5,057 matches
-
te interesează aceste mape, te interesează. Îl privea cu un zâmbet ironic, condescendent. Privi tava cu tartine și ceașca cu ceai de care detectivul nu se atinsese și se retrase. La ora 11 noaptea, profesorul Vancea ieși din cameră, cu geanta pe umăr. — O să luăm un taxi, doamnă. S-a făcut târziu. Vă conduc acasă. Doamna Venera citea o carte franțuzească. O copertă veche, groasă, cu titlul în litere curbe, greu de descifrat. Profesoară de franceză... de matematică, cine știe. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
o carte franțuzească. O copertă veche, groasă, cu titlul în litere curbe, greu de descifrat. Profesoară de franceză... de matematică, cine știe. Nu ridicase privirea de pe carte decât târziu. Îl privea fix în ochi. Apoi, își mută privirea bănuitoare spre geanta de pe umărul profesorului. Am putea lua un taxi, să vă conduc acasă, apoi merg și eu acasă. S-a făcut târziu. — Poți să pleci, nu-ți fă griji, profesore. Rămân să dorm aici. Vancea ieși, înclinându-se. Când să pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Tolea pe bicicleta aia blestemată.Dida și Marcu Vancea la proces. Casa Vancea, într-o sâmbătă seara, la masă. Fotografiile îl năuciseră,până aproape de leșin... smulsese, posedat, cu frenezia cleptomanului, carnețelul ascuns între imaginile trecutului. Îl strecurase, în transă, în geantă. Avusese timp să-l răsfoiască rapid, speriat, văzuse că se referea la cu totul altă perioadă, dar nu-i mai păsa, voia să-l aibă. Ajuns acasă, îl aruncase pe masă, nu-l mai privi. Era și acum în același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
reinventa, renaște, va reposeda sâmbăta pierdută. O dimineață cețoasă, gingașă. Un oraș puerilizat, alintare și lentoare. Da, își reamintea memorabila sâmbătă. Abia de se descurcase prin autobuze și tramvaie cu uriașul buchet de flori roșii într-o mână și cu geanta pe umărul celălalt. Abia se descurcase, cu ambele mâini ocupate, să apese butonul soneriei apartamentului 8. Ușa se deschise imediat. O zi neașteptată, sâmbăta, și o oră neașteptată pentru vizitele la apartamentul Cușa, ora 9 dimineața. Dar ușa se deschisese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Un centru, un cerebel, ceva, acolo... Ca străină voiau să mă ardă pasionații, nevricoșii ăia. Înțelegi, puișor? Pronunțase „puișor“ cu buzele țuguiate a sărut și avea privirea aprinsă, mare, victorioasă, gata-gata de cine știe ce noi dovezi incontestabile. Detectivul se ghemuise peste geanta pe care o strângea în brațe. Vezi, dumneata, domnule Vancea, fragilul Tavi, bolnavul, vicleanul, întortocheatul Tavi... Câinele Tavi nu mișcase, retras într-o patriciană somnolență, dar Venera Tereza nu se calmase, deloc nu se calmase, o nouă ofensivă părea iminentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
O vânzătoare bondoacă și îmbujorată trona, aproape de ușă, cu o lungă țigară în gură. Dom’ Dominic rămase multă vreme în dreptul vitrinei, consultându-și, încordat, ceasul. Nu, nu era prea devreme. Doamna Venera îl aștepta deja, cu siguranță. Pipăia, agitată, în geantă, volumul vechi Voltaire, ediție princeps. Renunțase la florile de rutină, convins că volumul acesta rar va avea alt efect. Dar nu se decidea să pornească, privea când vitrina prăfuită, când tânăra cu ochii ei depărtați și nasul lat și buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
domnule Bender, cât zici? Tolea se aplecase mult spre aparatul de taxat. Șoferul uluit de bacșișul neobișnuit nu mai încercă să lămurească nimic, bucuros de aiureala provincialului. Se și auzise sunetul sec al portierei trântite. Tolea sălta, zurliu, tinerește, cu geanta pe umăr, spre intrarea hotelului TRANZIT. Ziua își confirma repertoriul, dar amurgul nu pacifica. Degajări de magneziu și iod ridicau în aer uriași păuni pastelați, curcubee de fosfor. Ceață fumurie și roz. Cerul înghețat, timpul înghețat. Domnea, deplină, noaptea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
plecăciune până la dușumeaua proaspăt dată cu gazolină. O bătrânică de lângă ușa sălii de ședințe numărul trei îl observă și îi răspunse și ea cu o plecăciune și o cruce mică, repezită. Era în costumul cărămiziu popa, cu umbrela șiroind, cu geanta voluminoasă lucind de apă, cu barba roșcată răsfirată. Părea un negustor venit să vândă ceva, orice, unul dintre nenumărații comercianți ambulanți care năvăleau prin birouri, perturbând dulcea tihnă a făcutului de-a muncitul cu care vrednica funcționărime aștepta ziua de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
îi putea vedea în toată frumusețea lor cele două cornițe sidefii, ițite printre pletele bogate, lățoase. - Dar nu spre a continua discuția v-am căutat, se veseli acela. Un alt coleg este analist financiar. Eu sunt un simplu curier. Car geanta asta diplomat pe care, din greșeală, am schimbat-o cu a dumneavoastră. La coborâre ați luat-o pe a mea, iar mie mi-a rămas a dumneavoastră. A sosit momentul să facem schimbul - Dar servieta mea e la mine, dom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
-i pe umeri. O șapcă de piele, neagră, soioasă, mai mult îi spânzura pe fruntea ascuțită. Părea atârnată de cele două cornițe sidefii, ițite printre pletele bogate, lățoase. Ținea în mâna stângă o servietă voluminoasă, burdușită. Înainte de a-și pune geanta între picioare, o deschise și șopti ceva spre interiorul ei, cu gura aproape lipită de închizătoare. Buzele vineții abia i se întredeschideau, când vorbea. Privea sumbru, când într-o parte, când în alta, cu doi cărbuni încinși, sub gene groase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ploaie, În urma lui Matei se închide ușa de sticlè peste viața realè a celorlalți, viațè de care eu nu voi avea parte niciodatè, plouè mereu, dar nu mai am mult, câteva case mai încolo locuiesc eu, cu pâinea în pungè, geantă pe umèr, ud leoarcè, Ce s-ar întâmpla dacè aș intra, pur și simplu aspirinè, dacè aș intra pur și simplu pe poarta din vecini? Bunè seară! primul lucru pe care l-ar face cei din casè ar fi sè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
încè nu mi-a luat nici o femeie, zice cè eu sunt de vinè, explicându-mi cè femeile se cèsètoresc întotdeauna cu bèrbați că Vlad și nu cu bèrbați că Matei, cum vine asta?! Cheia era în buzunarul cu fermoar al genții, geantă o am de la un colocviu național de informaticè care s-a ținut în primèvarè la Predeal, scrie pe ea! rèsucesc cheia în poartè, gazda mea o fi dormind la ora asta, n-am vèzut-o de câteva zile, de când i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
nu mi-a luat nici o femeie, zice cè eu sunt de vinè, explicându-mi cè femeile se cèsètoresc întotdeauna cu bèrbați că Vlad și nu cu bèrbați că Matei, cum vine asta?! Cheia era în buzunarul cu fermoar al genții, geantă o am de la un colocviu național de informaticè care s-a ținut în primèvarè la Predeal, scrie pe ea! rèsucesc cheia în poartè, gazda mea o fi dormind la ora asta, n-am vèzut-o de câteva zile, de când i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
în casè, aprind lumina pe hol, partea de jos închiriatè de mine are tot ce-i trebuie, o bucètèrie, o baie și o camerè, Prima mea grijè e sè-mi dau jos hainele ude, las pâinea pe masè în bucètèrie și geantă pe un scaun, apoi, intru la baie că mè schimb, trebuie sè fie trecut de miezul nopții, cu mare satisfacție mè las în voia sentimentului real de foame ce-mi roade stomacul și, în bucètèrie, în fața franzelei, incerc sè mè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
am realizat unde e eroarea, trebuie sè plec! Cu mine cum rèmâne? ea mè întreabè cu ea cum rèmâne, Voi trece mâine pe aici, oricum am nevoie de un program de reinstalare, Nu ți-ai bèut cafeaua! îmi caut precipitat geantă, Nu mè lèsa aici! eu uimit, unde sè n-o las?! se referè firește la ecranul calculatorului, o imagine nefamiliarè pentru ea, a fișierelor de directori și subdirectori, din câteva mișcèri grèbite îi readuc pe ecran interfață binecunoscutè și îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
oglindè adresat fugar Ceciliei, frizerița care mè tunde de ani buni, de când eram cu Corina, power play-ul zilei, Matei ieșind din baie! Stinge radioul, apoi, lumina din bucètèrie, se încalțè, dupè care își ia haină de piele din cuier, geantă cu colocviul național de tehnologie a informației, cheia în ușè, din exterior, primul contact cu aerul destul de rece de afarè, constatând în grabè cè frunzele îngèlbenite se mai țin încè în copaci, poartă de fier, uitatul în susul strèzii și, doamne-dumnezeule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
lucruri noi și frumoase am aflat, ea, urmèrindu-mè cum împachetez aparatură, considerè cè dacè n-aș fi fost eu s-o ajut, n-ar fi fost nimic din toate acestea, Ar trebui sè te fac asistentul meu, vrei? punând în genți toatè aparatură, trègând fermoare, totul e aproape gata, în loc de rèspuns, Matei se apropie de ea și o sèrutè, amfiteatrul gol, asemènètor calei unei nave, îmi dè senzația plutirii pe mare, Cine e Theo Ignat? Eu întrebând, și ea, pe drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
fi fècut o datè cu mâna, dar nu s-a întors, Urc în tren și îmi caut locul, dar cum trenul e aproape gol decid cè mè pot așeza oriunde și intru în primul compartiment liber, îmi pun cu grijè geantă sus, în spațiul destinat bagajelor, pèstrând rucsacul lângè mine pe banchetè, îmi aleg locul de lângè geam în direcția de mers a trenului, apoi, îmi dau jos haină și o agèț sus, în buzunarul de la hainè am portmoneul cu banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
bènci din amfiteatru, eu luptându-mè cu dorința lèuntricè de a îngenunchea și de a-i sèruta acele porțiuni dezgolite dintre carâmbul înalt al cizmelor și marginile fustei, Plec în America! o anunț de sus, de la catedrè, unde tocmai închideam fermoarul genții cu laptop-ul, în semiobscuritatea din amfiteatru îi ghicesc tulburarea adâncè, Te-ai decis? Când? Aștept actele și dupè sèrbètori voi merge la ambasadè sè iau viza, Definitiv? Da! Și când vrei sè pleci? În douè, trei luni, nu stiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
atât de real încât obiectele, oamenii și atmosfera care compun concretețea acestei realitèți, intensificându-se că sub efectul unei lumini extrem de puternice, fac sè te doarè ochii că de zèpada de afarè, asprè, sclipitoare și purè, În dormitoarele de sus, genți de voiaj cu gurile larg deschise, lasè sè se întrevadè, haine, lucruri personale, pe spètarele scaunelor, sacouri de bèrbați, pe umerașe, agèțate în cele mai interesante locuri, rochii strèlucitoare de femei, pantofi lècuiți în cutii, truse de farduri pe noptiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
convins. Dar nu aș izbucni în lacrimi în felul ăsta. — Bineînțeles că nu. Ești bărbat. Noi, fetele, ne permitem luxul ăsta pentru că avem machiajul care întotdeauna acoperă urmele dezastrului. Noroc că am trusa de machiaj la mine. O scot din geantă și mă uit în oglindă. Iisuse! Singurul avantaj ar fi că am folosit rimel rezistent la apă. Știu un remediu excelent care să reducă inflamația ochilor, dar nu am timp pentru asta și, chiar de-aș avea, aș deveni mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mâine îi va trebui multă aspirină dacă va intra în direct. Vrei să participi? îmi strigă el. —Liam! protestează ea furioasă. Ce e, dragă? Nu crezi că v-aș face față amândurora? Ies în grabă și-mi scot telefonul din geantă. Trebuie să-i trimit lui Daisy un mesaj. Un astfel de subiect nu trebuie scăpat; chiar dacă n-ar putea scrie despre toate amănuntele sordide, tot i-ar face praf pe Liam O’Connell și pe Doamna DJ. De fapt, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mă plâng. Patrick ar afla și ar veni să-mi facă o vizită la spital, mi-ar spune că nu poate trăi fără mine și... restul vi-l imaginați și singuri! Se aude telefonul; am un mesaj. Îl caut în geantă. E Daisy. „Marfă“, zice, referindu-se la faza din toaletă. „Sunt îndrăgostită! Te sun mâine!“ Mă trezesc că îmi doresc ca Daisy să nu se aleagă cu nimic altceva decât cu o inimă zdrobită, să nu fiu singura tipă fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
suferință! Nu e chiar așa, deoarece Patrick nu m-a părăsit pentru o altă femeie, dar n-are rost să-i dau lui Barney prea multe amănunte, oricum nu știe nimic despre viața personală a vreunuia dintre noi. Îmi iau geanta și haina și-i fac cu mâna lui Davey, dar nu mă vede, fiind foarte ocupat să-l atace pe Vijay. Țin în fiecare mână câte o sticlă de șampanie, ca și cum aș duce două trofee prețioase și mă chinui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
supărarea. Tu nu ești furioasă pe Patrick? Mă gândesc. — Nu prea, mărturisesc. —Trebuie să-ți verși cumva mânia. E unul dintre cei cinci pași foarte importanți pentru a scăpa de durere. Fir-ar să fie! Se oprește și caută în geantă. — Am uitat să vă dau astea... îmi spune și-mi arată niște hârtii. Am căutat pe internet și am găsit multe lucruri interesante despre suferința din dragoste. Este un site, Suddenly Single, unde sunt enumerați cinci pași care trebuie urmați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]