6,083 matches
-
prin compresie (diesel sau semidiesel), cu capacitate cilindrică > 2 500 cm3 8703.33.11 buc. S 34.10.24.30 Vehicule cu motor electric, pentru transportul persoanelor (excl. vehiculele pentru transportul a ≥ 10 persoane, automobilele de zăpadă, automobilele de golf și vehiculele similare) 8703.90.10 buc. S 34.10.24.90 Alte autovehicule pentru transportul persoanelor (excl. vehiculele pentru transportul a ≥ 10 persoane, automobilele de zăpadă, automobilele de golf și vehiculele similare, cu motor electric) 8703.90.90 buc
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
pentru transportul a ≥ 10 persoane, automobilele de zăpadă, automobilele de golf și vehiculele similare) 8703.90.10 buc. S 34.10.24.90 Alte autovehicule pentru transportul persoanelor (excl. vehiculele pentru transportul a ≥ 10 persoane, automobilele de zăpadă, automobilele de golf și vehiculele similare, cu motor electric) 8703.90.90 buc. S 34.10.30.33 Autovehicule cu motor cu piston cu ardere internă cu aprindere prin compresie (diesel sau semidiesel), cu capacitate cilindrică ≤ 2 500 cm3, pentru transportul a ≥ 10
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
inclusiv automobilele de curse 8706 buc. S 34.10.51.00 Autobasculante de teren 8704.10 buc. S 34.10.52.00 Automacarale 8705.10 buc. S 34.10.53.00 Autovehicule proiectate special pentru rulare pe zăpadă, automobilele de golf și vehicule similare 8703.10 buc. S 34.10.54.10 Autovehicule cu turle de foraj 8705.20 buc. S 34.10.54.30 Autovehicule pentru stingerea incendiilor 8705.30 buc. S 34.10.54.50 Autobetoniere 8705.40 buc
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
de depanare) 8705.90 buc. S NACE 34.20: Producția de caroserii pentru autovehicule; producția de remorci și semiremorci 34.20.10.30 Caroserii pentru automobile și alte autovehicule proiectate în principal pentru transportul de persoane (inclusiv pentru automobile de golf și vehicule similare) (excl. cele pentru transportul a ≥ 10 persoane) 8707.10 buc. S 34.20.10.50 Caroserii pentru camioane, furgoane, autobuze, autocare, tractoare, autobasculante și autovehicule specializate, inclusiv caroseriile complet și incomplet echipat, vehiculele pentru transportul a ≥ 10
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
pentru cărucioare pentru invalizi 8714.20 S S2 NACE 35.50: Producția de alte mijloace de transport n.c.a. 35.50.10.00 Vehicule fără propulsie mecanică, inclusiv cărucioare industriale, vagoneți, cărucioare pentru bagaje, buncăre de alimentare, cărucioare de golf acționate manual, excl. cărucioarele pentru cumpărături 8716.80 buc. @ S NACE 36.11: Producția de scaune 36.11.11.10 Scaune pentru aeronave 9401.10 buc. @ S 36.11.11.30 Scaune pentru autovehicule 9401.20 buc. @ S 36.11
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
2 S 36.40.13.00 Articole și echipament pentru gimnastică și atletism 9506.91 S 36.40.14.10 Mănuși, mănuși de box, mănuși cu două degete, din piele 4203.21 per. S 36.40.14.30 Crose de golf și alte echipamente de golf (inclusiv mingile de golf) 9506.3 S 36.40.14.50 Articole și echipament pentru tenis de masă (inclusiv paletele, mingile și plasele) 9506.40 S 36.40.14.63 Rachete pentru tenis de câmp
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
00 Articole și echipament pentru gimnastică și atletism 9506.91 S 36.40.14.10 Mănuși, mănuși de box, mănuși cu două degete, din piele 4203.21 per. S 36.40.14.30 Crose de golf și alte echipamente de golf (inclusiv mingile de golf) 9506.3 S 36.40.14.50 Articole și echipament pentru tenis de masă (inclusiv paletele, mingile și plasele) 9506.40 S 36.40.14.63 Rachete pentru tenis de câmp 9506.51 buc. @ S 36
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
pentru gimnastică și atletism 9506.91 S 36.40.14.10 Mănuși, mănuși de box, mănuși cu două degete, din piele 4203.21 per. S 36.40.14.30 Crose de golf și alte echipamente de golf (inclusiv mingile de golf) 9506.3 S 36.40.14.50 Articole și echipament pentru tenis de masă (inclusiv paletele, mingile și plasele) 9506.40 S 36.40.14.63 Rachete pentru tenis de câmp 9506.51 buc. @ S 36.40.14.65 Rachete
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
de câmp 9506.51 buc. @ S 36.40.14.65 Rachete de badminton, "squash" și rachete similare (inclusiv rachetele pentru tenis scurt) (excl. rachetele pentru tenis de câmp) 9506.59 buc. @ S 36.40.14.80 Mingi (excl. mingile de golf, mingile de tenis de masă, mingile medicinale și mingile lovite cu pumnul) 9506.6 buc. @ S 36.40.14.90 Alte articole și echipamente pentru sport și jocuri în aer liber, n.c.a. 9506.99 S 36.40.15
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
apă, de la izvoare până la mare: ― Deva, ― Nansa, ― Saja-Besaya, ― Pas-Pisueña, ― Asón, ― Agüera. Bazinele hidrografice ale cursurilor de apă Gandarillas, Escudo, Miera y Campiazo sunt considerate zona tampon. Zone litorale ― Toată coasta Cantabriei, de la gură de vărsare a râului Deva până la micul golf al râului Ontón. 3.7. REGIUNE: COMUNITATEA AUTONOMĂ LA RIOJA Zone continentale Bazinul hidrografic al fluviului Ebru, de la izvoare până la barajul Mequinenza, în comunitatea Aragon. 3.8. REGIUNE: COMUNITATEA AUTONOMĂ CASTILLA-LA MANCHA Zone continentale ― bazinul hidrografic al Río Tajo, de la
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
Indre), - bazinul râului Clăise, de la izvoare până la barajul Bossay-sur-Claise (Indre-et-Loire), - bazinul pâraielor Velleches și Trois Moulins, de la izvoare până la barajul Trois Moulins (Vienne), - bazinele râurilor litorale atlantice (Vendée). Zone litorale - Toată coasta bretona, cu excepția următoarelor părți: - râdă din Brest, - micul golf Camaret, - zona litorala cuprinsă între Pointe de Trévignon și gură de vărsare a râului Laïta, - zona litorala cuprinsă între gură de vărsare a râului Tohon până la limita departamentului. 4.A.3. SEINE-NORMANDIE Zone continentale - Bazinul râului Sélune. 4.A.4
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
91 în clasamentul International Rugby Board. Mastersul de tenis Monte-Carlo se desfășoară anual, în țara vecină, la Roquebrune-Cap-Martin, Franța, ca un turneu profesionist pentru bărbați în cadrul ATP Masters Series. Turneul a fost organizat din anul 1897. Openul Monte Carlo la golf a avut loc și el la Clubul de Golf Monte Carlo din Mont Agel în Franța, între 1984 și 1992. Monaco a participat la Jocurile Olimpice, deși încă niciun sportiv din Monaco nu a câștigat o medalie olimpică. Turul Franței 2009
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
(în ; în ), denumită oficial Republica , este o țară nordică situată în regiunea finoscandică a Europei de Nord. Se învecinează cu Suedia la vest, cu Norvegia la nord și cu Rusia la est, în timp ce Estonia se află la sud, peste Golful Finlandei. În Finlanda trăiesc circa 5,4 milioane de oameni, majoritatea fiind concentrată în regiunile sudice. În termeni de suprafață, este a opta țară din Europa și cea mai rarefiat populată țară a Uniunii Europene. Din punct de vedere politic
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
folosește și în limbile baltice letonă și lituaniană. Altfel, s-au propus și termenul indo-european *"gʰm-on" „om” (cf. goticul "guma", latinescul "homo"), împrumutate ca *"ćoma". Cuvântul se referea inițial doar la provincia Finlanda Propriu-Zisă, și ulterior la coasta nordică a Golfului Finlandei, regiunile nordice ca Ostrobothnia fiind la început excluse din noțiune. Teorii mai vechi propun o derivare de la "suomaa" (țara mlaștinilor sau a ținuturilor umede) sau "suoniemi" (capul mlaștinii), și paralele între "saame" (sami, un popor fino-ugric din Laponia) și
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
denumite împreună și „Österland” (ca și Norrland). Politica medievală implica mai degrabă triburi, cum ar fi finii, tavastienii și karelienii, decât limite geografice. În secolul al XV-lea, „Finland” devenise un nume generic pentru întregul teritoriu aflat la est de Golful Botnic, incluzând, posibil, și Ålandul, pe vremea când arhipelagul era considerat a aparține orașului Åbo (Turku). Ce anume desemnează termenul poate varia însă de la sursă la sursă, limitele la est și la nord nefiind nici ele foarte exacte. O primă
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
pe la 1580), ca strategie pentru a se opune revendicărilor teritoriale ale țarului Rusiei. Termenul a devenit parte a titlurilor deținute de regele Suediei, fără a avea însă vreo aplicabilitate practică. Teritoriul finlandez avea același statut ca și malul vestic al Golfului Botnic, iar partea finlandeză a regatului avea aceeași reprezentare în parlament ca și cea vestică. În 1637, regina Cristina l-a numit pe Per Brahe cel Tânăr guvernator general al Finlandei, Ålandului și Ostrobothniei (și alte părți ale Suediei aveau
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
Suedia și Rusia au dus în două rânduri la ocuparea Finlandei de către ruși, războaiele fiind denumite de finlandezi (1714-21) și (1742-43). În acest moment, denumirea de „Finlanda” era termenul predominant utilizat pentru întreaga zonă dintre granița Suediei cu Rusia și Golful Botnic. La 29 martie 1809, după ce a fost cucerită de armatele țarului Alexandru I al Rusiei în , Finlanda a devenit Mare Ducat autonom în cadrul Imperiului Rus până la sfârșitul lui 1917. În 1811 Alexandru I a incorporat gubernia rusească Vîborg în
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
se aflau în trecut marginile ghețarilor. Printre cele mai mari dintre acestea se numără trei creste denumite și aflate în sudul Finlandei. Presat sub enorma greutate a ghețarilor, terenul Finlandei este în ridicare datorită . Efectul este cel mai pronunțat în jurul Golfului Botnic, unde terenul este într-un proces de înălțare într-un ritm de circa 1 cm pe an. Ca urmare, fostul fund al mării se transformă treptat-treptat în uscat: suprafața țării crește cu circa anual. Pădurile acoperă 86% din suprafața
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
și ierni geroase. În interiorul țării, gradul de temperare variază considerabil între regiunile sudice de coastă și nordul extrem, prezentând și caracteristici de climă oceanică și climă continentală. Finlanda este suficient de aproape de Oceanul Atlantic pentru a fi permanent încălzită de Curentul Golfului ("Gulf Stream"). Acesta se combină cu efectele moderatoare ale Mării Baltice și al numeroaselor lacuri, astfel explicându-se clima neobișnuit de caldă în comparație cu alte regiuni de la aceeași latitudine, cum ar fi Alaska, Siberia și Groenlanda de Sud. Iernile din sudul Finlandei
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
Clima și solurile Finlandei fac dificilă creșterea oricăror recolte. Țara se află între paralelele de 60° și 70° latitudine nordică, iernile fiind grele și geroase, iar sezoanele agricole fiind scurte și uneori întrerupte de înghețuri târzii sau timpurii. Întrucât Curentul Golfului și Curentul Nord-Atlantic de Drift temperează clima, Finlanda deține jumătate din terenul arabil existent la nivel mondial la nord de paralela de 60° latitudine nordică. Precipitațiile anuale sunt de regulă suficiente, dar ele cad aproape exclusiv în lunile de iarnă
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
și a calității percepției țării în lume. Atracțiile turistice ale Finlandei au adus peste 4 milioane de turiști în 2005. Peisajul Finlandei este acoperit cu păduri dese de conifere, dealuri line și este completat de un labirint de lacuri și golfuri. Mare parte din teritoriul țării este teren virgin, și cuprinde 37 de parcuri naționale ce se întind de la țărmul Golfului Finlandei în sud la marile fjelluri din Laponia. Este și o regiune urbanizată cu multe atracții turistice culturale. Croazierele comerciale
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
Peisajul Finlandei este acoperit cu păduri dese de conifere, dealuri line și este completat de un labirint de lacuri și golfuri. Mare parte din teritoriul țării este teren virgin, și cuprinde 37 de parcuri naționale ce se întind de la țărmul Golfului Finlandei în sud la marile fjelluri din Laponia. Este și o regiune urbanizată cu multe atracții turistice culturale. Croazierele comerciale între marile orașe de coastă și porturi ale Regiunii Baltice, inclusiv Helsinki, Turku, Tallinn, Stockholm și Travemünde, joacă un rol
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
cauzată de vântul solar, se vede în mod regulat pe timp de toamnă, iarnă și primăvară. În cel mai nordic punct al Finlandei, în perioada solstițiului de vară, soarele nu apune timp de 73 de zile. Activitățile sportive sunt schiul, golful, pescuitul, yahtingul, plimbările pe lac, drumețiile, caiacul. Fauna țării este abundentă. Observarea păsărilor este o activitate populară pentru iubitorii avifaunei, dar și vânatul este popular. Elanii și iepurii de câmp sunt principalul vânat. Olavinlinna din Savonlinna găzduiește anual un festival
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
în secolele 14-15. În 1446 orașul devine proprietatea familiei lui Iancu de Hunedoara. În 1469, în timpul domniei regelui maghiar Matia Corvinul, orașul a fost fortificat. Etimologia numelui localității: din subst. baie „exploatare minieră subterană; mină, ocna; (la pl.) stațiune balneara; golf, depresiune" (< lat. *bannea sau magh. bánya) + adj. mare „întins, vast " (lat. mas, maris). Cele mai vechi așezări în zona datează din perioada paleoliticului superior. De regulă, plasarea istorică a orașului Baia Mare este accentuată ca aparținând Epocii Bronzului, dovezile fiind niște
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
(în ), oficial Republica (în ), este un stat din regiunea Baltică din Europa de Nord. La nord are ieșire către Golful Finlandei, la vest către Marea Baltică, la sud se învecinează cu Letonia (343 km), și la est cu Lacul Peipus și cu Rusia (338.6 km). Dincolo de Marea Baltică se află Suedia către vest și Finlanda către nord. Teritoriul Estoniei acoperă , și
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]