5,879 matches
-
război în Moldova, LL, 1965; Ist. teatr., I, 23-87; Gh. Nadoleanu, O ipoteză asupra originii teatrului popular haiducesc: „Jienii”, REF, 1965, 3; Horia Barbu Oprișan, Influența dramaturgiei folclorice, LL, 1966; Brădățeanu, Istoria, I, 15-60; Vasile Adăscăliței, Date noi privind teatrul folcloric „Brâncovenii”, REF, 1967, 6; Horia Barbu Oprișan, Text și costumație în teatrul popular, TTR, 1967, 1; Grigore Botezatu, Folclorul haiducesc în Moldova, Chișinău, 1967, 150-181; Olga Flegont, Manifestări de artă teatrală în Antichitate pe teritoriul țării noastre, TTR, 1967, 2
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
teatrul popular. Sceneta „Halim”, TTR, 1967, 5; Monica Săvulescu, Satira, element de continuitate de la teatrul popular la teatrul cult, F, 1967, 3; Vasile Adăscăliței, Jocul cerbului în Moldova, REF, 1968, 5; Vasile Adăscăliței, Ion H. Ciubotaru, Varietatea și răspândirea teatrului folcloric în județele Iași și Vaslui, ALIL, t. XIX, 1968; Horia Barbu Oprișan, „Călușarii”, București, 1969; Romulus Vulcănescu, Măștile populare, București, 1970; Emilia Pavel, Jocuri cu măști din zona Iași, Iași, 1971; Emilia Pavel, Măști populare moldovenești, Iași, 1972; Francisc Nistor
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
influența concepției romantice. Va susține prioritatea cronologică și valorică a poeziei populare față de alte manifestări artistice și va face considerații, pe un ton ușor exaltat, asupra însemnătății ei istorice, etnopsihologice ori estetice. Exagerată este atribuirea unei origini romane întregii creații folclorice în versuri. T. a fost preocupat și de clasificarea poeziei populare, pe care o împarte în șapte categorii: colinde sau coliande, balade sau cântece bătrânești, doine, cântece de lume, hore sau cântece de joc, satire și cimilituri, descântece. Masiva culegere
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
Ilinca Șandrului, Agușiță a lui Topală, Cântecul lui Mocan Oleac ș.a.), unele necunoscute până atunci (baladele Niculca, Cântecul lui Călin, Aga Bălăceanu ș.a.). Tocilescu a avut o concepție înnoitoare despre folclor, a fost un cercetător și un animator al cercetărilor folclorice și a ajutat la mersul lor înainte. I. C. CHIȚIMIA SCRIERI: Doi istorici: G. Panu și P. Cernătescu, București, 1874; Petru Cercel, București, 1874; N. Bălcescu. Viața, timpul și operele sale, București, 1876; Țăranul român, București, 1879 ; Chestionar folkloristic, București, [1898
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
în toate teritoriile locuite de români, în nordul și în sudul Dunării, circulând în peste 1000 de variante. Geneza ei se pierde în negura timpului și ea este rezultatul procesului de transmitere pe cale orală, al împletirii diferitelor teme și motive folclorice. Dintre toate ipotezele referitoare la originea baladei, potrivit cărora ar avea la bază un fapt real petrecut între păstori, pornind de la rivalitatea economică dintre ei, un cântec liric ciobănesc sau un bocet, cea mai plauzibilă pare ce-a de-a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de dezvoltare a agriculturii. Față de aceste semne palpabile de noutate, mă îngrijorează sincer maniera unora, intelectuali, de a se «țărăni» la modul vechi, afectînd o atitudine neaoșă, mimînd adică un limbaj inexistent azi, sau, pe de altă parte, supralicitarea elementului folcloric și etnografic în acțiunea educativă și în manifestările culturale ale țăranilor. Într-un moment în care munca în agricultură tinde să devină o «variantă a muncii industriale», fapt ce pretinde policalificarea, țăranul se profesionalizează, asimilează o terminologie adecvată, pe scurt
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
noastre, amintind o moarte de om tînăr. În jur, o aglomerație de monumente de ciment sau de marmură neagră, ca un oraș cu străzi umbroase, reci, neliniștitor de reci! La plecare a început să plouă. Cineva a remarcat în manieră folclorică: „I-a părut rău lui Mișu...” Imediat ploaia s-a întețit. Pînă și un Mao Tzedun moare! Propulsat de aproape două decenii în legendă, i se pierduse vîrsta. Cu o lună înainte, un cutremur de o mare intensitate a lovit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
TV, Casa noastră, piesa lui Genoiu. Diagnostic definitiv: tipul n-are intuiție artistică! Tot ce spune cade greu. Impresia a fost de lecție complicată, inextricabilă. Clișee, gîndire meschină. Au dispărut citatele din dicționarul bunei-cuviințe, iar în locul lor au apărut citatele folclorice. Piesa e o colecție de fapte melodramatice (revine problema aventurii extraconjugale). În 75 de minute nici un personaj n-a rostit o vorbă memorabilă, n-a reușit o glumă, deși se adunaseră la petrecere. Pe scurt: moralism îngust și naivitate didactică
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
luiî / Descîntecul meu / Leacul de la Dumnezeu». Bolnavul trebuie să bea din apa descîntată, pe nemîncate, trei zile: luni, miercuri, vineri”. Mai complicat, „descîntecul de ursită” are o desfășurare care i-ar putea face invidioși pe nuveliștii noștri amatori de pitoresc folcloric: „în afară de ulciorul cu apă neîncepută, nefericita trebuie să mai ducă vrăjitoarei: bani de aramă și de argint, tămîie de la o mînăstire, flori de sînziene, de trandafir, de busuioc, de crăițe, toate culese după o anume rînduială, o bucată de pînză
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
este fiica celei de a doua soții a lui Millo 274 și a chemat-o Ionescu. 4) După știința mea tatăl meu Vasile Pienescu a fost Între cei care au scos primele numere din „șezătoare”, el Însuși a cules producții folclorice, dar pentru alții. El nu a tipărit nimic. Eu am colaborat la „Ion Creangă” rev. lui T. Pamfile. 5) Când ai văzut tabloul pe care Îl aveți acuma, ți-am arătat și un Iser (...). Se poate să fie un tablou
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
din Fălticeni o poezie În care era vorba de o acțiune a utemiștilor de la liceul „Nicu Gane”. Fuseseră la plantat puieți pe coastele prăpăstioase ale Spătăreștilor. A fost și Labiș și apoi și-a pus În versuri de factură quasi folclorică, după cât Îmi aduc aminte, entuziasmul lui frumos. Poezia după ce a fost citită la Cenaclu a fost publicată În Zori noi. Cum aș putea oare s-o găsesc? Există la Suceava colecția ziarului? Mi se pare Însă că atunci ziarul regional
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fălticenene”? Dacă apare vreo revistă literară la Suceava, te-aș ruga să-mi trimiți și mie un exemplar. Puteți să-i anunțați d-lui Prof. Popa bucuria, că d-na Ungureanu mi-a telefonat, că i s-au acceptat lucrările folclorice (În total sau selectiv) și că În curând se va Încheia contractul de editură cu „Minerva” (respectiv dl. șerb.). Îl felicit călduros pentru frumosul succes. Posed un portret mare al Agathei Bârsescu pe care vreau să-l donez „Muzeului” matale
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a urmat la „Galerie”. 636 Poate că profesorul voia să-și aducă aminte de huciuri din scrierile lui Sadoveanu. 637 Pe muzeograf l-am preparat de mic la franceză; am rugat pe prof. V.G. Popa să-i dea unele materiale folclorice pentru a-și face teza la română la Univ. din Iași. I-am dat ideea ca prin prof. Petru Jitaru, care ar scrie primului secretar la Suceava, l-ar putea aduce de la catedra cu navetă, la „Galerie”. După ce am plecat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sănătos, nu are voie să iasă pe frig. Mi-a spus Însă că dumneavoastră Îl cunoașteți pe prof. Băcescu și că ați putea intra În corespondență cu dânsul, În ceea ce privește pe moș Mihai Lupescu, cât și cu unele colecții de reviste folclorice pe care le mai are: Ion Creangă, Vestitorul satelor și „șezătoarea”. Eu contez Însă numai pe ceea ce știu că am eu și vă voi da totul pentru muzeu. Îmi scrieți că veți veni la cursuri de reciclare În București „pe la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Trandafiri Suceveni. 681 Mă refeream la prof. Ion Mușlea, pentru a sonda relațiile acestuia cu Fălticenii, pe linie de folclor. Una din colaboratoare, a fost Învățătoarea Afia Apetroaie din Moișa-Boroaia (azi decedată), care pe vremuri i-a trimis mult material folcloric, bucurându-se de aprecierea și recunoștința specialistului de la Cluj. Adresele se află la urmașii Învățătoarei, mai precis, la fiul ei. 682 E vorba de Colecția de sculptură a lui Ion Irimescu, instalată În localul fostei prefecturi a județului Baia. 683
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
practică cultul marilor colectivități, al noroadelor imperisabile, un populism admirabil și cu o prelungă tradiție în literatura românească, el desfășoară o admirabilă poezie cu parfum cronicăresc, el ne este prezentat ca un de tot remarcabil poet al paradisului ritualistic și folcloric, condiția ireductibilă a poeziei sale este pasionalitatea exuberantă și extatică, este un admirabil liric al imprecației, cu un simț al dimensiunilor apocaliptice și al viziunilor grozave foarte pronunțat. Majoritatea creațiunilor lui Corneliu Vadim Tudor sunt dezvoltări ideologice, epistole naționale, alegorii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fel de Berilă al găinilor, gâștelor și al altor orătănii. El culege roadele folkului: jumătate vită de colo; o sută de sticle de Riesling de la vreo cramă; mai o halcă de mistreț dacă nu unul întreg ceva amintiri, și ele folclorice, de pe la Oradea, sub formă de cojoace, mai o cergă maramureșeană, mai o duzină de blugi că se poartă. Să nu plece cu mâna goală din județ, pentru că a distrat lumea și i-a ridicat nivelul ideologic! De la Sibiu până la București
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
jucăria. Doar astfel, s-ar zice, prin joc, Atotputernicul DOLAR și-a legitimat onoarea și instituțiile, multiplicându-și, În același timp, valoarea. Saul Steinberg Își amintește de România ca de un loc al costumației și al uniformei (țăranii În costume folclorice, ofițerii mustăcioși de cavalerie În ținută de paradă, elevii În uniforme de liceu, cu număr de matricolă pe mână, ușor de identificat și denunțat). Un loc În care frustrarea și fudulia, pitorescul și derizoriul, fanfaronada și ferocitatea, hedonismul și jalea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pe ample investigații documentare, cercetarea punctează contribuțiile profesorului, editorului și ale istoricului literar în studierea literaturii române vechi și a deschiderilor ei spre orizonturile occidentale. Se argumentează că, ținând cumpăna dreaptă între cultural și lingvistic, literar și istoric, alături de dimensiunea folclorică, „eminentul savant”, un adevărat „spirit enciclopedic”, constituie un model în medievistica românească. În alte cărți, Întoarcerea proscrișilor (1998) și Noi, cei din pădure (2000), considerând că nu se poate vorbi de o imagine globală a literaturii române din ultima jumătate
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
a subiectului: morfologia tematică, formulele de expresie, tematica motivelor de contaminare, versificație și probleme de compoziție, tipologia subiectului, raportul dintre tradiție și inovație, versiunea baladă, versiunea colind, variantele externe. Așa cum a remarcat Mircea Eliade, „tot ce privește tehnica și problematica folclorică a fost tratat amănunțit”. Etnograful F. își face simțită prezența în toate secțiunile studiului, dar mai cu seamă în subcapitolul Baza etnografică a imaginii nupțiale din Miorița, care - aprecia Ion Mușlea - „a surprins în mod deosebit pe mulți”. Cea de-
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
subiecte, câte însumează cântecul epic românesc, doar 41 de subiecte pot fi considerate ca fiind comune cu ale bulgarilor, 29 sunt în comun cu sârbii, unul cu istroromânii, 12 cu macedoromânii, 13 cu neogrecii și 13 cu albanezii. În Paralele folclorice. Coordonatele culturii carpatice (1984) identifică 26 de subiecte comune pentru români și maghiari, 22 cu ucrainenii, 17 cu slovacii, 12 cu lituanienii, 11 cu rușii și bielorușii, 10 cu polonezii, 8 cu cehii și moravii și 3 cu sașii-germanii. Cercetarea
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
populare românești, București, 1975; Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Răspunsurile la chestionarele lui Nicolae Densușianu, București, 1976; Estetica oralității, București, 1980; Femeia lui Putiphar (K 2111). Cercetare comparată de folclor și literatură, București, 1982; Paralele folclorice. Coordonatele culturii carpatice, București, 1984; Cântecul epic tradițional al românilor, București, 1985; Valori ale culturii populare românești, I-II, îngr. Rodica Fochi, introd. Iordan Datcu, București, 1987-1988. Ediții: Ioan Urban Jarnik, Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1968
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
afirmându-se, alături de S. Fl. Marian, ca un bun cunoscător și colecționar de tradiții populare din nordul Moldovei, preocupat deopotrivă de folclorul literar și muzical, de dans și costumul popular. Arhiva adunată i-a permis să alcătuiască o substanțială monografie folclorică a nordului Moldovei, din care nu a reușit să editeze decât patru volume, restul materialelor pierzându-se în timpul celui de-al doilea război mondial. Izvodiri din bătrâni (1912; ediția a doua, din 1939, primește Premiul Academiei Române) conține unsprezece basme fantastice
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
a militat pentru organizarea breslei folcloriștilor și pentru înființarea unor catedre de folclor în școlile normale. „Prin exemplul său și prin îndemnul cultivat cu asiduitate printre elevii săi de la Seminarul din Dorohoi, Furtună a realizat cea mai de seamă operă folclorică dintre toți preoții moldoveni, fiind depășit numai de bucovineanul Marian. Datorită lui, Moldova de Sus, îndeosebi Dorohoiul, a intrat în patrimoniul folcloric național cu repertoriul său epic” (Ovidiu Bârlea). SCRIERI: Chesarie, episcopul Buzăului. Viața și meritele sale, București, 1913; Două
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
cultivat cu asiduitate printre elevii săi de la Seminarul din Dorohoi, Furtună a realizat cea mai de seamă operă folclorică dintre toți preoții moldoveni, fiind depășit numai de bucovineanul Marian. Datorită lui, Moldova de Sus, îndeosebi Dorohoiul, a intrat în patrimoniul folcloric național cu repertoriul său epic” (Ovidiu Bârlea). SCRIERI: Chesarie, episcopul Buzăului. Viața și meritele sale, București, 1913; Două catehisme ale monahului Neofit, București, 1914; Cuvinte și mărturii despre Ion Creangă, București, 1915; ed. îngr. și pref. Gheorghe Macarie și Manuela
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]