4,246 matches
-
parte, schimbul simbolic este discutat în opoziție cu valoarea de schimb și valoarea de întrebuințare, iar societățile "simbolice" sunt opuse celor productiviste. În lucrările următoare, schema binară 577 se păstrează, dar se aplică altor categorii: seducția se opune producției, strategiile fatale se opun celor banale, obiectul se opune subiectului, suprafața adâncimii, jocul regulii, reversibilitatea ireversibilității etc., și, bineînțeles, primul termen al opoziției este reevaluat, repoziționat și, în consecință, privilegiat față de celălalt termen. Deconstrucția nu se închide, ci se oprește doar la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de nostalgie, pe care și l-a exprimat de multe ori în lucrările sale (uneori acest centru nu ține de modernitate, ci de premodernitate, unde Baudrillard găsește multe elemente ale unei societăți simbolice față de care a fost mereu atras); * strategia fatală, care le poate încorpora pe toate celelalte la un loc în mișcarea de a găsi logica unui sistem și nu adevărul său: "strategia fatală este deseori înțeleasă ca o evoluție catastrofică lăuntrică sistemului. În concepția mea, lucrurile stau exact invers
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
unde Baudrillard găsește multe elemente ale unei societăți simbolice față de care a fost mereu atras); * strategia fatală, care le poate încorpora pe toate celelalte la un loc în mișcarea de a găsi logica unui sistem și nu adevărul său: "strategia fatală este deseori înțeleasă ca o evoluție catastrofică lăuntrică sistemului. În concepția mea, lucrurile stau exact invers. Înseamnă a găsi o formă de joc și de destin care să contracareze tocmai această evoluție implacabilă a sistemului"578. Aceste strategii discursive sunt
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
etc., iar apropierile dintre teoretizarea lor și cele oferite de Marx, Debord, Lipovetsky, Lefebvre sunt sugestive. Pentru lucrările mai târzii, decupajul prezentat s-a centrat în special pe conceptele și temele care țin de filosofia postmodernă (hiperrealitate, simulare, seducție, strategie fatală etc.) și pe discutarea lor în manieră critico-argumentativă, legăturile teoretice fiind acum cele cu Foucault, Lyotard, Deleuze etc. În problematica seducției, am asumat o abordare diferită de aceea a majorității interpreților săi, care puneau problema în special din perspectiva ideologiei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
2001. BAUDRILLARD, Jean, Pour une critique de l'économie politique du signe, Gallimard, Paris, 1972. BAUDRILLARD, Jean, Simulacres et simulation, Galilée, Paris, 1981. BAUDRILLARD, Jean, Sistemul obiectelor, trad. și postfață de Horia Lazăr, Editura Echinox, Cluj, 1996. BAUDRILLARD, Jean, Strategiile fatale, trad. de Felicia Sicoie, Editura Polirom, Iași, 1996. BAUDRILLARD, Jean, GUILLAUME, Marc, Figuri ale alterității, trad. de Ciprian Mihali, Editura Paralela 45, București, 2002. BAUDRILLARD, Jean, NOUVEL, Jean, Obiectele singulare. Arhitectură și filosofie, trad. de Ciprian Mihali, Editura Paideia, București
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ceux offerts par Marx, Debord, Lipovetsky, Lefebvre étant suggestifs. En ce qui concerne ses œuvres tardives, le découpage présenté s'est centré essentiellement sur les concepts et les thèmes qui tiennent du domaine de la philosophie postmoderne (hyperréalité, simulation, séduction, stratégie fatale etc.) et sur leur interprétation critique et argumentative, les références théoriques provenant maintenant des œuvres de Foucault, Lyotard, Deleuze etc. Le cinquième chapitre propose une analyse détaillée des deux des concepts les plus connus qui construisent le lexique baudrillardien et
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Christian Guide to Contemporary Thought and Culture, Crossway Books, Illinois, 1994, p. 107). 215 Friedrich Nietzsche, Voința de putere, p. 317. 216 Jean-François Lyotard, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, p. 21. 217 Ibidem, p. 22. 218 Jean Baudrillard, Strategiile fatale, trad. de Felicia Sicoie, Editura Polirom, Iași, 1996, p. 14. 219 Jean Baudrillard, Celălalt prin sine însuși, trad. de Ciprian Mihali, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj, 1997, p. 50. 220 Linda Hutcheon, Politica postmodernismului, p. 5. În ceea ce privește diferențele dintre
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Theory, Culture & Society, Sage Publications, London, Thousand Oaks and New Delhi, vol. 12, 1995, pp. 125-152. 342 Pentru Baudrillard, problematica obiectului este aceea care îi va oferi posibilitatea de a se distanța de metafizica subiectului (obiectul fiind conceput în Strategiile fatale, p. 132, drept "locul unei hemoragii violente a subiectivității"). Deși teoretizează diferite figuri ale alterității, alteritatea radicală este considerată a fi obiectul ("În final, figurile alterității se rezumă la una singură: aceea a obiectului", în "L'Objet comme Attracteur Étrange
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Ibidem, pp. 231-232. 436 Douglas Kellner, Jean Baudrillard. From Marxism to Postmodernism and Beyond, pp. 93-94. 437 Jean Baudrillard, "Sur le nihilisme", în Simulacres et simulation, p. 234. 438 Jean Baudrillard, Simulacres et simulation, p. 10. 439 Jean Baudrillard, Strategiile fatale, p. 15. 440 Jean Baudrillard, L'echange symbolique et la mort, p. 116. 441 Ibidem, p. 112. 442 Jean Baudrillard, Simulacres et simulation, p. 36. 443 Jean Baudrillard, Strategiile fatale, p. 72. 444 Jean Baudrillard, Celălalt prin sine însuși, p.
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Baudrillard, Simulacres et simulation, p. 10. 439 Jean Baudrillard, Strategiile fatale, p. 15. 440 Jean Baudrillard, L'echange symbolique et la mort, p. 116. 441 Ibidem, p. 112. 442 Jean Baudrillard, Simulacres et simulation, p. 36. 443 Jean Baudrillard, Strategiile fatale, p. 72. 444 Jean Baudrillard, Celălalt prin sine însuși, p. 15. 445 În Le crime parfait, Baudrillard notează: "trăim într-o lume în care cea mai înaltă funcție a semnului este aceea de a face să dispară realitatea, și în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Austin ou la séduction en deux langues, Éditions du Seuil, Paris, 1980, p. 35. 547 Ibidem, p. 39. 548 Cf. Traian Stănciulescu, "Introducere" la J. A. Barnes, Sociologia minciunii, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 59. 549 Jean Baudrillard, Strategiile fatale, p. 59. 550 Ibidem. 551 Ibidem, p. 90. 552 Vezi Herman Parret, Sublimul cotidianului, p. 80. 553 Jean Baudrillard, Strategiile fatale, p. 163. 554 Henri Atlan, Paul Feyerabend, Edgar Morin, op. cit., p. 88. 555 Lionel Bellenger, La force de persuasion
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Stănciulescu, "Introducere" la J. A. Barnes, Sociologia minciunii, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 59. 549 Jean Baudrillard, Strategiile fatale, p. 59. 550 Ibidem. 551 Ibidem, p. 90. 552 Vezi Herman Parret, Sublimul cotidianului, p. 80. 553 Jean Baudrillard, Strategiile fatale, p. 163. 554 Henri Atlan, Paul Feyerabend, Edgar Morin, op. cit., p. 88. 555 Lionel Bellenger, La force de persuasion. Du bon usage des moyens d'influencer et de convaincre, p. 96. 556 Jean Baudrillard, La pensée radicale, pp. 20-21. 557
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Societatea Europeană de Cardiologie a emis un document referitor la prevenția afectării cardio-vasculare - SCORE (Systematic Coronary Risk Evaluation) care a permis adaptarea tabelelor de risc inițiale țărilor cu risc scăzut sau crescut de a dezvolta la 10 ani evenimente cardio-vasculare fatale) (Conroy RM, Pyorala K, Fitzgerald AP et al. Estimation of ten year risk of fatal cardiovascular disease in Europe: the SCORE project. Eur Heart J 2003; 24: 987 1003). Această reorientare în aprecierea riscului dorește să amelioreze abordarea afecțiunilor cardio
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
ai: pacienților cu debut precoce al afecțiunilor cardio vasculare; pacienților asimptomatici cu risc crescut. 4. alți indivizi întâlniți în practica de rutină. Avantajele sistemului SCORE ar fi: 1. existența unei baze de date din studiile europene prospective; 2. prezice evenimentele fatale, pragul pentru risc înalt fiind ≥ 5% (nu 20% ca în cazul tabelelor cu risc compozit); 3. adaptarea tabelelor la mortalitatea națională. Probabilitatea pacientului de a dezvolta claudicație intermitenta la 4 ani de la evaluare a fost cuantificată într-un substudiu Framingham
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
cardiovascular (Framingham 1997 și Global Risk Assessment Scoring AHA/ACC 1999). Variabile Scor Framingham Scor european Scorul PROCAM Scor AHA/ACC Estimare Probabilitatea de a dezvolta claudicație intermitenta la 4 ani de la evaluare Risc absolut de afectare coronariană non-fatală sau fatală la 10 ani la indivizi care nu au dezvoltat boala coronariană sau alte afecțiuni ateroscerotice Riscul de evenimente coronariene acute (infarct miocardic, moarte subită de cauză cardiacă). Gerg Gingerenzer arăta că tendința aproape universală este de a crea "iluzia certitudinii
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
mai mici. Contrar părerii generale, În afaceri, asumarea riscurilor este mai degrabă o deprindere dobândită decât o trăsătură de personalitate. 3. Acceptați eșecul pentru ceea ce este el de fapt Ă o experiență din care aveți de Învățat. Puține eșecuri sunt fatale, la fel cum puține victorii sunt finale. Învățați să apreciați eșecul. Deși n-ar trebui să fie un obiectiv, există de obicei cel puțin o lecție valoroasă de Învățat de pe urma lui. 4. Alegeți să vă asumați riscuri la momentul potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
lamentare cântată în genunchi, cu fruntea în țărână". Evident, este o metaforă, nu o judecată critică. Poetul își descarcă stresul în scris: "Strangulat inclusus dolor atque exaestuat intus / cogitur et vires multiplicare suas" (Tristia V, 1, 63-64) sau "Est aliquid fatale malum per verba lavare" (Tristia V, 1, 59). Creația de exil a lui Ovidiu are o arhitectură muzicală în care contrapunctul este suferința tragică. Ovidiu n-avea voluptatea suferinței în sens dostoevskian și nici durerea omului umil din cetatea barbară
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
rug: m-a strâns la piept și m-a consolat când eram deprimat și și-a amestecat lacrimile cu ale mele până la sfârșit. O, de câte ori, protector nefericit al amarei mele vieți, mi-a oprit mâinile mele pregătite pentru un gest fatal (chiar împotriva mea însumi!). O, de câte ori nu mi-a spus: Va putea fi îmblânzită furia zeilor și nu spune că nu te poate ierta". Dar, mai ales, îmi repeta: "Gândește-te la cât de mult îți veni în ajutor Maximus
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cercuri și imposibilitatea intrării în cercul lui Mecena explică, poate, și faptul că, sub Tiberiu, Gallius a avut de îndurat exilul și închisoarea. Poziția sa politică inițială care a fost în mod coerent păstrată și cultivată a avut, în mod fatal, finalul pe care l-a avut istoricește vorbind. Gallius este primul prieten apropiat al lui Ovidiu, destinatar clar183 al uneia dintre scrisorile din Ponticele, care a trebuit să îndure exilul, aparent, din cauza ideilor sale politice. Și nu va fi singurul
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
o învăluie cu tandrețe și îmbrățișări ca să o recompenseze pentru durerea cauzată. De-ar fi să vină această zi cât mai repede! Nerăbdarea reîntâlnirii este din ce în ce mai mare, ca și cum ar fi legată de progresiva agravare a sănătății lui Augustus, al cărui fatal sfârșit era aproape. În timp ce scrisorile adresate lui Paulus Fabius Maximus se succed destul de rapid, cele adresate soției înregistrează o întrerupere. Următoarea corespondență o întâlnim în Ponticele, III, I, care e una dintre cele mai importante pentru subiectul pe care-l
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
privire”, „Înmulțită ta vedere”, „lunga suspinare”, „groaznică vedere”, „taină-ngrozitoare”, „năpastea Îndrăcită”, „nalta Înfocare”, „screamăt infernal”, „lungă așteptare”, „noapte naltă, naltă” etc. Reținem predilecția Iui Heliade pentru groaznic, nalt și lung, la care se adaugă preferința pentru Împrejurările și originile fatale ale emoției. Impresia este că starea lirică nu se produce decît prin contactul cu un obiect supradimensionat. Zborul, celebrul zbor al versului, nu-i posibil În cazul lui Heliade decît după ce elementele naturale și-au sporit pînă la limita imposibilului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
muri d-otravă din trupu-ți veninat” El vestește descărcările apocaliptice din blestemele argheziene. Poezia este, aici, mai convingătoare pentru că imaginația este mai inventivă, mai dezlegată de clișee. În negație, imaginarul heliadesc este mai bine legat de viața materiei. Partea „infernală”, „fatală” a existenței este stimulatoare pentru poezia lui. Peisajele adorației sînt mai uscate. Nu-i fără interes să vedem cum se succed aceste accente În discursul unui poem. Luăm, ca exemplu, O noapte pe ruinele TÎrgoviștei unde imaginația este mai pozitiv
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tulbură În nici un chip reputația lor poetică. Piramida este măreață, leul e crud și măreț, „mărețul turn” reprezintă loc de veghe și „trist martur de-al nostru trist apus” etc. Adevăratele obiecte lirice asupra cărora se concentrează fantezia poetului sînt: fatala Soartă, Melancolia, Suvenirea, Durerea și proastele moravuri din Fabule. În rest, locurile comune ale romantismului. Meditația gravă (aceea din Umbra lui Mircea. La Cozia, Răsăritul lunei. La Tismana, Mormintele. La Drăgășani etc.) se desfășoară, de regulă, În reliefuri aspre. Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
paradis al voluptăților molatice, al spețelor vegetale suave, al reliefurilor armonioase. Un mic univers, strîns În jurul unui lac enorm, un univers de parfumuri, culori, unde totul invită la lux și voluptate: aer parfumat, ceață azurată, valuri transparente, acrobația delfinilor, pasiuni fatale, desfătări dulci, dulci... Figura dominantă În poezia simțualistă a lui Bolintineanu este, putem zice, seducția. Seducția, repet, prin lingușire, prin acumulare de bunuri strălucitoare, prin cultul suprafețelor. Instrumentul ei predilect este privirea. Privirea dintîi, matinală, inocentă și privirea din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cetate-albește; El s-a bucurat. Însă, o, durere! soarele lucește... Domnul s-a-nrouat!” Motivația lirică e discretă. Bolintineanu, atît de guraliv În alte poeme, nu introduce explicații inutile: o vagă sugestie despre existența nocturnă a lui Lero-Împărat și cruzimea destinului, iubirea fatală Între două ființe din tărîmuri diferite, dorința imprudentă a scitei de a forța o lege misterioasă și atît... Însă demonstrația lirică s-a făcut, mica tragedie este plină de semnificații vaste. Dacă poezia este un mod de a te situa
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]