4,479 matches
-
autonom. Să vedem cum funcționează aceasta în practică. Cina cea de taină a lui Dieric Bouts (figura 120) este pe deplin închisă într-o șarpantă strict geometrică. Pereții, tavanul și pardoseala indică un punct de fugă al perspectivei pe decorația frontală de deasupra căminului. Acest centru al perspectivei se află pe verticala centrală a tabloului, stabilizând astfel spațiul pictural. Simetria cadrului spațial este preluată de dispozitivul scenei biblice. Figura principală, Hristos, este susținută de verticala centrală, iar discipolii sunt grupați în jurul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
astfel spațiul pictural. Simetria cadrului spațial este preluată de dispozitivul scenei biblice. Figura principală, Hristos, este susținută de verticala centrală, iar discipolii sunt grupați în jurul mesei așezate simetric. O atare simetrie, așa cum am probat anterior, tinde să confere dominanță planului frontal, în dauna adâncimii. În ciuda stilului său, altfel realist, ceva din frontalitatea plată a icoanelor medievale supraviețuiește în pictura lui Bouts. În aspectul său frontal, compoziția este ierarhică. Formatul pe înălțime al tabloului accentuează caracterul gotic al verticalității sale vectoriale. Personajul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în jurul mesei așezate simetric. O atare simetrie, așa cum am probat anterior, tinde să confere dominanță planului frontal, în dauna adâncimii. În ciuda stilului său, altfel realist, ceva din frontalitatea plată a icoanelor medievale supraviețuiește în pictura lui Bouts. În aspectul său frontal, compoziția este ierarhică. Formatul pe înălțime al tabloului accentuează caracterul gotic al verticalității sale vectoriale. Personajul lui Hristos, încadrat și solemn întronat de căminul dindărăt, apare supradimensionat față de dis cipolii așezați în jurul său și în partea centrală inferioară. Iuda stă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
baza în versiunea proiectivă a tabloului, îi adună pe oaspeții cinei către mijlocul spațiului interior îngrădit și, prin aceasta, îi izolează net de ambianță. Totuși, centralitatea grupului rămâne incontestabilă. Deși colțurile camerei privite perspectival converg către un punct din planul frontal, percepția deplasează punctul de fugă mai departe. Perspectiva străpunge fundalul camerei, oferind o prezență palpabilă a unei panorame potențial nelimitate și tainice. Deoarece în forma definitivă a lucrării pereții par anihilați, prezența lor în cadrul scenei trece pe planul doi. Percepută
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
dinspre departe spre aproape sau dinspre aproape spre departe sugerează mișcarea corespunzătoare din trecut în prezent sau din prezent spre viitor. Compozițional, aceasta tinde să înlocuiască sistemul central unic cu câteva asemenea sisteme, dispuse în succesiune și culminând cu unul frontal. Cele mai clare exemple sunt cele care deapănă o istorisire printr-un șir de episoade. Sassetta îl reprezintă pe Sf. Anton în depărtare (figura 123), pornind într-o călătorie prin deșert. Un al doilea nucleu compozițional îl arată discutând cu
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
al tabloului și printr-un cuplu proeminent plasat pe o culme, în atitudinea căruia este comprimată microtema mersului înainte, contrar privitului în urmă. Astfel, în timp ce o acțiune liniară traversează temporal spațiul tabloului, simultaneitatea compoziției centrice își păstrează avatarurile. Simbolismul planului frontal Chiar și atunci când continuitatea în adâncime a ajuns să determine natura spațiului pictural, scurtcircuitul dintre planul frontal și fundal nu este neapărat absent. De exemplu, Poussin caută ca geometria unui grup de personaje să se proiecteze clar pe un fundal
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
mersului înainte, contrar privitului în urmă. Astfel, în timp ce o acțiune liniară traversează temporal spațiul tabloului, simultaneitatea compoziției centrice își păstrează avatarurile. Simbolismul planului frontal Chiar și atunci când continuitatea în adâncime a ajuns să determine natura spațiului pictural, scurtcircuitul dintre planul frontal și fundal nu este neapărat absent. De exemplu, Poussin caută ca geometria unui grup de personaje să se proiecteze clar pe un fundal de forme arhitecturale (figura 125) - un paralelism care elimină distanța dintre prim-plan și fundal. Îndeobște, realitatea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
se proiecteze clar pe un fundal de forme arhitecturale (figura 125) - un paralelism care elimină distanța dintre prim-plan și fundal. Îndeobște, realitatea scenei în adâncime nu este numai luată în seamă, ci îi acordăm și caracterul ei dominant, proiecția frontală ajutând la adăugarea unei semnificații avute în vedere. O soluție intermediară ne-o oferă Tintoretto în Hristos pe lacul Galileei (figura 126). Stilul realist al Renașterii nu mai îngăduia simbolismul exprimării puterii prin mărime. În arta egipteană, uriașul faraon putea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
tridimensională nu figurează nici un fel de discrepanță dimensională, iar barca situată în centrul de echilibru al tabloului capătă o mare greutate și importanță. Când Petru se supune ordinului de a păși pe apă, el traversează verticala centrală care în imaginea frontală proiectivă îl separă pe Învățător, în jumătatea stângă a tabloului, de discipolii din dreapta, cărora li se adresează. Din moment ce a doua și a treia dimensiune spațială nu se exclud reciproc în percepție, persistă ceva din miracol în ambianța lumească. Menționam mai
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
li se adresează. Din moment ce a doua și a treia dimensiune spațială nu se exclud reciproc în percepție, persistă ceva din miracol în ambianța lumească. Menționam mai înainte că scena proiectată posedă avantajul perceptiv al expunerii compoziției cu precădere în planul frontal cu care linia de vedere a privitorului face un unghi drept. Totuși, fiind vorba de o proiecție, aceasta distorsionează scena „geo grafică”, situația așa cum este ea de fapt. Prin urmare, se oferă o imagine pe care am putea-o numi
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
mai înalte, diferența de înălțime este naturală. Centricitatea grupului se modifică prin diferențierea celor din față de cei aflați în spatele figurii din mijloc. Accentul cade pe regele Gaspar îngenuncheat, care oferă potirul. Fundalul este plin de spectatori în picioare. În versiunea frontală, centricitatea apare modificată de diferența semnificativă dintre deasupra și dedesubt. Regele îngenuncheat, așezat clar mai jos decât Fecioara, pare cu atât mai explicit în poziția sa subordonată. Personajul în picioare al regelui Baltazar nu este numai silueta unui om văzut
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
urechea spre a asculta fiecare idee sceptică spusă în șoaptă de prietenul său și soldatul înarmat părând să înfigă brutal sulița în capul Fecioarei. Avem din nou sub privire o scenă lumească de un adânc simbolism datorită aparenței de pe suprafața frontală care rămâne, la urma urmei, spațiul familiar al ambianței picturale. Capitolul X Centri și rețele în construcții Arhitectura se dovedește deosebit de potrivită pentru ilustrarea principiului compozițional discutat în studiul nostru. Elementele desenului de arhitectură se apropie mult de formele definibile
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
proiecte existențiale. Perspectiva progresistă, care ne ghidează profund existența, are o viziune injustă. Să găsim acea formă de existență ce permite vederea la 360ș! Să ne plasăm ochii minții de o parte și de alta a capului, renunțând la "vederea frontală" (o vedere orientată, ațintită către proiectele proprii, în funcție de care tot ceea ce există își capătă chipul pentru noi)! Poate că fără orgoliul de a avea un statut aparte printre creaturi, omul nu s-ar mai fi orientat către știință. În fond
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
încep să degaje căldură decât dacă sunt aprinse și se răcesc numai după ce sunt stinse; - fiecărui ochi de aragaz îi corespunde un robinet de gaz; pentru că ochiurile formează de obicei un poligon, iar robinetele sunt dispuse în linie pe partea frontală a aparatului, corespondența între un robinet și ochiul pe care îl comandă este figurată lângă robinet; este vorba de o schiță din care la prima vedere nu pricepeți mare lucru; analizați-o cu atenție, pentru că de înțelegerea acesteia depind nu
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
faima indiferent de ce hotărau sorții; a doua, că nu pierduse nimic prin faptul că nu se născuse bărbat. Pe măsură ce se maturiza, Marguerite a ajuns să sesizeze tensiunea dintre aspirațiile tatălui ei și stăruitoarele ei dorințe sezuale. Incapabilă să dea piept frontal cu acești demoni, a călătorit mult pe când avea douzeci de ani, ca nomazii în căutare de sine. Tatăl ei a murit în 1929 pe când ea avea 26 de ani. A continuat să călătorească de-a lungul și de-a latul
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
două lucrări ale lui Cezar Bîrzea, dedicate una problemei obiectivelor (Rendre operationnels les objectifs pédagogiques, 1979) și alta problemei "învățării depline" (La pédagogie du succès, 1982), ambele apărute în prestigioasa editură franceză Presses Universitaires de France. O altă lucrare Învățămîntul frontal, învățămînt individual, învățămînt pe grupe datorată lui VICTOR ȚÂRCOVNICU (22), demonstrează că "îmbinarea învățămîntului frontal cu cel individual și pe grupe reprezintă o cale de sporire a eficienței muncii didactice și de corelare mai strînsă a teoriei cu practica. Se
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1979) și alta problemei "învățării depline" (La pédagogie du succès, 1982), ambele apărute în prestigioasa editură franceză Presses Universitaires de France. O altă lucrare Învățămîntul frontal, învățămînt individual, învățămînt pe grupe datorată lui VICTOR ȚÂRCOVNICU (22), demonstrează că "îmbinarea învățămîntului frontal cu cel individual și pe grupe reprezintă o cale de sporire a eficienței muncii didactice și de corelare mai strînsă a teoriei cu practica. Se cuvine să fie reținută poziția autorului care era, de fapt, a întregii pedagogii românești, chiar dacă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Evaluarea sistemelor și a proceselor educaționale, E.D.P., București, 1976. 20. MIRON IONESCU, Clasic și modern în organizarea lecției, Editura Dacia, Cluj, 1974. 21. PELAGHIA POPESCU și IOAN ROMAN, Lecții în spiritul metodelor active, E.D.P., București, 1981. 22. V. ȚÂRCOVNICU, Învățămînt frontal, învățămînt individual, învățămînt pe grupe, E.D.P., București, 1981. 23. A. DANCSULY, "Relația profesor elev în perspectiva unei educații moderne", în vol. A. DANCSULY și D. SALADE (sub red.), Educație și contemporaneitate, Editura Dacia, Cluj, 1972. 24. Cf. DAN POTOLEA, a
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
plantelor și animalelor, activitățile oamenilor). Se vor recita versuri memorate la orele de Limba română despre ploaie, fulger, tunet, vânt, zăpadă etc. Dacă la Științe recapitularea cunoștințelor se va face pe grupe, cunoștințele de la celelalte arii curriculare se vor include frontal, fiind antrenată întreaga clasă. Ca resurse se vor folosi metode și procedee multiple, folosite la toate ariile curriculare - conversația dirijată, explicația, exercițiul, problematizarea ( De ce cad frunzele toamna? - întrebare pusă de un elev), activitate frontală, independentă și pe grupe, decupare, lipire
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
celelalte arii curriculare se vor include frontal, fiind antrenată întreaga clasă. Ca resurse se vor folosi metode și procedee multiple, folosite la toate ariile curriculare - conversația dirijată, explicația, exercițiul, problematizarea ( De ce cad frunzele toamna? - întrebare pusă de un elev), activitate frontală, independentă și pe grupe, decupare, lipire, memorizare, iar ca materiale -ilustrații, foi, lipici, creioane colorate, casetofon cu muzică pentru copii ( „Anotimpurile”, de Vivaldi), foi cu versuri însușite la alte obiecte. Va avea loc o evaluare sumativă, care se va face
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
stare de ebrietate. O inițiativă demnă de laudă,pentru care s-au folosit mijloace eficiente. Însă cei care priveau continuarea programului aveau parte de o surpriză. Imediat după acest mesaj era difuzată o reclamă pentru marcă de berlină luxoasă. Șoc frontal, contrast frapant, aproape indecent. Cum poate fi difuzată reclama pentru mașini imediat după un mesaj atât de explicit despre pericolele șoselelor? Ei bine, dacă e să ne încredem în rezultatele unui experiment realizat acum câțiva ani, efectul ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
pahipleură parietală. Nodul se face în unghiul dintre pahipleura viscerală și lamboul de pahipleură parietală. Pentru fixarea lamboului deasupra fistulei bronșice se pot folosi mai multe fire. În desen sunt reprezentate numai două fire pentru a respecta aspectul de secțiune frontală al leziunii anatomice. Tehnica nr. 4 prin „începuire” a fistulei am utilizat-o atunci când diametrul fistulei a fost prea mare pentru a putea apropia buzele fistulei după tehnica nr. 1 sau 2. După avivarea orificiului fistulei pe o adâncime de
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Capitoliului și constată surprins că nu este nimic. Dornic de renume și avid de putere, este repede dezgustat de ceea ce posedă (Duz). Caractere morfofiziologice (temperament și constituție) Constituția nervoasă este caracterizată îndeosebi prin hipertrofia creierului și a craniului, etajul superior (frontal) al capului predomină ca înălțime și ca lățime, cap en „toupie”. Statură înaltă, cu forme subțiri, corp rău dezvoltat și foarte emaciat, cu slabe reliefuri musculare, umeri căzuți, trunchi scurt și îngust, membre scurte și subțiri, piele netedă, lucioasă, dură
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
timp și nici prea mare efort. La un curs de perfecționare organizat pentru agenți comerciali din Anglia, un Casanova autodeclarat a mărturisit cu îndrăzneală că tehnica lui de a seduce femeile era să 'Vizeze cât mai mult" și să fie "frontal", așa că le întreba direct "Ai vrea să faci dragoste cu mine la noapte?" Filozofia Iui era că legea numerelor mari lucra în cele din urmă în favoarea lui: "O noapte în pat cu o femeie merită o sută de palme de la
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd nu avem nici o parte a narațiunii (cuvinte sau propoziții, de ex.) corespunzînd unor situații și evenimente pertinente din punct de vedere narativ și care au consumat timp, se obține elipsa. O elipsă poate fi frontală și poate să instituie o rupere în continuitatea temporală (sărind peste unul sau mai multe evenimente, peste unul sau mai multe momente temporale), sau poate fi laterală (PARALIPSA): în acest caz, ea nu este un eveniment ce intervine fără a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]