4,787 matches
-
Cambridge, 2008. Larivaille, Paul, "În attesa della Stele di Rosetta. Appunti sulla cronistoria di un rompicapo machiavelliano", în Filologia e critică, 34 (2009), pp. 261-281. Machiavelli, Bernardo, Libro di ricordi, Cesare Olschki (ed.), Le Monnier, Florența, 1954. Machiavelli, Niccolò, Lettere familiari, Edoardo Alvisi (ed.), Sansoni, Florența, 1883. ---, Lettere, ed. Franco Gaeta, în Machiavelli, Opere, III, UTET, Torino, 1984. ---, Lettere, în Machiavelli and His Friends: Their Personal Correspondence, trad. James B. Atkinson și David Sices, Northern Illinois University Press, DeKalb, 1996. Martelli
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
apar elemente pe care le regăsim în capilole 19 și 25. Corespondență Machiavelli-Vettori în Apografo Ricci Tradiția modernă a publicării textelor aflate în corespondență privată a lui Machiavelli a început cu anul 1883 odată cu ediția lui Edoardo Alvisi, intitulată Lettere familiari, care deși este caracterizată de o condiționare de tip etic în publicarea anumitor documente, s-a bazat pe transcrierea și centralizarea manuscriselor ce au supraviețuit 6. Ediția a fost urmată de studii cu caracter biografic, realizate de Pasquale Villari și
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
University Press, Cambridge, 1998, pp. 72-86. Machiavelli, Bernardo, în Studi în onore di Armando Sapori, vol. 2, Cisalpino, Milano, 1957, ÎI, pp. 833-846. Machiavelli, Niccolò, Opere, vol. 6, P. Fanfani, L. Passerini, G. Milanesi (eds), Cellini, Firenze, 1873-1877, I. ---, Lettere familiari, E. ALVISI (ediție îngrijita de), Sansoni, Firenze, 1883. ---, Tutte le opere storiche e letterarie, G. Mazzoni și M. Casella (eds), Barbera, Firenze, 1929. ---, Lettere, F. Gaeta (ediție îngrijita de), Feltrinelli, Milano, 1961. ---, Epistolario (= vol. V) în N. Machiavelli, Opere, 11
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în particular -, au produs inovări structurale dramatice în practică patronajului social în statul florentin din secolul al XV-lea. Prin ilustrarea limitărilor curente în abordarea patronajului familiei de' Medici, aș dori să încep prin a evocă o situație care este familiară pentru oricine s-a aventurat în lectură minunatei ediții a scrisorilor lui Lorenzo, ediție care este în curs de completare sub conducerea profesorului Rubinstein 2. La 3 septembrie 1465, în micul oraș toscan Fucecchio, localizat la aproximativ 35 km nord-vest
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
poate avea drept rezultat decât o sporire a atenției acordate acestor texte adesea puternice și frecvent subestimate. Progresia de la interesul pentru "individ" la interesul pentru "familie" în studiile literare curente ale cărților cu înregistrări de familie le este fără îndoială familiară istoricilor anglofoni și francofoni, care au observant ei înșiși o diminuare a interesului pentru conceptul de individualism renascentist și o explozie a cercetărilor consacrate formelor comune de activitate, fie în familie, fie în vecinătate sau în confrerii. De fapt, cea
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
conți e cronache dei ceti al margine della scrittura nel'Italia medievale", Cultura e società nell' Italia medievale. Studi per Paolo Brezzi, Istituto storico italiano per îl medioevo, Romă, 1988, pp. 41-58. Balestracci, Duccio, La zappa e la retorica. Memorie familiari di un contadino toscano del Quattrocento, Salimbeni, Florența, 1984. Barbagli, Marzio, Sotto lo stesso tetto. Mutamenti della famiglia în Italia dal XV al XX secolo, Îl Mulino, Bologna, 1984. Bec, Christian, Leș Marchands écrivains à Florence, 1375-1434, Mouton, Paris-The Hague
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Press, Toronto, 1971, pp. 294-312. Bertelli, Sergio, "'Una magistrato per a tempo lungho o uno dogie' ", Studi de storia medievale e moderno per Ernesto Sestan, vol. 2, Olschki, Florența, 1980, ÎI, pp. 451-494. Bizzocchi, Roberto, "La dissoluzione di un clan familiare. I Buondelmondi di Firenze nei secoli XV e XVI", în Archivio storico italiano, 140, 1982, pp. 3-45. Boutier, Jean, "Leș 'Notizie diverse' de Niccolò Gondi (1652-1720). A' propos de la mémoire et des stratégies familiales d'une noble florentin", în Mélanges
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Râul Mordenți, "La scrittura dei libri di famiglia", Letteratura italiană, Alberto Asor Roșa (ed.), III, 2, Le forme del testo. La prosa, Einaudi, Torino, 1984, pp. 1117-1159. ---, I Libri de Famiglia în Italia, I: Filologia e storiografia letteraria. La memoria familiare 1, Edizioni di storia e letteratura, Romă, 1985. Ginzburg, Carlo, Enrico Castelnuovo, "Centro e periferia", Storia dell'arte italiană, I, 1, Questioni e metodi, Einaudi, Torino, 1984, pp. 285-348. Goldthwaite, Richard A., Private Wealth în Renaissance Florence: A Study of
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Vettori, 13 martie 1513, ibid., p. 361: "Voi sapete în che grado și truova messer Totto nostro. Io lo raccomando a voi et a Pagolo [Vettori] generalmente. Desidera solo, lui et io, questo particulare: di essere posto în tra i familiari del papă, e scritto nel suo rotolo, et averne la patente; di che vi preghiamo". ["Vreau să știu cum îl găsiți pe domnul Totto al nostru. Eu vi-l recomand dumneavoastră și lui Pagolo [Vettori] în general. Vrea doar, el
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
patente; di che vi preghiamo". ["Vreau să știu cum îl găsiți pe domnul Totto al nostru. Eu vi-l recomand dumneavoastră și lui Pagolo [Vettori] în general. Vrea doar, el că și mine, un anumit lucru: să fie plasat între familiari papei, si a scrie pentru certificatul sau și pentru primirea permisiunii vă rugăm..."]. 23 Brucker, "Niccolò Machiavelli", p. 82, citându-l pe Verde, Lo Studio, III:1, pp. 554-555: "che non abbia essere prete di contado". ["că nu trebuie să
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Machiavelli, Totto", pp. 106-107. 25 Hirotonirea că preot a lui Totto este înregistrată în ASF, Diplomatice, Ricci, normali, 2 martie 1516, menționate de Arrighi, "Machiavelli, Totto", pp. 106-107. 26 ASF, NA 1235, fols. 167v-168r. 27 În 1520 he el devine "familiare, domestico e continuo commensale" al Cardinalului Giovanni Salviati și este înregistrat ca făcând muncă administrativă la Studio Fiorentino [Studio era Universitatea din Florența, deschisă în 1348 că Studium generale] la Pisa în acel timp; Arrighi, p. 106. 28 Machiavelli, Lettere
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
scritti, ÎI:2, pp. 1064-1065. 54 Rosemary Devonshire Jones, Francesco Vettori: Florentine Citizen and Medici Servant, Athlone Press, Londra, 1972, p. 103: "Dintre cei doi frați Vettori, Paolo era cel care avea bune relații cu Giuliano". 55 Niccolò Machiavelli, Lettere familiari, Edoardo Alvisi (ed.), Sansoni, Florența, 1883, p. XIV. 56 G. Pieraccini, La stirpe de' Medici di Cafaggiolo. Saggio di ricerche sulla trasmissione ereditaria dei caratteri biologici, vol. 3, rpt. Firenze, 1986, I, pp. 225-226. 57 Hilde Reinhard, Lorenzo von Medici
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
referirea fiind la, Discorsi șu Livio din capitolul 2, anumite modicări la capitolul 3 au fost introduse după moartea lui Ludovic al XII-lea, la care se adaugă poate cuvântul ("douăzeci de ani") din capitolul 26. 6 N. Machiavelli, Lettere familiari, E. Alvisi (ed.), Firenze, Sansoni, 1883, cu scrisoarea din 10 decembrie la paginile 305-310. Pentru o imagine globală să se vadă S. Bertelli, Appunti e osservazioni în margine all'edizione di un nuovo Epistolario machiavelliano, "Îl pensiero politico", 2, 1969
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pp. 96-138. 2 Așa cum arată Julius Kirshner, "Americal Historiography of the Italian Renaissance", în Italian Quarterly, 23 (vară, 1982), p. 51. 3 Angelo Ciccehetti și Răul Mordenți, I Libri de Famiglia în Italia, I: Filologia e storiografia letteraria. La memoria familiare 1, Edizioni di storia e letteratura, Romă, 1985; nu se referă la nici unul dintre studiile: Richard A. Goldthwaite, Private Wealth în Renaissance Florența: A Study of Four Families, Princeton University Press, Princeton, 1968; F. W. Kent, Household and Lineage în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Molho și John Tedeschi, Northem Illinois University Press, Dekalb, 1971, pp. 409-444; Jacques Heers, Le clan familial au Moyen Age: étude sur le structures politiques et sociales des milieux urbains, PUF, Paris, 1974; Roberto Bizzocchi, "La dissoluzione di un clan familiare. I Buondelmondi di Firenze nei secoli XV e XVI", Archivio storico italiano, 140 (1982), pp. 3-45. 4 Un grup interuniversitar care-i include pe mulți dintre acești cercetători a primit finanțare de la Centro Nazionale di Ricerche pentru o compilație a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
libri di conți e cronache dei ceti al margine della scrittura nel'Italia medievale", Cultura e società nell' Italia medievale. Studi per Paolo Brezzi, Istituto storico italiano per îl medioevo, Romă, 1988, pp. 41-58; La zappa e la retorica. Memorie familiari di un contadino toscano del Quattrocento, Salimbeni, Florența, 1984]. 12 Frază este împrumutata de la Linda Lewin, Politics and Parentala în Paraiba. A case-Study of Family-Based Oligarchy în Brasil, Princeton University Press, Princeton, 1987. 13 După Cicehetti și Moretti ("La scrittura
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
la Berlin. "Momentul Berlin ne încredințează Cornel Ungureanu, analizând atitudinea poetului, de dincolo de ceea ce se poate observa și percepe vizual este unul de durată, fiindcă este echivalentul exilului; la Viena, Eminescu era acasă într-un imperiu care păstra imaginile sale familiare [...]. La Viena trăia încă într-o lume a lui acasă sub puterea solidarității. La Berlin va trebui să trăiască Entzauberung der Welt dezvrăjirea lumii [...]. La Berlin era în exil, într-o singurătate pe care a descoperit-o cu mânie". Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
umilitul de mine", atacul continuând cu garda deschisă "a fost numai o stratagemă". Aici, "paratextul" se întoarce asupra lui însuși: afirmând că nuvela e originală "n-ar fi însemnat de-a-mi tăia apele din capul locului?" Registrul stilistic alunecă spre familiar și popular". O interpretare din perspectiva comicului este aplicată și basmului Făt-Frumos din lacrimă, constituind "o surpriză la prima vedere". Pasajul care îi atrage atenția este cel în care este vorba de "metamorfoza babei, stăpâna iepelor" ("comică este ea când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
națiunii întregi"), în general, suferă de "o înstrăinare progresivă de lumea externă, întovărășită de o incapacitate de a se adapta la realitate". Apoi: "Negativism activ sau pasiv", adică, un fel de "îndărătnicie în a se comporta altfel de cum pretinde mediul familiar sau cel social". Urmează: "Narcism sau narcissism întovărășit de o serie întreagă de tulburări afective cu sau fără devieri, cari duc la o pareză a afectivității față de toate impresiile ce-i vin din afară". Bolnavul prezintă "scindări și alterări de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
mijloc. Într-o lună trăisem o viață întreagă. De aceea, când am văzut țiganul cu ursul, m-a prins dorul de inimă și mi-a venit să-l sărut. M-am apropiat de el și i-am zis cu tonul familiar obicinuit: Da' de unde ești tu, măi țigane? Auilio! Și tu ești de-ai noștri! răspunse țiganul cu o mișcare de bucurie, parc-ar fi vroit și el să-mi sară în gât. I se înseninase fața ca și când ar fi văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de seamă că atunci când Încerc să mă refer la tradiția românească folosesc exemple basarabene, chiar dacă sunt identice cu cele de dincoace de Prut. E firesc, acolo am rădăcinile. Uneori trebuie Însă să-mi explic lucruri care nu-mi mai sunt familiare, eu fiind, prin aproape Întreaga mea existență, un ieșean. De exemplu, de ce oameni care au construit și Înfrumusețat o casă cum numai În Bucovina se mai poate vedea, n’o locuiesc, risipind astfel resurse, muncă și, mai ales, suflet. Poate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
din jur ceea ce îi este necesar, asimilează ceea ce îi trebuie și transformă în propria sa substanță. Așa se însușește limba, număratul, cititul, scrisul etc. Dacă respectivul copil a avut litere în relief sau decupate, acestea îi devin treptat așa de familiare că el ajunge în mod spontan, printr-o adevărată explozie, la o cucerire nouă cititul. Se cere o singură condiție: să se dea copilului, la 4-5 ani, litere; dacă a trecut de această vîrstă interesul său nu mai apare. Potrivit
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cine ar trebui să acționeze împotriva corupției, cine ar trebui să plătească, cum ar trebui contrabalansată situația în cazul unor considerente conflictuale precum suveranitatea națională, dreptul la intimitate, drepturile omului și așa mai departe. Acestea sunt totuși argumente politice extrem de familiare, cu care suntem obișnuiți. În al doilea rând, Convenția pentru Combaterea Mitei la adresa Funcționarilor Publici Străini din cadrul Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCED) a intrat în vigoare în 1999, angajând 34 de semnatari care includ toate marile economii ale
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
orașele din China. Crima de toate tipurile s-a intensificat din nou, și numai în 1985 au fost recrutați un milion de oameni ca personal de securitate. Acest fapt a fost urmat de și mai multe restricții în 1986, prin intermediul familiarelor tehnici ale ,,proceselor colective, sentințelor grele, apelurilor de formă și, în cazurile cele mai grave, execuțiilor imediate" (Baum 1997: 386). Un lucru extrem de neobișnuit, având în vedere faptul că rudele oficialilor în funcții înalte (gaogan zidi) erau în mod normal
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
Bird 1995: 8) a exacerbat problemele economice ale lumii subdezvoltate. Multe țări debitoare se confruntau în acest timp cu revoluții structurale majore, imposibil de soluționat prin abordarea obișnuită a Fondului de controlare a cererii agregate. Pentru contestatarii Fondului, ,,administrarea medicinei familiare în doze mai mari și mai puțin pe ocolite" (Killick 1995: 3) nu putea decât să arunce țările debitoare în recesiune, transformându-le în țări ,,dependente de ajutor" (Payer 1974). Cu siguranță, în anii 1980 Fondul descoperea din ce în ce mai jenat că
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]