4,485 matches
-
au certat și Luke se simțea deja foarte vinovat. Așa că, atunci când a primit telefonul prin care era anunțat de Michael - vreau să zic că, dacă ar fi murit, Luke n-ar fi putut niciodată să... Nu mai pot continua. Mă frec pe față, din ce în ce mai copleșită de emoție. Și, firește, mai e și tensiunea asta în relația dintre Luke și mama lui, care nu ne ajută deloc. S-a folosit de el cu nesimțire. Dar ce zic s-a folosit, pur și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ei. Și, în timp ce îi privesc chipul blând, plăcut și familiar, știu, dincolo de orice îndoială, că asta e imposibil. Nu, mami, reușesc să îngaim în cele din urmă. Mami, nu m-am certat cu Luke. Așa că... mergem înainte cu nunta. Mă frec pe față. Cred că am să ies puțin, să... iau niște aer. În clipa în care pășesc în grădină, doi grădinari se uită la mine și mă salută, iar eu le zâmbesc cu efort. Mă simt complet paranoică. E ca și cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
-l pe Ernie în poală, ca Suze să apuce să doarmă și ea un pic, uitându-mă ca drogată la ecranul televizorului. — Ai cea mai vagă idee cât de jalnice sunt emisiunile TV din Anglia, la ora trei dimineața? Mă frec pe obrajii uscați. Și n-are nici un rost să urmărești vreun film, pentru că, exact în clipa în care ajunge la o scenă mai ca lumea, copilul începe să urle și tu trebuie să sari repede în picioare și să începi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mă fixează surprinsă, și sunt conștientă de faptul că și Kristen a ridicat un pic capul, interesată. De ce, scumpa mea? — Fiindcă... vreau să le trimit chiar eu, zic. E o... tradiție de familie. Mireasa întotdeauna... își trimite singură invitațiile. Mă frec pe fața încinsă, încercând să-mi păstrez calmul. În colțul opus al camerei, o văd pe Kirsten scrutându-mă, curioasă. Dumnezeule, probabil că acum fiecare din ele își spune în gând că n-a văzut o persoană atât de obsedată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
fundal. Sunt complet șocată, de parcă tocmai mi-ar fi dat o palmă zdravană peste față. — Ai dreptate, spun în cele din urmă. Îmi pare rău, spune ea, și nici ea nu pare mai veselă. Dar chiar am dreptate. — Știu. Mă frec mecanic pe față. O să... le înfrunt. Nu știu cum, dar o s-o fac. Scâncetul lui Ernie se transformă treptat într-un urlet în toată regula, și abia reușesc să mă aud pe mine. Cred că e momentul să-i punem punct, zic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
New York, unde n-are absolut nimic de făcut decât marș forțat prin parc! Luke, mi-a zis că, indiferent dacă accepți sau nu, oricum ar trebui să-ți iei o vacanță prelungită. Adevărată. — Un an, spune Luke, începând să se frece pe frunte. E mai mult decât o simplă vacanță. — Poate să fie mai puțin. Sau mai mult! Ideea e că ne putem hotărî din mers. O dată în viață, haide să fim și noi niște oameni complet liberi! Fără nici o legătură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Rudolf Henke În 1877 <endnote id="(299, p. 134)"/>. O servitoare ruteancă (personaj dintr-un roman semnat de Aharon Appelfeld) povestește cum făcea, prin anii ’30, curățenie În casele evreiești din orașele bucovinene : „De Paștile evreiești, [...] am muncit din greu : frecam oalele cu nisip, după aceea le cufundam Într-un butoi cu apă clocotită, ca să le purific [...]. De Pesah, se spoiesc pereții exteriori ai caselor. Căsuțele, care au fost cufundate În noroiul iernii, se ridică din starea lor mizerabilă, stau drepte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iernii, se ridică din starea lor mizerabilă, stau drepte și strălucesc...” <endnote id="(813, pp. 44 și 92)"/>. În casele evreiești, curățenie generală se făcea și săptămânal, Înainte de sabat. În cârciuma sătească a lui Avrum (Liviu Rebreanu, Ion, 1920), „slujnica freca cu nisip [mesele și băncile] și le spăla În fiecare vineri de se făceau albe ca varul” <endnote id="(737, p. 35)"/>. La fel era tratat vineri după- amiaza un „birt cușer” din Sighetul interbelic : „Mesele de lemn [erau] proaspăt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu nisip [mesele și băncile] și le spăla În fiecare vineri de se făceau albe ca varul” <endnote id="(737, p. 35)"/>. La fel era tratat vineri după- amiaza un „birt cușer” din Sighetul interbelic : „Mesele de lemn [erau] proaspăt frecate cu șumuiogul de paie”, iar „podeaua, ce suferise aceeași operație ca mesele, era galbenă ca lămâia” <endnote id="(791, p. 73)"/>. Iată o scurtă mărturie din care rezultă importanța excepțională a practicării băii rituale Într-un stetl din estul Europei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
altă legendă. Iată cum sună o versiune maghiară, culeasă din zona Szeged prin 1880 : „Când Domnul Isus a fost crucificat, pe acolo a trecut un porcar cu turma sa. Unul dintre porci s-a apropiat de cruce și s-a frecat de ea. Evreii nu știu pe care parte s-a frecat porcul, așa că de atunci nu mănâncă ei carne de porc, ca să evite să mănânce din partea cu care porcul s-a frecat de cruce” <endnote id="(107, p. 124)"/>. Românii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Szeged prin 1880 : „Când Domnul Isus a fost crucificat, pe acolo a trecut un porcar cu turma sa. Unul dintre porci s-a apropiat de cruce și s-a frecat de ea. Evreii nu știu pe care parte s-a frecat porcul, așa că de atunci nu mănâncă ei carne de porc, ca să evite să mănânce din partea cu care porcul s-a frecat de cruce” <endnote id="(107, p. 124)"/>. Românii au o legendă similară ca structură, dar cu semn opus. Pentru că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s-a apropiat de cruce și s-a frecat de ea. Evreii nu știu pe care parte s-a frecat porcul, așa că de atunci nu mănâncă ei carne de porc, ca să evite să mănânce din partea cu care porcul s-a frecat de cruce” <endnote id="(107, p. 124)"/>. Românii au o legendă similară ca structură, dar cu semn opus. Pentru că „jidanii lui Iuda” voiau să-l ucidă pe Isus, Fecioara Maria și-a ascuns pruncul Într-o cocină. Pentru că „porcii l-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-ului au distribuit populațiunii evreiești copleșite de adânci emoțiuni, „...50 broșuri cu <<Pogromul de la Kilce>> de A.D. Vaida; 25 de ziare Unirea și 15 reviste <<IKUF>>”. Ca să nu se răcească ecourile ședinței din 1 septembrie 1946, boșii și-au frecat bucuroși mâinile și au lansat asistenței invitația participării la „...o seară evreiască” susținută tot la Teatrul comunal, ocazie cu care s-a produs „...tov. doctor I. Goldenberg” care a conferențiat despre „...literatura idiș”. Atmosfera a fost Încinsă până la incandescență de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
luni, cu executare! În sfârșit, toți „lucrătorii” Securității și ai „miliției populare” se puteau ocupa În acest răstimp de alți „infractori Înrăiți” ca și preotul trecut pe linie moartă. Degeaba s-au bucurat necurații la suflet! Degeaba și-or fi frecat gingașele mâini cu care Îi „altoiau” pe „recalcitranții” care nu voiau să semneze declarațiile fabricate de mințile bolnave de ură ale ofițerilor de la Secu’! Iată ce scrisese la data de 5 decembrie 1973, „Specialistul I lt.col. Toma Ioan” În „Nota
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
amenzile or tocmai de asta nu aveam nevoie eu pe atunci când aveam salariul cam de 2.000 de lei și datorii foarte mari prin alte părți dar, ce și-o fi zis locotenentul În mintea sa de găină-spion: „O să-l frec cu milițienii până ce o să-mi ceară ajutorul, și-atunci să vezi cum Îmi pică În palmă ca o vișină putredă!”. Din păcate, a avut dreptate cu toate că aș mai fi avut o variantă de scăpare: demisia și schimbarea locului de muncă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
City are vreo explicație, din această versiune cinematografică nu se înțelege care ar fi aia. Filmul n-are umor, are un set de tehnici pavloviene de provocare a rîsului (unul dintre laitmotivele comice e un cățel în călduri, care se freacă de tot ce-i iese în cale). Dar nu alea sînt cele mai rele. Rău de tot e amestecul de autocompătimire și condescendență pe care-l emană Sarah Jessica Parker în conversațiile cu noua ei asistentă (o tînără curată la
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
înfloriți ce împrejmuiau livada. Se gândi să-i trezească ușurel pe cei doi copii mai mărișori. Merse spre paturile lor și vorbindu-le pe șoptite îi trezi, îndemnândui să se scoale de-a binelea. Emilia s-a trezit prima și frecându-și ochii cu amândouă mâinile, trase adânc în piept aerul rece care intra pe ușa dinadins lăsată deschisă de mamă-sa. Sări iute din pat și privi spre Mihăiță care, pe jumătate încă adormit, bolborosea cuvinte ce nu le înțelegea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
prispa casei. Emilia, speriată când a văzut rana de la capul lui taică-su, fugi, cu ochii în lacrimi spre bucătărie și aduse un vas cu apă caldă ca să spele rana ce sângera. împreună cu mamă-sa curăță cu grijă rana, apoi freacă între degete câteva frunze de ciumăfaie și le așează cu grijă peste rana sângerândă. Lacrimile îi curgeau pe obraji auzind gemetele de durere scoase de Costache, totuși nu se pierdu cu firea și o ajută pe maică-sa să înfășoare
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
prima oară la secerat grâu. „Părinții mei împreună cu frații și surorile mele care erau acasă, afară de Emilia care lucra croitorie , am mers la locul numit Trauș, unde aveam noi ogorul de grâu. țin minte ce frumos arăta lanul, cum am frecat în mâini un spic alegând boabele, care au chipul Maicii Domnului, cum spune mama, apoi am ajuns toți la capătul ogorului. Tata a făcut semnul crucii și a tăiat primul polog de spice. După ce cei mari au desprins marginile și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
față de alte fete, ce se considerau mult mai frumoase, mai cochete. Cred că succesul ei a fost și datorită talentului artistic pe care l-a dovedit în timpul serbării câmpenești, cu adevărat excepțional. Capitolul XXIV Neamurile Ileana Gâza se trezi. Se frecă la ochi cu mâinile ce mai simțeau încă oboseala zilei de ieri, de la prașila a doua la porumbul semănat, la locul numit «în Speia». Soarele trimitea primele raze pe cerul pe care se mai întrezăreau stelele nopții iar luna, cât
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
murit acum patru ani). I-am lăsat la post pe telegrafiști. Și cum veneam noi foarte relaxați și sătui, pe la ora trei a unei după-amiezi călduroase, pe aleea dintre popotă și PC auzim semnalul sonor. Zic: "Alarmă! Băi, iar ne freacă ăștia! Ce alarmă, duminica?" Stăm câteva secunde, ascultăm și ne uităm unul la altul. "Asta-i "Radu cel Frumos"!" Inițial nu ne-a venit să credem. În momentul acela, au dat drumul la alarmă și la Regiment. Ne-am convins
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Oricum nu mai contează. Din el mi-a rămas - curios - în minte imaginea unui tânăr, introdus în botul caroseriei unei mașini dezmembrate, pusă pe butuci. El se afla în locul motorului (care fusese scos) și, cu ceva în mână, trebuia să frece altceva. Nu știu ce-avea el de făcut. Știu că stătea cu gura căscată, uitându-se la spectacolul străzii și din când în când (rar de tot) mai șmirgheluia el acolo, ca să zică că muncește, dar nu prea mult, ca să
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
extrem de obosit. J. este țeapăn, M. nerăbdătoare, iar eu nedormită de 50 de ore. Suntem nemâncați din cauza oboselii și a căldurii, dar cu multe cafele „la bord”. Mai oprim pe malul mării, ne spălăm încălțămintea și ne răcorim picioarele. J. freacă plăcuțele de platină de la motor cu glacepaper. Îl certăm. Timpul pare că stă în loc, iar noi de asemenea. Avem sentimentul că suntem de o lună pe drum și în același timp că drumul nu se va sfârși niciodată. Trăiesc intens
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
a luat "ex abrupto": "Macovei, am auzit de tine că ești un băiat inteligent, muncitor... Ce cauți tu la Roma? Acolo te poți duce când vrei, în vizită, iei trenul sau avionul... O să ai acolo un ambasador care o să te frece cum vrea el și o să fii unul din mulții trepăduși ai ambasadei. Am pentru tine un post de răspundere, însărcinat cu afaceri în Chile! Spre deosebire de ceilalți socialiști, noi nu ne-am închis ambasada la Santiago, suntem interesați să știm ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în fața unei clădiri impresionante pe frontonul căreia stătea scris "Hotel Melia 5 stele", nu ne-a venit să credem. Am prezentat voucherul la recepție, ni s-a repartizat o cameră la etajul 3 și după deschiderea ușii iar ne-am frecat la ochi: era un spațiu uriaș, mobilat cu gust și dotat cu tot felul de butoane și butonașe în jurul patului generos, iar de pe pereți ne vegheau dintr-un tablou ochii severi, mirați și întrebători ai unor nobili spanioli din alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]