, marcat, în ultima etapă a creației sale, de o tot mai puternică tentație expresionistă, Vladimir Zamfirescu își identifică reperele, din perspectivă stilistico-formală, cu aproape un veac mai devreme. Din acest punct de vedere, al vîrstei formei, el îl precede pe Corneliu Baba așa cum George
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
funcționale, operaționale. Nu putem utiliza criteriile cu care îl judecăm pe modernistul abstract Nichita Stănescu pentru a evalua poemele biografiste ale lui Mircea Cărtărescu. Și invers. Conceptele diferă, unghiul de abordare se schimbă, însăși înțelegerea poeziei suportă modificări de la o etapă la alta a istoriei acesteia. Generația '80 a impus în canon câțiva autori; dar, mai important decât atât, s-a străduit să disloce din ecuația literaturii termenul inefabil de "talent", activând o sin-tagmă profesorală: "știință de carte". Accentul se mută
Un schimb de priviri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9941_a_11266]
-
de instituție publică menită să administreze viața unei comunități locale nu are greutatea și nici mijloacele să se impună în plan internațional. Și atunci instituția Premiului Național care funcționează deocamdată doar la nivel de organizare a manifestărilor de la Botoșani, incluzînd etapele nominalizărilor și legăturile cu juriul național, adunarea fondurilor și promovarea pe plan național a acestuia, ar putea fi preluată ca brand de marile instituții credibile în plan internațional care ar putea astfel înscrie premiul în șirul celor enumerate aici. Înscrierea
Premiul Național de Poezie"Mihai Eminescu" by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/9956_a_11281]
-
Miron Radu Paraschivescu, Pavel Chihaia, Ion (Alin) Gheorghiu, Frantz Storch, Tudor Arghezi, Ion Barbu, mareșalul Ion Antonescu. Memorii din când în când nu este decât indirect o carte de memorialistică. Însemnările autorului nu par guvernate de vreo logică, nu urmăresc etapele unui plan preconceput. Întâmplarea și jocul capricios al memoriei sunt cele care structurează materia. Mai mult, o serie de însemnări (mai cu seamă observațiile din zona politicului) par a fi scrise la zi, sub impresia evenimentului și, de aceea, țin
Cămara secretă a prozatorului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9959_a_11284]