7,566 matches
-
elemente de magie neagră, de miraculos legendar, relatate după tiparul baladesc. Atunci când Stoicea înțelege că diavolul și-a bătut joc de el, îl omoară pe Califar, murind împreună în iaz (frontiera între vis și realitate). În proza lui Mihail Sadoveanu, fantasticul se detașează de alte opere prin încercarea de transfigurare mitică a realului. Oamenii au o taină în una dintre povestirile din Hanu Ancuței, Județ al sărmanilor, au vedenii în compania babelor descântătoare și a solomonarilor care alungă grindina în Crâșma
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
fabulosul popular, cunosc sensul tăcerilor și al simbolurilor ancestrale, sunt atrași de feeric sau miraculos. Magia apare și în romanul istoric Frații Jderi unde un călugăr traduce limbajul păsărilor, vietățile conversează, sacrul se întâlnește cu profanul. Pământenii, confruntați cu simboluri fantastice (izvorul alb, bourul alb, sihastrul), le primesc de parcă ar fi în ordinea normală a universului și integrează firesc fantasticul în real, regăsind astfel în opera lui Sadoveanu o mitologie cu zei, rituri și eroi legendari, timp și spațiu fabulos. Nuvela
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
romanul istoric Frații Jderi unde un călugăr traduce limbajul păsărilor, vietățile conversează, sacrul se întâlnește cu profanul. Pământenii, confruntați cu simboluri fantastice (izvorul alb, bourul alb, sihastrul), le primesc de parcă ar fi în ordinea normală a universului și integrează firesc fantasticul în real, regăsind astfel în opera lui Sadoveanu o mitologie cu zei, rituri și eroi legendari, timp și spațiu fabulos. Nuvela Copil schimbat de Pavel Dan este o construcție epică având la bază elemente din folclor. Este o relatare la
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
la bază elemente din folclor. Este o relatare la persoana I despre puterea diavolului, de a substitui copiii nedoriți de părinții lor. Autorul prelungește planul realității insolite, dincolo de simpla observație, pentru a regăsi adevaratele dimensiuni ale realității. La Pavel Dan, fantasticul se constituie ca o prelungire a realismului. Urcan, bătrânul, pleacă de acasă pentru a se regăsi în mijlocul naturii. Nimeni nu știe de ce acesta cutreieră lumea. Este o neliniște secretă, o fugă inconștientă de moarte în care satanismul se manifestă sub
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
oamenilor și a lucrurilor căci până și în icoană s-a strecurat diavolul. În acest text observăm că în sat, ritualurile funerare se degradează, iar oamenii se înstrăinează, migrând dincolo de marginile cotidiene sau trăiesc într-o fatalitate a visului. În ceea ce privește fantasticul enigmatic tema specifică este transfigurarea infernală a ambianței în locul vitalității naturale, iar autorii preferă substituția enigmatică, realitateamască, personajul blestemat, solidar. În opera Masca de Alexandru Macedonski identificăm un fantastic apărut pe neașteptate în viața cotidiană, un fantastic al artificialului, cu
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
a visului. În ceea ce privește fantasticul enigmatic tema specifică este transfigurarea infernală a ambianței în locul vitalității naturale, iar autorii preferă substituția enigmatică, realitateamască, personajul blestemat, solidar. În opera Masca de Alexandru Macedonski identificăm un fantastic apărut pe neașteptate în viața cotidiană, un fantastic al artificialului, cu schimbări de identitate, dublate, cu o ficțiune terifiantă introdusă subtil în planul realității. Răufăcătorii aflați în misiune, la o spargere, sunt înspăimântați de un tânăr care se pregătea să plece la un bal mascat. Nu ar fi
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
aflați în misiune, la o spargere, sunt înspăimântați de un tânăr care se pregătea să plece la un bal mascat. Nu ar fi reacționat așa, dacă în imaginația lor nu ar fi persistat credința superstițioasă în posibilitatea unor intervenții diabolice. Fantasticul simbolist este reprezentat în literatura română de Mateiu Caragiale în opera Remember, în care el sugerează conflictul dintre iluzie și realitate. Tema ambiguității realitate - mască, atmosfera și tipologia fac din această narațiune un reper important. Este un fantastic în care
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
acceptarea ei ca pe un lucru firesc, presimțirea, angoasa dezastrului, subiectivitatea autorului, atracția pentru stările limită convertite fantastic, prin intensificarea suprafirească a șocului insolit, dorința de mister, substituția enigmatică (realitate mască), transfigurarea ambianței. Așadar, făcând o sumară analiză a operelor fantastice din literatura română ajungem la concluzia că unul dintre cei mai mari importanți autori de proză fantastică rămâne cu siguranță Ion Luca Caragiale, căci el apare ca un fin observator al insolitului, iar narațiunile sale stârnesc interesul prin diversitatea formulelor
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
fantastic, prin intensificarea suprafirească a șocului insolit, dorința de mister, substituția enigmatică (realitate mască), transfigurarea ambianței. Așadar, făcând o sumară analiză a operelor fantastice din literatura română ajungem la concluzia că unul dintre cei mai mari importanți autori de proză fantastică rămâne cu siguranță Ion Luca Caragiale, căci el apare ca un fin observator al insolitului, iar narațiunile sale stârnesc interesul prin diversitatea formulelor de abordare a genului, căci el apelează la tradiție, mituri, folclor etc. Operele sale sunt moderne, având
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
precum La hanul lui Mînjoală, Calul dracului. Prin operele sale de o modernitate aparte, Ion Luca Caragiale va reuși să anticipeze cu succes scrierile lui Vasile Voiculescu și Mircea Eliade. În concluzie, datorită complexității aspectelor vizate și a faptului că fantasticul se transformă în funcție de sensibilitatea fiecărui autor și a fiecărei epoci, deși păstrează mereu neliniștea generată de dorința apropierii de absolut, este dificil de a da o definiție unică, căci definirea fantasticului presupune, mai întâi, o corectă înțelegere a raportului fundamental
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
concluzie, datorită complexității aspectelor vizate și a faptului că fantasticul se transformă în funcție de sensibilitatea fiecărui autor și a fiecărei epoci, deși păstrează mereu neliniștea generată de dorința apropierii de absolut, este dificil de a da o definiție unică, căci definirea fantasticului presupune, mai întâi, o corectă înțelegere a raportului fundamental artărealitate. Din sumara trecere în revistă a opiniilor de mai sus, se pot desprinde câteva coordonate teoretice privind fantasticul. Esențialul este că fantasticul constituie, în primul rând, o categorie estetică, textualizată
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de absolut, este dificil de a da o definiție unică, căci definirea fantasticului presupune, mai întâi, o corectă înțelegere a raportului fundamental artărealitate. Din sumara trecere în revistă a opiniilor de mai sus, se pot desprinde câteva coordonate teoretice privind fantasticul. Esențialul este că fantasticul constituie, în primul rând, o categorie estetică, textualizată în diferite forme (specii) literare, care își are originea în dialectica real-nereal, logic-ilogic, obiect-semn, finit nedefinit, care are un caracter dilematic, instituind prin aceasta ambiguitatea percepției și a
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de a da o definiție unică, căci definirea fantasticului presupune, mai întâi, o corectă înțelegere a raportului fundamental artărealitate. Din sumara trecere în revistă a opiniilor de mai sus, se pot desprinde câteva coordonate teoretice privind fantasticul. Esențialul este că fantasticul constituie, în primul rând, o categorie estetică, textualizată în diferite forme (specii) literare, care își are originea în dialectica real-nereal, logic-ilogic, obiect-semn, finit nedefinit, care are un caracter dilematic, instituind prin aceasta ambiguitatea percepției și a labirintului de semnificații, care
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
etc), care produce sentimente de neliniște, teamă, spaimă, teroare, iar instituirea lui nu poate avea loc decât pe baza unei convenții deliberat acceptate atât de emițător (creator), cât și receptor (cititor), în virtutea unor presupoziții subiectiv-obiective, supuse în permanență devenirii. 2. FANTASTICUL ÎN OPERA LUI I. L. CARAGIALE 2.1. Dimensiunea estetică. Fantasticul Reîntorcându-ne la opera lui Caragiale putem afirma că ea solicită astăzi interpretări felurite. Această înmulțire de puncte de vedere opuse și de păreri foarte diferite, generate de un scris
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
instituirea lui nu poate avea loc decât pe baza unei convenții deliberat acceptate atât de emițător (creator), cât și receptor (cititor), în virtutea unor presupoziții subiectiv-obiective, supuse în permanență devenirii. 2. FANTASTICUL ÎN OPERA LUI I. L. CARAGIALE 2.1. Dimensiunea estetică. Fantasticul Reîntorcându-ne la opera lui Caragiale putem afirma că ea solicită astăzi interpretări felurite. Această înmulțire de puncte de vedere opuse și de păreri foarte diferite, generate de un scris la prima vedere transparent, este destul de firească. Însă o anumită
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
dualitatea nu se poate aplica acestui scriitor de anvergură, care nu poate fi cuprins într-o formulă, într-un portret-robot. Șablonul unui Caragiale, în care ar exista două personalități total diferite, de neîmpăcat, este evident nepotrivit. Paginile care încalcă frontierele fantasticului, ivite destul de târziu, au însă o calitate care explică tentația criticilor de a construi în jurul lor tot felul de interpretări cutezătoare. În Spațiul mioritic, Lucian Blaga ilustrează două tipuri de influențe culturale pe care le-a propus: una ,,catalitică’’ (Gheorghe
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
baba din Calul Dracului, ca și pe Jerôme Coignard sau pe Mosaide, cu un relief și o culoare ce dovedeau cât de tiranic îl obseda și îl încânta imaginea plastică și colorată a figurilor’’. Toate scrierile lui Caragiale, care interferează fantasticul, au fiecare în parte câte un aspect diferit. Dacă păstrăm în conștiință aceste diferențe, contrastul dintre cele două puncte de vedere devine destul de evident. Nu la dragostea pentru pitoresc și pentru ,,suceala’’ particulară fiecărui individ se referea, desigur, Blaga, atunci când
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
că a descoperit la Caragiale substraturi sufletești neglijate de comentatori. Editorul Zarifopol nu exagerează în nici un fel ponderea influenței lui France. Constată însă înrudirea existentă între cele două structuri scriitoricești, amândouă clasicizante, dar iubitoare de pitoresc distribuit cu mare prudență. Fantasticul lui France face apel într-adevăr la paleta pitorească, întregește atmosfera secolului ironic și amestecat, în care scepticul Coignard se ciocnea de magicieni și de invocatorii salamandrelor. Nu știm dacă în acești ani Caragiale ar fi cunoscut și alte culegeri
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ani Caragiale ar fi cunoscut și alte culegeri mai vechi, din povestirile lui France, străbătute de elemente enigmatice și de supranatural. Însă opera lui France, care l ar fi interesat probabil pe Caragiale, Revolta îngerilor, în care mitul alternează cu fantasticul și cu reducția umană, a apărut la doi ani după moartea acestuia. Pentru câteva dintre scrierile avute în discuție în acest proiect, Caragiale însuși ne-a informat cu privire la sursele lor imediate, revendicând în același timp o originalitate pe care nu
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
prea largă pentru ca urmărirea lui sincronică ori diacronică să se poată face cu ușurință, pentru a apropia comentariul de textul lui Caragiale. Mai indicată este însă raportarea la tipul de fantastic practicat de France sau de Mérimée. Interes pentru proza fantastică manifestase Caragiale atunci când a publicat, în Calendarul Dacia din 1898, două povestiri extraordinare de Poe, traduse prin intermediul versiunii franceze a lui Baudelaire: O balercă de Amontillado și Masca. De influențele pe care le-a avut din partea lui Poe ar fi
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
cu dreptate de la Anton Pann. Reducerea lui Caragiale la ,,povestitorul oriental’’ înseamnă parțializare, și ea nu ar fi corectă. Povestitorul oriental este însă prezent de la bun început, în perioada Berlinului, el ivindu-se pe primul plan încă de la start. Atât fantasticul lui Poe cât și cel din povestirile lui France aparțin unor tipuri antitetice, ilustrative pentru construcția fatal schematică, în ,,retortă’’, cum scrie Călinescu, a opoziției clasic-romantic. La Poe, comicul nu se îmbină niciodată cu terifiantul. El este absent din cele
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
terifiantul. El este absent din cele două povestiri traduse de Caragiale sau din The Pit and the Pendulum, The Facts in the Case of M.Valdemar, William Wilson. Opoziția evidențiată este mai ales de ton și de calitate a luminii. Fantasticul lui Poe, ca și celelalte varietăți de fantastic romantic, este vizionar, construiește un univers care concurează cotidianul sau i se substituie cu ușurință acestuia. Atmosfera rarefiată, lumina scăzută îl fac să aparțină unei alte ordini, în care formele și culorile
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
mereu între claritate și ipotetic. Chiar în cazul în care nu intervine într-o transcriere de fapte de fapte cotidiene, ca la Mérimée, neobișnuitul are tonul și savoarea unui joc intelectual. Sunt foarte greu de găsit puncte comune în dimensiunea fantasticului la Poe și Caragiale. De altfel, doar una dintre cele două povestiri traduse, aparține acestui teritoriu: Masca (The Masque of the Read Dead), în care molima personificată pătrunde în adăpostul prințului Prospero și transformă balul mascat în hecatombă, precum și Balerca
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
una dintre cele două povestiri traduse, aparține acestui teritoriu: Masca (The Masque of the Read Dead), în care molima personificată pătrunde în adăpostul prințului Prospero și transformă balul mascat în hecatombă, precum și Balerca de Amontillado operă care creează terifiantul în afara fantasticului. Răzbunarea lui Montresor, care își zidește de viu dușmanul, este o exacerbare a cruzimii, intensificată de narațiunea la prima persoană, de batjocurile călăului, de sarcasticul ,,In pace requiescat’’ care apare în final. Bineînțeles că nu toate traducerile din proză, puțin
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
o dimensiune mitică pe care nu o întâlnim în Kir Ianulea, devine un testament spiritual, alegoric formulat. Cu o suplețe narativă extraordinară, ce face și mai nedreaptă uitarea cu care este învăluită astăzi această carte, Revolta îngerilor oscilează între reducerea fantasticului la grotesc și deschiderea largă a răzvrătirii împotriva demiurgului precum și a ordinii prestabilite. Mitul rămâne astfel solar iar fantasticul nu e niciodată terifiant, dezmințind definițiile prea rectilinii, după care fantasticul ar fi inseparabil de spaimă. La polul celălalt, întâlnim, ca
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]