4,093 matches
-
gând realizarea unei dorințe, nu se culcau până ce nu reușeau să coasă 40 de fire de muline, câte unul pentru cei 40 de mucenici considerând că numai așa i se putea realiza dorința. A doua zi, din coca pregătită pentru facerea „colărezilor” se lua o bucată de aluat și se mergea prin grădină unde se ungeau tulpinile pomilor roditori pentru ca aceștia să rodească bogat în acel an. Acest obicei este specific locului și este pus în legătură cu faptul că în
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
eu, cu toate preocupările lui, oricât de mărunte ar fi - genul literar născut de aici este „autoficțiunea”. Împotriva acestora autorul se întreabă: „Aceasta ar fi menirea literaturii să eșueze în prețiozități formale (adică să vorbească la infinit despre propria ei facere), să se complacă în lamentări jalnice față de murdăria ori de vidul existenței, sau să se rezume la autocontemplarea unor trăiri și experiențe mediocre? Lectura ar trebui să fie, dimpotrivă, o multiplicare a eului, o cale de a trăi, prin intermediar
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
exista de dinaintea cataclismului: Noe cel mesopotamian, numit Ut-Napiștin, afirma în Epopeea lui Ghilgameș că a oferit constructorilor arcei "zeama viței, vin roșu și vin alb, și bere pe care să o poată bea precum apa fluviului". În schimb, în Biblie ( Facerea 9, 20-21), doar odată cu apariția lui Noe și a arcei lui de lemn care transporta toate animalele create (inclusiv termitele)18 putem citi prima mențiune a viței-de-vie, a vinului 19 și a efectelor sale asupra omului : Atunci a început Noe
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vița de vie a fost învestită cu o valoare simbolică de primă importanță. Creată odată cu celelalte plante în ziua a treia, fructele sale, ca și toate celelalte produse vegetale, au fost desemnate de către Yahve drept hrană exclusivă a speciei umane (Facerea 1, 19). Odată cu descendenții lui Noe, meniți să populeze întreg pământul, vița de vie a prins rădăcini pe muntele Ararat înainte de a porni 20 la cucerirea lumii. Osiris (în vechime Sairi Siri) a fost venerat drept primul viticultor, chiar mai
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
31, Paris, februarie 1981, p. 115. 16 Ibid., p. 114. 17 Biblia a fost tradusă în 2092 de limbi până astăzi; 18,4 milioane de exemplare au fost vândute în toată lumea până în 1994. 18 Dumnezeu i-a zis lui Noe (Facerea 6, 19): "Să intre în corabie din toate animalele, din toate târâtoarele, din toate fiarele și din tot trupul, câte două, parte bărbătească și parte femeiască...". 19 Vița de vie și vinul sunt menționate de 441 ori în Biblie. Vechiul
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cu vreun an mai mare ca asta, care totuși nu mi-e mai scump în prețuire, desi ștrengarul asta a venit pe lume cam obraznic, înainte de a fi chemat; dar maică-sa era nurlie, a fost o făină distracție la facerea lui, și puiul de lele trebuie recunoscut. Cunoști pe nobilul domn, Edmund? EDMUND: Nu, milord. GLOUCESTER: E lordul Kent; să-l ții minte de acum încolo că pe cinstitul meu prieten. EDMUND: Slujirea mea o-nchin domniei-voastre. KENT: Vreau să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
reprezintă, în totalitatea ei, una din cele mai înalte expresii artistice ale luptei ideologice pentru mai binele poporului din poezia noastră actuală, sortită unei virtuți prelungite prin chiar faptul de a fi fost văzut în patria incoruptibilă a artei”. POETICE FACERI: 1950 -1953 Nicolae ȚAȚOMIR. - 3 Decembrie. În: Iașul Nou, nr.7, nov. 1950 Trei Decembre. Soare. Fulgi sglobii... Ziua asta tare dragă mi-i! Cum să-mi fie dragă de pe-acum: Stai și-ascultă pentru ce și cum.. (...) Patruzeci
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ortografii Varia Note și comentarii 1953 Uragan la Uniunea Scriitorilor Tipicul în literatura realist-socialistă Aria cenușiului în proză Petru Dumitriu nu mai este singur Proza: Concluzii Aspecte ale poeziei Comandă socială - poezie de dragoste Poezia debutanților. Alte profiluri lirice Poetice faceri Critica și istoria literară Reportajul literar: 1949-1953 Sămânță și rod Note și comentarii Indice de nume FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\ana selejan-literatura in totalitarism.doc PAGE 56
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
divin, originar, gest povestit de către ființele umane în narațiuni; multe dintre religiile lumii conțin un mit, o legendă, un basm, o poveste, o nuvelă, un roman, „formă simplă” de gestă, căutare, care se referă la un gest primordial, acela al facerii, ori despre Adam și Eva, cu mâini ce primesc și oferă; povestea apare drept inițiatică. La fel, orice putere depinde de forța mâinii, mâna cea tare, fie că se referă la câștigarea puterii, fie că trimite spre accentuarea cuvintelor, ori
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
se observă expresia întâlnirii simbolice dintre un deget, care oferă, și altul, care primește, pe de altă parte se sugerează trecerea fluidului vital, invizibil prin actul gestual al divinității. În imaginarul biblic, între pronunțare și acțiune există o legătură directă, facerea lumii fiind simultană aceleia de pronunțare a cuvântului divin. Cosmosul s-a ivit din gest și cuvânt simultan, cu toate că primul cuvânt/logosul, apare construit altfel decât limbajul verbal, primul cuvânt al divinității reprezintă o forță magică. Între mișcările, transferate de la
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
a fost lumină. Și a văzut Dumnezeu că e bună lumina, și a despărțit Dumnezeu lumina de întuneric. Lumina a numit-o Dumnezeu ziuă iar întunericul l-a numit noapte. Și a fost seară și a fost dimineață, ziua întâia.” (Facerea I, 3-5). RUGĂCIUNE! Mâinile oamenilor preiau funcția divină în gesturile simbolice din rugăciune, ori în imaginile divinității. Mâna lui DUMNEZEU presupune o manifestare a caracterului divin și o obligație a transferului energiei sau puterii, acceptate sau interzise, al acțiunii diferențiate
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
pământului pentru însămânțare sau despre diferite plante, cum ar fi porumbul (păpușoiul)692. Recomandările practice vizau un spectru larg, aici fiind incluse și "sfaturi pentru mame", în care erau oferite îndrumări despre "cum trebuia să se poarte fiecare mamă în timpul facerii, despre grija pe care trebuie să o aibă la alăptarea copilului etc."693 Apariția unor astfel de articole în revista Viața a fost binevenită, pentru că ele erau utile vieții de zi cu zi a oamenilor de la țară. În comunitățile catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
îneacă. Când se înfurie, capricioasa nimfă produce inundații ce aduc mari necazuri oamenilor. Samca. O creație mitică românească este și Samca, aripa Satanei sau a lui Scaraoțchi, care smintește femeile, vine la paturile celor însărcinate pentru a le mări durerile facerii, îmbolnăvește femeile care vor să lepede sarcina și nu-și ascultă bărbații, apar neașteptat pentru a speria copiii. Samca are nouăsprezece nume, printre care: Avestița, Avezuha, Salomia, Hamba... și este reprezentată ca o femeie urâtă, cu părul rar până la călcâie
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
s-a deghizat în prostituată, l-a ademenit pe socrul ei. Iuda a răsplătit-o cu un ied, dar Tamar i-a cerut zălog câteva obiecte: inelul cu pecetea, brâul și toiagul, acestea fiind și simbolurile poziției lui sociale. În Facerea / Geneza se spune: Iar el i-a spus: "Îți voi trimite un ied din turma mea". Și ea a zis: "Bine, dar să-mi dai ceva zălog până mi-l vei trimite". Răspuns-a Iuda: "Ce zălog să-ți dau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
că pășunile nu le ajungeau, acesta fiind motiv de ceartă. Lot a ales să se stabilească în Sodoma, în câmpia Iordanului. Desfrânarea oamenilor din Sodoma și Gomora L-a determinat pe Dumnezeu să hotărască a distruge cetățile. Se spune în Facerea / Geneza: Zis-a Domnul: "Strigarea Sodomei și a Gomorei e mare, păcatul lor cumplit de greu." (18: 20). Doi îngeri, trimișii Domnului, au luat înfățișare omenească și au mers la Sodoma, unde au fost găzduiți de Lot. Sodomiții au venit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a o distruge, ceea ce s-a și întâmplat: Atunci Domnul a slobozit peste Sodoma și Gomora ploaie de pucioasă și foc din cer. Și a stricat cetățile acestea, toate împrejurimile lor, pe toți locuitorii cetăților și toate plantele ținutului aceluia. (Facerea, 19: 24, 25). Ajutați de Avraam, Lot și fiicele sale s-au ascuns într-o peșteră. Dar, când a stricat Dumnezeu toate cetățile din părțile acelea, și-a adus aminte Dumnezeu de Avraam și a scos pe Lot afară din
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
s-au ascuns într-o peșteră. Dar, când a stricat Dumnezeu toate cetățile din părțile acelea, și-a adus aminte Dumnezeu de Avraam și a scos pe Lot afară din prăpădul cu care a stricat Dumnezeu cetățile, unde trăia Lot. (Facerea, 19: 29). Crezând că vine sfârșitul lumii și că nu vor mai avea urmași (soții lor, ginerii lui Lot, au murit), fiicele lui Lot s-au hotărât, cu orice preț, să aibă moștenitori. De aceea, s-au gândit la socrul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Vânzarea de frate, Martiriul Sfântului Sebastian, Miresele. Piese de teatru: Să nu-ți faci prăvălie cu scară, Sfântul. Volume de reportaje: Cât în șapte zile, Cu o torță alergând în fața napții. Romane: Balonul e rotund, Unsprezece, 1956, Șoseaua Nordului, 1959, Facerea lumii, 1964, Principele, 1969, Incognito (4 volume), 1975, 1977, 1979, 1980, Săptămâna nebunilor, 1981. Scenarii de film: Haiducii, Răzbunarea haiducilor, Răpirea fecioarelor, Haiducii lui Șaptecai, Zestrea Domniței Ralu, Masca de argint, Colierul de turcoaze. Romanul Groapa, una dintre capodoperele sale
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Takeo Arishima, Această femeie / Yoko Prozator, dramaturg și eseist japonez, adept al creștinismului și ulterior critic al învățăturii lui Hristos, Takeo Arishima (1878-1923) s-a remarcat prin publicarea unor romane ca: Această femeie /Yoko, 1911, Urmașii lui Cain, 1917, Durerile facerii, 1918, eseuri ca Micuților mei, 1918, drame ca: Moartea care are loc înainte și după, Moartea bâlbâitului, 1923. Romanul Această femeie, tradus în limba română cu titlul Yoko, publicat în 1911, reflectă epoca de confuzie din primii ani ai secolului
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
insultându-și bărbatul sau rivalizând cu zeii și lăudându-și fericirea sau căderea în năpastă și lăsându-se cuprinsă de plânsete și văicăreli; și mai puțin le vom permite să o imite în stare de bolnavă, îndrăgostită sau în chinurile facerii. Nu-i vor imita pe sclavi, bărbați sau femei, în activitățile lor servile. Nici, fără îndoială, pe oamenii răi la suflet și lași care acționează invers decât ceea ce ceream noi acum câtva timp, care se insultă și se batjocoresc unii
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
dar niciodată nu au stilizat moartea În război ca un sacrificiu consumat pe altarul națiunii. Numele folosite pentru acest gen de acțiune cultuală sunt puțin tehnice. Oferirea unui animal nu Înseamnă altceva decât „a face un lucru sacru” (rem divinam facere); diferența Între jertfirea unui animal și jertfa vegetală nu se exprimă prin opoziția „sângeros-nesângeros”; oricare ar fi etimologia sa, mactare nu Înseamnă „a ucide”, așa cum am Învățat la școală, unde termenul era legat de „abator” (macellum)2. Iar, la origine
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
se pune, înseamnă că este totuși ceva de făcut. Înseamnă că se pare că nu mai e nimic de făcut, înseamnă că am renunțat prea devreme, înseamnă că ceva firav, ascuns, neînsemnat, ceva care pesemne că nici nu are aparența facerii - mai este de făcut. Ceva modest, ceva palid, ceva nespectaculos, ceva care ne-a scăpat din vedere tocmai pentru că era atât de neînsemnat, ceva la care lumea nu se gândește pentru că acest lucru nu este în calea lumii - mai este
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
nespectaculos, ceva care ne-a scăpat din vedere tocmai pentru că era atât de neînsemnat, ceva la care lumea nu se gândește pentru că acest lucru nu este în calea lumii - mai este de făcut; ceva care, retranșându-se în alt registru al facerii, poate să devină promisiunea unei fapte viitoare; ceva care face parte din acea specie a facerii al cărei efect nu este vizibil; ceva care ține de specia ineficace a facerii: e de rugat, de gândit, de întrebat; e de răbdat
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
care lumea nu se gândește pentru că acest lucru nu este în calea lumii - mai este de făcut; ceva care, retranșându-se în alt registru al facerii, poate să devină promisiunea unei fapte viitoare; ceva care face parte din acea specie a facerii al cărei efect nu este vizibil; ceva care ține de specia ineficace a facerii: e de rugat, de gândit, de întrebat; e de răbdat, de așteptat, de sperat. Iar până la urmă e chiar de făcut. Însăși întrebarea „Ce e de
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
este de făcut; ceva care, retranșându-se în alt registru al facerii, poate să devină promisiunea unei fapte viitoare; ceva care face parte din acea specie a facerii al cărei efect nu este vizibil; ceva care ține de specia ineficace a facerii: e de rugat, de gândit, de întrebat; e de răbdat, de așteptat, de sperat. Iar până la urmă e chiar de făcut. Însăși întrebarea „Ce e de făcut când nu mai e nimic de făcut?“ este un asemenea lucru. Ea este
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]