6,230 matches
-
îl încredință pe Incitatus celor din escortă, intră în vilă și rămase dezamăgit, pentru că miticul Julius Caesar - care o iubise pe foarte tânăra Cleopatra pe când era matur - își construise o reședință mediocră, într-un stil rigid, vechi și lipsit de fantezie. În ce cameră se gândea el să ducă o asemenea femeie? În realitate, vila nu-i plăcuse nici lui Julius Caesar, și de-a lungul anilor mulți o prădaseră. Din cauza izului jilav de aer închis, a urâțeniei camerelor aflate în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
avusese legături Germanicus. Împăratul privea și simțea cum în mintea lui se dezvolta un proiect grandios: în secolele următoare, acel loc sacru necontaminat avea să devină monumentul în memoria tatălui său. Gândul îi dădu un fior, care îi cutremură trupul. Fantezia i se aprinse, puterea imperială nu percepu vreun obstacol. Pe lângă omagiul adus din iubire, era și o răzbunare, un anestezic pentru suferințele vechi, umilitoare, o izbucnire de orgoliu necontrolat. Îl chemă pe Imhotep, tăcutul arhitect egiptean, căruia îi spuse: — M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
bine lipite între ele, va trebui să fim atenți la îmbinările bucăților de lemn, la legăturile plăcilor de metal, la protecția fiecărui cui... În latina lui solară și veselă se ghicea accentul din Magna Grecia, ecoul vechilor dialecte italice; cu fantezia lui napolitană, evocă o amintire din ținutul său: — Corabia de aur va avea aceeași formă ca templul lui Isis de la Pompei, singurul templu în care pământul nu este mânjit de sângele animalelor sacrificate. Arhitectul Imhotep spuse: — În interiorul khem-ului voi pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
semnul unor temeri tainice. Frumoasa soție se numea Livia Orestilla. Îndată ce își făcu apariția în pragul triclinium-ului imperial, cu bijuteriile strălucind pe pielea ei ca mătasea, cei mai puternici bărbați ai Romei își ațintiră privirile asupra ei, înflăcărați de fantezii secrete. Împăratul intră, trecu printre cele două șiruri de invitați, care îi făcură loc imediat, se apropie de ea și îi adresă câteva cuvinte în șoaptă: îi spuse că pentru frumusețea ei ar fi meritat să ajungă în fruntea imperiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
ca hrană fiarelor. Un joc pe jumătate infantil, pe jumătate înspăimântător, cu mimi travestiți în urși, pantere și tigri care, prefăcându-se că mușcă și zgârie, dansau în jurul trupului gol, lipsit de apărare și tremurând al condamnatului. Împăratului îi plăcea fantezia aluzivă a spectacolelor cu mimi, capabile să exprime orice emoție prin simplele mișcări ale corpului. Tuturor li se păru binedispus, fără gânduri întunecate, cu toate că vestea despre mesagerul de la Iunit Tentor se răspândise prin palate. În pauză se ridică, își salută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
din jurul lacului, mai mulți țărani și păstori, care aveau să păstreze acea amintire timp de multe generații, priveau tăcuți. În ciuda distrugerilor, fu nevoie de multe ore pentru ca apa să inunde cu totul solidele corăbii proiectate de Euthymius cel plin de fantezie; începură să se scufunde încet, cu eleganță, abia spre seară, în timp ce Euthymius părăsea în lanțuri șantierul de la Misenum, sub privirile uluite ale oamenilor săi. Me-se-ket, cu traversele ei solide și vâslele lungi, se scufundă drept, cu un plescăit ușor, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
a văzut-o întreagă, nouă. Prin 1480, în mâinile unui anticar din Augsburg, Konrad Peutinger, a ajuns copia folosită de un general roman necunoscut spre sfârșitul imperiului; Peutinger a tipărit-o. Atât a ajuns până la noi, cei care, lipsiți de fantezie, o numim Tabula Peutingeriana. Teatrul lui Sertorius Macro de la Alba Fucens. Am luat cunoștință de surprinzătoarea inițiativă artistică a neinstruitului marsican mulțumită unei plăci de pe un portal și faptului că, după trei secole, când împăratul Theodosius scotea în afara legii toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
act de existența ei corporală, este mai mult decât un eveniment cosmic, e o rupere de aștri, o agonie a materiei ce se autodepășește. (duminică) Orașul În care ai deschis ochii este o terra incognita, un spațiu de refugiu, unde fantezia construiește acele forme vii, acele forme originare (Gestalten) pe care Goethe le-a văzut În „foile“ palmierului de lângă Padova. Astfel, sunt tentat să cred că din peisajul locului copilăriei ies toate gândurile, toate ideile și toate visele cu care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pe pământ, dar nu mai pot fi cu tine. Te-am mințit fiindcă tu aveai nevoie de acest lucru, și corpul tău nu mă poate absolvi, chiar dacă tu ai face-o În abstract“. O ascult și mă distrez de câtă fantezie pune În mișcare. (azi) Tot A. crede că eu mă comport ca un aristocrat, fără să am mijloacele materiale pentru a-mi permite acest lux. Ea susține că există un stil al aristocrației Înnăscute ce se observă În gesturile mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
lui, atât de emoționată... M-am pilit nițel, după băutura de aseară. Am spus niște vorbe pe care le consider totuși bine spuse. Am atacat-o pe Magda, actuala țintă a lui Vasile. Am făcut pe geloasa! Ce idee! Ce fantezie! Distracție ca la nuntă! 16 aprilie 1963 (joi) Sunt tare supărată. Mi-e dor de bărbatul visurilor mele, acel om pe care să-l pot iubi din tot sufletul. Ce să fac cu imperfecțiuni ca Petre sau ca Eugen, Vasile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să fiu un egoist feroce, un dur, un bădăran, decât să ajung jucăria unei frivole. A trece netulburat pe lângă dulcile ademeniri ale speței, a fi mereu capabil să-ți decizi actele existenței tale, nu un biet burattino tras de sforile fanteziei unei fuste. Dar dacă greșești, idiotule, umflându-te În pene În casa spânzuratului?! (joi) Am visat că mergeam pe o potecă ducând la o fântână (iată cum se repetă structura basmului); eram pe coborâșul dintre două coline când am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
lucru și cu Kara. Prietenii o întrebau adesea de unde provine dragostea, chiar obsesia, pentru magie și iluzionism. Se așteptau probabil la o explicație ce conținea o copilărie zbuciumată cu părinți și profesori abuzivi, mica fată găsindu-și refugiul în lumea fanteziei. Nimic din trecutul ei însă nu semăna cu așa ceva: fusese o fată normală, elevă de nota 10, gimnastă, căreia îi plăcea să gătească și care cântase în corul școlii. Pasiunea pentru magie apăruse subit, după ce asistase cu familia la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
un moment dat? Și a jucat ping pong în China. Neobservând plânsul tăcut al fiicei, bătrâna îi povesti Karei și restul filmului „Forrest Gump”, cel la care se uita cu câteva momente înainte. Numele unchiului Karei era Gil, dar în fantezia mamei se numea Tom, probabil după numele vedetei cinematografice, Tom Hanks. Kara însăși devenise Jenny, iubita lui Forrest. Nu, nu , nu, se gândi Kara disperată, nu am reușit să ajung la timp. Sufletul mamei ei venise și plecase, lăsând în loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
perverși iubitori de grăsime stăteau la coadă să-și încerce norocul la zidul ei capitonat, iar eu nu eram decât un alt ciudat fascinat și provocat de dimensiunile uriașe ale acestei fete extraordinare. Oare asta eram? Oare sucombam în fața unei fantezii primitive, declanșate de suplețea ocupată a lui Judy? Nu. De la bun început, din clipa în care examinarea inspirată de mirare a lui Stacey la casă crescuse, devenind dorința neașteptată și irațională pe care o simțeam acum pentru fata asta, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
Dar Jim era prea obosit ca să-i bată la cap cerîndu-le știri. Era liniște În grădina de zarzavat, cu pereții ei verzi de fasole și tomate. Adesea se gîndea să rămînă acolo pentru totdeauna, chiar și după terminarea războiului. Împinse fantezia aceasta rustică Într-un ungher al minții și ascultă zumzetul avioanelor de luptă Zero, Încălzindu-și motoarele la capătul pistei. Un singur avion kamikaze avea să decoleze, asta era tot ce puteau face japonezii drept răspuns la raidul aerian american
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
și, chiar dacă aș trece peste detaliul stânjenitor, el tot ginecolog rămâne. —Mie-mi spui, chicoti Fi. Nu-mi aduc aminte ultima dată când am fost atât de invidioasă. Știi...Își coborî vocea până când ajunse să vorbească În șoaptăcea mai fierbinte fantezie erotică de-a mea e să mă culc cu un ginecolog. Mușcă din ecler și crema curse pe alături. La naiba, da’ ți-ai ținut gura! zise Ruby. — Ce voiai să fac, să anunț toată țara că vreau să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
nu mi-ai spus niciodată? Ți-am zis despre mine și Matt când am făcut-o În French Connection. Da, dar asta e mult mai pervers. În plus, știam cum te simți În legătură cu toată faza cu ginecologul. Bineînțeles, interveni Chanel, fantezia cu ginecologul ține mai ales de a vrea să fii dominat. Nu e ceva În care eu și Craig să ne fi băgat. El e Rac și Racii tind să fie puțin conservatori la capitolul pat, dar văd că ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
să ai parte de sex real cu un ginecolog? Ruby sorbea din cafea, uitându-se În gol. Oricât ar fi Încercat să se abțină, se tot gândea cum ar fi să fie răvășită de Sam Epstien. Chiar mai rău, În fantezia ei Sam purta mănuși albastre de cauciuc și ea era Întinsă pe masa ginecologului. Chanel păru să remarce privirea ei mult prea pierdută. —Ai dubii În privința doctorului Epstein? Întrebarea o trezi pe Ruby din visare. Nu, nu, deloc, spuse, conștientă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Cât timp Ruby trecu cardul prin automat, gândurile i se tot amestecau. Dar privise În nișă pentru o secundă. Cum putea să fie atât de sigură pe ea după o Întrezărire atât de scurtă? În mintea ei se forma o fantezie, În care depunea mărturie Într-un tribunal În legătură cu ceea ce văzuse. Un avocat cu perucă spunea: — Deci, doamnă Silverman, cât timp spuneți că ați privit așa-zisul stomac fals? Aaa, o secundă. Poate mai puțin. —O secundă sau mai puțin? Înțeleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
sex masculin o să trebuiască să poarte numele de familie Dominga? Și cum pe-al meu, pe acest Pérez nesemnificativ, o să-l suprime, reducându-l la un P., primul nostru născut se va numi Augusto P. Dominga? Dar... unde mă duci, fantezie nebunească? Și-și notă în blocnotes: Eugenia Domingo del Arco, Bulevardul Alameda, 58. Deasupra acestei însemnări erau doi endecasilabi: Din leagăn ni se trage-amărăciunea; și tot din el ne vine bucuria... „Ia te uită - își spuse Augusto -, micuța Eugenia, profesoara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
-te! Rosario ieși. Și de îndată ce ea ieși, Augusto, ostenit de parcă tocmai ar fi alergat leghe întregi prin munți, se aruncă pe pat, stinse lumina și începu să monologheze: „Am mințit-o și m-am mințit. Totdeauna e-așa! Totul e fantezie și nu există decât fantezie! Omul, cât vorbește, minte, iar cât se vorbește pe sine, adică atâta timp cât gândește conștient că gândește, se minte. Nu există alt adevăr decât viața fiziologică. Cuvântul, acest produs social, a fost creat pentru a minți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
ea ieși, Augusto, ostenit de parcă tocmai ar fi alergat leghe întregi prin munți, se aruncă pe pat, stinse lumina și începu să monologheze: „Am mințit-o și m-am mințit. Totdeauna e-așa! Totul e fantezie și nu există decât fantezie! Omul, cât vorbește, minte, iar cât se vorbește pe sine, adică atâta timp cât gândește conștient că gândește, se minte. Nu există alt adevăr decât viața fiziologică. Cuvântul, acest produs social, a fost creat pentru a minți. L-am auzit pe filozoful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
plină de abnegație, pe-atât de temeinică. Aspira nici mai mult, nici mai puțin decât să resusciteze în ochii compatrioților săi trecutul nostru - adică prezentul strămoșilor lor - și, cunoscând eroarea tuturor celor ce încercau s-o facă doar prin mijloacele fanteziei, căuta și scotocea în tot soiul de vechi documente pentru a dura pe fundații inebranlabile edificiul eruditei sale științe istorice. Nu exista eveniment din trecut, oricât ar fi părut el de nesemnificativ, care să nu aibă în ochii lui un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
să reformuleze judecățile străine fără a-și prejudicia scrupuloasa integritate de critic. Se vede, așadar, că S. Paparrigópulos nu era unul din acele tinere spirite fără căpătâi și eratice, care se preumblă fără destinație precisă prin domeniile gândirii și ale fanteziei, lansând ici, colo câte o scânteiere fugară, nu! Tendințele sale erau riguros și temeinic trasate; se număra printre cei care știu încotro merg. Dacă în studiile sale nu s-ar arăta nimic excepțional, s-ar datora faptului că în ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
mai blândă intonație cu putință -, că nu te poți omorî pentru că nu ești viu, dar nici mort, pentru că nu exiști... — Cum nu exist? - exclamă el. — Nu, nu exiști decât ca ființă fictivă; nu ești, sărmane Augusto, decât un produs al fanteziei mele și-a acelora dintre cititorii mei care vor citi relatarea scrisă de mine despre aventurile și necazurile tale fictive; tu nu ești decât un personaj de roman, sau de riman, cum vrei să-i spui. Acum ți-ai aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]