5,324 matches
-
existenței conflictului și formularea unor idei/explicații cu privire la unele aspecte ale acestuia (cauzele apariției; comportamentele celor implicați etc.); Stadiul 3: Comportamentul - vizează reacțiile/răspunsurile celor implicați în conflict. Stadiul 4: Rezultatul - este dublu: fie conflictul este soluționat, fie starea de frustrare persistă și un alt episod conflictual se declanșează. Cele patru stadii sunt specifice, în concepția lui Thomas, pentru fiecare episod conflictual care determină, la rândul său, episodul următor (vezi fig. 16.3). Fig. 16.3 − Modelul procesual al conflictului în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
comportamente deschise manifestate de un grup împotriva altuia (zădărnicirea realizării sarcinilor de către celălalt grup, agresivitatea afișată violent, lupte interne între reprezentanții diferitelor grupuri și departamente). Uneori se recurge și la utilizarea diverselor forme perverse, ca, de exemplu, agresivitatea pasivă, adică frustrarea obiectivelor adversarului prin a nu face nimic, mai ales când activitatea unui department depinde de activitatea altuia. În acest stadiu apar efecte extrem de neplăcute: perturbarea totală a comunicării, dispariția coordonării dintre manageri, scăderea gravă a eficacității. Stadiul 5: rezolvarea conflictului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
decât pe ale sale. Efectele sunt favorabile pentru partea adversă și total nafavorabile pentru partea învinsă. Varianta de negociere avută în vedere resuscitează sentimentele negative ale părții învinse, deși singură s-a pus într-o asemenea postură, produce stări de frustrare, nemulțumire, supărare la partea învinsă și, mai ales, se asociază cu scăderea nivelului autoaprecierii a părții învinse (aceasta se culpabilizează, se autoînvinovățește, autodevalorizează); ca urmare, se instalează tendința de a se răzbuna, de a-și lua revanșa. Se observă că
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
1978, p. 92). Vom relua și adăuga clasificarea lui Cox. Așadar principalele efecte ale stresului sunt: fiziologice (creșterea glicemiei, creșterea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, uscăciunea gurii, transpirația abundentă, dilatarea pupilei); subiective, psihoindividuale (anxietate, agresivitate, apatie, plictiseală, depresie, oboseală, frustrare, iritabilitate, scăderea stimei de sine, nervozitate, sentimente de inferioritate); cognitive (incapacitatea de a lua decizii pertinente, scăderea capacității de concentrare a atenției, hipersensibilitate la critică, blocaje mentale); comportamentale (predispoziții la accidente, toxicomanie, izbucniri emoționale, bulimie, abuz de alcool sau tutun
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
devin aproape imposibil de atins, clachează, își pierd încrederea în ei, se înstrăinează de ei înșiși. Toate aceste l-au condus pe autor la formularea unei definiții comprehensive a burnout-ului, ca fiind # o stare de oboseală cronică, de depresie și frustrare generată de devotarea unei cauze, unui mod de viață sau unei relații care eșuează în a produce recompensele așteptate și conduce în final la diminuarea implicării și îndeplinirii muncii (Freudenberger, Richelson, 1980, p. 13). # Maslach, venind dintr-o altă zonă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
multitudinea tipologiilor propuse doar două. Rohrlich (1981) a stabilit 13 varietăți de workaholici, dispuse de la acceptabile până la absurde: dependentul de muncă ostil, furios - exteriorizează furia și frica de respingere prin muncă compulsivă în loc să-și exprime în mod natural și direct frustrarea și furia; workaholicul rușinat - are stima de sine scăzută și obține recunoaștere și aprobare din dependența lui față de muncă; workaholicul competitiv - folosește munca pentru a obține succese, pentru a gusta puterea și pentru a caștiga în jocul vieții; workaholicul defensiv
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Structura (Slab) trebuințelor (Puternic) Fig 15.3 - Diferite tipuri de stratificare a trebuințelor Interdependență pozitivă Interdependență negativă Conflict Schimbare Competiție Cooperare Frustrare Conceptualizare Alte reacții Comportament Rezultat EPISODUL 1 Frustrare Conceptualizare Alte reactii Comportament Rezultat EPISODUL 2 Stilul constrângător/ competitiv Stilul colaborativ Stilul acomodist/ conciliant Stilul evitant Stilul de compromis Necooperator Cooperator COOPERARE Neasertiv Asertiv ASERTIVITATE 4. Roluri si proceduri Comportamentul celeilalte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Structura (Slab) trebuințelor (Puternic) Fig 15.3 - Diferite tipuri de stratificare a trebuințelor Interdependență pozitivă Interdependență negativă Conflict Schimbare Competiție Cooperare Frustrare Conceptualizare Alte reacții Comportament Rezultat EPISODUL 1 Frustrare Conceptualizare Alte reactii Comportament Rezultat EPISODUL 2 Stilul constrângător/ competitiv Stilul colaborativ Stilul acomodist/ conciliant Stilul evitant Stilul de compromis Necooperator Cooperator COOPERARE Neasertiv Asertiv ASERTIVITATE 4. Roluri si proceduri Comportamentul celeilalte părți Comportamentul primei părți 1. Predispozițiile comportamentale ale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sistematic, organizat, ritmic, blocajele psiho-aective reducându-se spectaculos, până la eliminarea lor, demonstrează motivație școlară crescută, spirit de competiție crescut semnificativ. Copiii cu deficiențe de auz au fost descriși de unii specialiști ca imaturi din punct de vedere social, impulsivi, datorită frustrării induse de greutatea comunicării cu ceilalți, lipsiți de motivație, încetineală în a răspunde la schimbare, lipsă de adaptare socială, rigiditate, egocentrism, caracterizați prin lipsa stimei de sine și creativitate scăzută, după Webster și Wood - 1989. Se impune la momentul actual
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
De asemenea, încrederea în sine se va dezvolta încet și de aceea copilul ar putea să manifeste și o nesiguranță emoțională. Trebuie avut grijă ca nici un copil să nu se retragă din grup din cauza unor insuccese, sau a sentimentului de frustrare, sau datorită unor practici discriminatorii. Copilul va trebui să învețe să trăiască cu handicapul său în societate și, de aceea, o supra-protecție nu l-ar ajuta, cu toate că, de cele mai multe ori, copilul are tendința să se izoleze și simte totodată nevoia
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
să fim înțeleși; să fim acceptați; să provocăm o reacție (o schimbare de comportament, de atitudine). Atunci când nu reușim să atingem nici unul din aceste obiective, înseamnă că am dat greș în procesul de comunicare. Acest lucru poate conduce adesea la frustrări și resentimente exprimate în fraze ca: „Nu înțelegi românește?”. Dar ce înseamnă limba simplă? La urma urmelor ea este doar un cod pe care îl folosim pentru a ne exprima gândurile, un cod care poate fi „descifrat” numai dacă ambele
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
de mecanism de apărare, utilizat pentru a explica funcția psihosocială a prejudecății (sau a stereotipului). I se mai adaugă adesea conceptele de deplasare și de proiecție, de refulare și de reapariție a tendințelor refulate. De unde recurgerea, spre exemplu, la modelul „frustrare ă agresivitate” (Dollard et alii, 1939; Banton, 1983, pp. 82-83), echivalent cu o reformulare a modelului popular al „țapului ispășitor”, sau la cel al „personalității autoritare (Adorno et alii, 1950)”. Se presupune astfel, În orice caz, că baza reală a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sunt legate Între ele) etc. Personalitatea autoritară și așa-numitapersonalitate „antidemocratică”, aproximativ asimilate una cu cealaltă, sunt puternic corelate cu etnocentrismul. Aceste trăsături de personalitate provin dintr-o primă modelare prin educație și sunt roadele unei socializări compuse din reprimare și frustrare. Este de-ajuns apoi să presupunem inevitabilele reapariții ale tendințelor refulate și să descriem deplasările și proiecțiile pulsiunilor sau afectelor refulate asupra unor țapi ispășitori. Regăsim astfel modelul „frustrare ă agresivitate”. Pe scurt, rasismul este o problemă de patologie individuală
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prin educație și sunt roadele unei socializări compuse din reprimare și frustrare. Este de-ajuns apoi să presupunem inevitabilele reapariții ale tendințelor refulate și să descriem deplasările și proiecțiile pulsiunilor sau afectelor refulate asupra unor țapi ispășitori. Regăsim astfel modelul „frustrare ă agresivitate”. Pe scurt, rasismul este o problemă de patologie individuală pe fondul unei socializări autoritare și represive. Rasistul este un individ bolnav. Rasiștii sunt astfel priviți ca niște subiecți atinși de o patologie, tratați ca și cum ar fi victimele unui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tratați ca și cum ar fi victimele unui „virus” ideologic. Ideea că prejudecățile rasiale ar fi simptome ale anumitor experiențe frustrante poate fi contestată prin aceea că „este imposibil să dovedești că oamenii care au prejudecăți puternice ar fi suferit mai multe frustrări decât ceilalți” (Banton, 1971, p. 320). Imposibil de verificat, la fel de imposibil de respins, Însă Întotdeauna mai mult sau mai puțin verosimilă, această idee pare totuși destul de fragilă. Desigur, este o viziune naivă asupra rasismului, care nu poate decât să procure
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a „internalității”, care tinde să privilegieze cauzele „interne”, proprii individului (capacități, emoții, inteligență, stimă și stăpânire de sine), și să subestimeze factorii „externi”, ca hazardul, norocul sau factorii economici, În explicarea, de exemplu, a reușitei sau a eșecului (Dubois, 1994). Frustrarea acestei nevoi de control intern, intens valorizată de ideologia liberală În societățile occidentale, ar putea explica anumite comportamente depresive care apar la cei cărora nu le este dat să dețină controlul asupra vieții lor cotidiene sau asupra viitorului propriu. Domeniul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
bilingvism reductiv, În cazul În care una dintre cele două limbi, adeseori prima, este oarecum „dată la o parte” de cealaltă.Termenul de semilingvism definește situația unui bilingv care nu stăpânește bine nici una dintre cele două limbi, ceea ce duce la frustrări cognitive și afective și la probleme de identitate. Prestigiul, statutul limbilor și culturilor aferente joacă aici un rol primordial. Pentru mulți copii proveniți din medii de imigranți și nu Întotdeauna bine primiți de noul lor mediu, cea de-a doua
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și apartenențele nu trebuie distruse și nici minimizate În mod exagerat. Într-o astfel de atmosferă, „hipodoxia” (prin care vom Înțelege Împuținarea sistemelor de referință și a proiectelor pe termen lung) devine amenințătoare, la fel ca și „viața de mizerie”, „frustrările” sau „culturile străzii”. Cu atât mai mult cu cât anumite cartiere, căzute pradă „ghetoizării”, sunt dominate de mizerie, marcate de anomie și de Închiderea Într-o underclass ale cărei caracteristici sunt bine cunoscute: resurse insuficiente, nivel foarte scăzut de educație
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1885), Les Origines de la France contemporaine, Paris, Hachette. Φ ALTERITATE, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Asociație, CETĂȚENIE, Diferență (dreptul la Î), LAICITATE, NAȚIUNE, PATRIE, Sociabilitate, SOLIDARITATE, STRĂIN Frontieretc "Frontiere" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), DOMINAȚIE, ETNICITATE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, Suveranitate/suveranism, Ținut Frustrare relativătc "Frustrare relativă" Φ Marginalitate/marginalizare Gtc "G" Genocidtc "Genocid" De la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, conceptul de genocid face parte dintre noțiunile de drept internațional, din vocabularul mediatic, jurnalistic și cotidian. În mod ciudat, disciplinele ținând de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Origines de la France contemporaine, Paris, Hachette. Φ ALTERITATE, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Asociație, CETĂȚENIE, Diferență (dreptul la Î), LAICITATE, NAȚIUNE, PATRIE, Sociabilitate, SOLIDARITATE, STRĂIN Frontieretc "Frontiere" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), DOMINAȚIE, ETNICITATE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, Suveranitate/suveranism, Ținut Frustrare relativătc "Frustrare relativă" Φ Marginalitate/marginalizare Gtc "G" Genocidtc "Genocid" De la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, conceptul de genocid face parte dintre noțiunile de drept internațional, din vocabularul mediatic, jurnalistic și cotidian. În mod ciudat, disciplinele ținând de științele umane
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
familiei: să cităm doar exemplul unor copii de cinci ani care nu știau să folosească o furculiță sau nu-și cunoșteau numele de familie! Prezentată astfel, „incivilitatea” este Într-adevăr o perturbare, dar și o reacție la o serie de frustrări resimțite de subiect, care se simte abandonat. Ceilalți nu-și țin promisiunile, iar actul reprezentat de „incivilitate” este un mod de a le atrage atenția. Pentru o societate decentă Insistând astfel asupra politeții, civilității și, În sens mai larg, cetățeniei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unor indicatori de dispersie de tipul coeficientului lui Gini, diferențele de prestigiu, de statut sau de patrimoniu și se pot pune În evidență ă oricare ar fi limitele instrumentelor utilizate ă avantajele sau handicapurile, nivelurile de toleranță sau, dimpotrivă, de frustrare relativă fiind foarte variabile În funcție de epocă sau de sensibilități. Legate de apartenența la o structură ierarhică sau alta, abaterile și disparitățile observate se dovedesc dificil de analizat. Trebuie pus accentul pe diviziunea muncii, pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producție
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și singur consecințele unor astfel de situații. Abia În anii ’80 și-l va Însuși didactica limbilor străine. După Margalit Cohen-Emerique, acest tip de șoc poate fi definit ca „o reacție de dezrădăcinare, și chiar În mai mare măsură de frustrare sau de respingere, de revoltă și de anxietate ș...ț; pe scurt, o experiență emoțională și intelectuală care apare la cei care, scoși din contextul lor printr-o Întâmplare sau din motive profesionale, sunt puși În situația de a trebui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lui Merton, aceștia duc analiza mai departe. Se constată astfel că băieții proveniți dintr-un mediu muncitoresc au asimilat obiectivele propuse, dar nu au mijloacele de a le atinge. Ei sunt astfel sfâșiați Între obiectivele urmărite și lipsa reușitei. De unde frustrarea și sentimentul de nedreptate. În aceste condiții, recurgerea la ceea ce este altminteri interzis le poate apărea ca o soluție. Ar fi Însă fals să desprindem de aici concluzia că distanța dintre aspirații și șanse Îi caracterizează În primul rând pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mecanismele și procesele de contagiune și de hipnoză, de imitare și de mimetism. Altele, bazându-se pe diferite tradiții, printre care și cea inaugurată de Școala de la Chicago și continuată de adepții interacționismului simbolic, s-au aplecat asupra fenomenelor de frustrare relativă (Ted Gurr), disonanță cognitivă (James Geschwender), normă emergentă (Ralph Turner și Lewis Killian), credințe generalizate (Neil Smelser), modernizare (Karl Deutsch) sau societate de masă (William Kornhauser). O a treia perspectivă, folosindu-se de preceptele sociologiei politice și ale științelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]