4,781 matches
-
Buda, 1808, 1809) e o compilație de manieră cam medievală, sprijinită însă pe un material enorm. În filologie se observă două tendințe: de a dovedi cu orice chip că majoritatea cuvintelor sunt de origine latină și de a elimina rămășițele graiului "varvarelor ghinte", adică slavonismele. Spre deosebire de Clain și Șincai, Maior crede limba română derivată nu din latina clasică, ci din cea vulgară. Transcripțiile cu literă latină nu sunt simple substituții de semne, ci ortografieri etimologice. "Adică" se scrie "adeque", "care", "guare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe unde zodiile răsar, Trecând printre niște locuri puste, Nouă vămi și nouă punți înguste. De abia în urmă, cu multă trudă, Ajunsem la poarta ha dă rai; Iar Sânt Petru, căutând pă o hudă, Așa zise cu sântul său grai: - Dar tu, măi țigane, ce cauți aiciîn cămașă cusută cu arnici? Nu știi tu că în trupul păcătos Nu este slobod a intra nimărui Aici în raiul nostru frumos...? Eu îngenunchind, mă închinai lui Și zisei: - Să mă ierți, sfinția
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vulgare și lamentoase: Hotărât sunt or să mor, Or ca să te am amor: Că din ceas ce te-am zărit Mințile mi s-a zmintit... Povestea vorbei e o falsă culegere folcloristică, întrucît Pann nu respectă autenticul țărănesc, ci împestrițează graiul popular cu cel cult, obținând adesea un efect cromatic uluitor. Limbuția, darul său de a versifica, nu fără a căuta greutățile, sunt extraordinare: Eu nu îți zic alta decât să știi cum că După cum ești mare și vrednic de muncă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
stăpânitor al mării Ce-n ritmu grav se duce și vine-n largul zării... Cum trece carul vremii cu mii de roți pe ceas El bate drumul vieții în ritmicul său pas Și morile ce-n ape și-n vânturi grai frământă, Cu măsurate glasuri cântarea pâinii cântă. Și-n urmă când ne ducem pe poarta vieții mari În ritmul tânguirii, bat clopotele rari. E o poezie feminină, având ca fond senzația directă a lumii, percepția ploaiei, a apelor, a căror
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Iar nevinovăția de la școala primară. POEȚI PROVINCIALI ȘI "TINERI" Lui Alexei Mateevici, basarabean din Bugeac, i se datorește, pe lângă alte versuri care promiteau, o nouă definiție poetică a limbii române, cu imagini superioare celor ale lui Sion: Limba noastră-i graiul pâinii Când de vânt se mișcă vara; În vestirea ei bătrânii Cu sudori sfințit-au țara. Pan Halippa, Bogdan Istru, basarabeni, au fiecare o mică notă personală, de la Tudor Plop-Ulmanu e de reținut această grațioasă definiție a Basarabiei: Basarabia, cuvânt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
literaturii"... Tot Moldova, ca mai înainte. E curios cum dl Maiorescu trece peste aceste locuri, când Alecsandri, în "scrisorile" sale către dl I. Negruzzi, chiar de la apariția Convorbirilor, pomenește necontenit de România literară, ceea ce va fi făcut și prin viu grai. Desigur că conducătorii "Junimii" cunoșteau pe "sora" mai mare a revistei lor și vor fi citit și pe A. Russo, în care se găsește tot atâta critică cât în toți ceilalți critici la un loc și în mai multe direcții
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lipsă de poporanism este încă o notă care apropie pe C. Nerguzzi de dl Maiorescu 3. 1 Ibidem, p. 359. 2 Ibidem, p. 340. 3 C. Negruzzi, reducând izvoarele limbii literare mai mult la cărțile vechi, ca și Eliade, și graiul muntenesc fiind mai aproape de limba cărților vechi, declară că el, fiindcă vrea să scrie literar, va scrie în graiul muntenesc (Albina rom., X, 59, anul 1839), neînțelegînd, cum înțelegea A. Russo, ce este și ce trebuie să fie limba literară
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
359. 2 Ibidem, p. 340. 3 C. Negruzzi, reducând izvoarele limbii literare mai mult la cărțile vechi, ca și Eliade, și graiul muntenesc fiind mai aproape de limba cărților vechi, declară că el, fiindcă vrea să scrie literar, va scrie în graiul muntenesc (Albina rom., X, 59, anul 1839), neînțelegînd, cum înțelegea A. Russo, ce este și ce trebuie să fie limba literară românească. Această înclinare raționalistă a lui C. Nerguzzi se manifestă și în sistemul său ortografic, ceea ce dealtmintrelea e firesc
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu șovăiește de a vorbi despre poporul român - țărănimea - ca de un popor "menit a se urca la treaptă cât de înaltă", nu șovăiește de a face declarații de iubire acestui popor, care e "curat, înțelept, vesel și poetic în graiul său" și a cărui adâncă cumințenie, imaginație, spirit satiric, inimă bună se vădesc în proverbele, poeziile, obiceiurile sale. "Eu, zice el splendid, de câte ori aud doina, îmi pare că aud Moldova plângând după gloria sa cea veche" 1. Gîndiți-vă la impresia
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
din "Junimea", 1 Loc. cit., p. 63. din școala care și-a bătut joc cu cea din urmă cruzime de ardelenism. Vorbind de o piesă localizată (Revizorul lui Gogol), în care localizatorul, dl P. Grădișteanu, pune în gura unui tip graiul ardelean șarjat, ridiculizat, Eminescu protestează, zicând că: "...a face ridicolă o pronunție înlăuntrul unui ș-aceluiași popor este procedura unui om care caută efect cu orice preț"1 . Dar această "procedură a unui om care caută efect cu orice preț
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu mă gândesc la evoluția psihicului de-a lungul istoriei speciei umane. Știu că acest psihic nu poate fi conceput decât ca produs la o specie animală, care a trăit în turmă - în societate. Și fac abstracție și de importanța graiului, efect al vieții sociale, pentru existența psihicului uman așa cum este el. Vreau să spun numai atâta, că senzația o pot avea fără amestecul actual al vreunui element psihic de proveniență socială.) Dacă lucrurile stau astfel, atunci poezia, cu cât este
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
raliat. Lui Maiorescu, Ibrăileanu îi consacră un articol obiectiv mai târziu, caracterizîndu-l "pînă astăzi cel mai bun scriitor de idei al romînilor". Cele mai bune pagini de interpretare critică le închină Ibrăileanu lui Eminescu. AL. PIRU, Istoria literaturii române, Editura "Grai și suflet- Cultura Națională", București, 1994, p. 149. Spiritul critic în cultura românească, opera lui Ibrăileanu, este o carte scrisă cu vervă sclipitoare, cuprinzând întîia reabilitare de răsunet adusă literaturii de la 1848. Ea repară nedreptatea care se făcuse acestei literaturi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
o bandă din aur ce are fixată o piatră prețioasă rotundă pe a cărei suprafață sînt sculptate șapte frunze asemănătoare cu cele ale răchitei. Era stăpînitorul legii divine și ocrotitorul poporului slav precum și a descendenților acestui neam, adică rudelor după graiul nostru. Îndrăznește să spună careva că există o asemănare uluitoare cu Sîntu? În metocul get de la Șinca Veche, Sîntu sau Senta poartă pe cap o bentiță cu un obiect mic poziționat pe frunte dar și pe T 19, la fel
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
guri înșeptite, Unde de-a Polului Nord geruri cumplite rebegesc. De meterei, colchieni, de iazigi și de a geților gloată, Doar ale Istrului lat ape, adînci ne despart. ............”Tristele lll Am uitat pînă și să vorbesc. Îmi sună mereu în urechi graiul tracic și scitic și mi se pare că pot să scriu versuri în metrica getilor. Crede-mă, mă tem să nu amestec vorbe latine cu vorbe din Pontus, pe care să le citești în scrisul meu. Dar, oricum ar fi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
păzesc anevoie. Iar fiorosul lor chip e acoperit de lung păr. Doar la puțini mai găsești vreo urmă de limbă grecească, Schimonosită și ea de al barbarului glas. Printre norodul de aici nu se află nici unul să poată Spune în graiul latin cel mai simplu cuvînt.” Lingviștii români și istoricii din aceeași tagmă spun că toți geții știau să behăie nu-mai după cum se cînta și se auzea la Roma! Pîrvan în nebunia lui tracistă și a trădă- rii de Neam și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
românești scrise, de diverse facturi, urmând, inițial, tiparul de utilizare preluat din textul slavon și dezvoltând, ulterior, alte sensuri contextuale. Concomitent cu forma cultă, interjecția iată a pătruns și pe filieră populară (dialectală), în forme ca ete/iete etc., în graiurile sudice (oltenești, muntenești), concurând forma locală uite și dând naștere unor forme contaminate cu aceasta din urmă: Am treierat și cu caii, ete aici chiar aveam aria (TDO: 335, pct. 975) Bre, tataie, iote-așa, iote-așa și noi avem
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
este utilizat prototipic în conversația spontană (caracterizată prin coprezența interlocutorilor, contextul extralingvistic comun, canalul fonico-acustic oral)39. Dintre lucrările mai vechi, TDRG notează formațiunea hai(de) ca familiară. Textele dialectale înregistrează utilizarea lui hai (și a variantelor acestuia) în toate graiurile și dialectele românești. 3.2.2. Funcțiile îndeplinite în comunicare Prin însăși natura ei 40, hai a fost caracterizată drept interjecția tipică a interacțiunii 41 în limba română: apare numai în conversație (dialog − real sau simulat), presupunând obligatoriu prezența alocutorului
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
se adaugă ulterior 10 cărți noi scrise direct în limba greacă. În final, a rezultat Vechiul Testament al Bibliei creștine; e) Mișna („memorizarea”, „învățătura”, „repetarea”). Cuprinde, printre altele, învățătura orală, mai exact acele instrucțiuni transmise de Dumnezeu lui Moise prin VIu grai. Mișna formează ezoterismul iudaic, adică transmiterea inițiatică a doctrinei secrete. Conținutul Mișnei este însă mai cuprinzător. „cele șase volume ale sale, dintre care cel dintâi expune în mod sistematic iudaismul, reprezintă mult mai mult decât un cod de legi, pentru că
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
consideră alchimia drept o ramură a lui Hatha Yoga”. veritabilul alchimist avea și puteri cosmogonice. Astfel, cu ajutorul Pietrei Filosofale putea obține „din materia minerală o ființă umanoidă dotată cu conștiință”. Este vorba de acei homunculuși, ființe dotate cu rațiune și grai. Paracelsus le-a consacrat o întreagă carte. Această „palingeneză alchimică” este combinată cu ideea că metalele și mineralele au viață, scrie Constantin Bălăceanu Stolnici. Prin urmare, prin homunculuși, nu este vorba despre „o creație a VIului din neviu, ci o
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sub care a fost nu înfățișată, ci sugrumată, atâta frumusețe de gând și de cuvânt. Ce ediții plebee pentru atâta lux și strălucire de artă! Cugetarea cea mai cuprinzătoare și etern românească, turnată de un Demiurg în cel mai etern grai românesc, n-a avut încă până acum parte de o ediție, nu monumentală, ci măcar demnă. Maiorescu alegea în edițiile lui, cu autoritatea prietenului, oarecum patron. Editorii prosteriori /sic! E joc de cuvinte, nu greșeală de tipar/ au înghesuit fără
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
morții, de-un neam blestemat. Veneau noi cohorte iudaice, flămânde, Prin crânguri și sate ca stoluri de corbi, Și-atunci își vândură pe-arginții lui Iuda Și țara și neamul stăpânii cei orbi. În noapte se stinse și doina și graiul Și datini străbune se spun c-au pierit Prin satele triste, pustiu plânge vântul Prin ziduri sfărâmate de schit năruit. Era acum țara, flămândă și goală Și holda furată și boii din jug. Flăcăii, sărmani, erau puși în lanțuri, Uciși
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Sănătății a mai trimis trei instalații de cazane și dușuri, una la dispensarul din Stănilești, una la Dodești pentru baia comunală proprietatea Căminului și una repartizată Serviciului Sanitar al orașului Huși. (Al. Catanchin, Activitatea Serviciului Sanitar al Jud. Fălciu, în „Graiul Fălciului” Foae de propagandă naționalistă și creștină, Huși, An. I, nr. 4, din 1 septembrie 1940, p.2). Satul Dodești nu este lipsit de tradiția unor manifestări culturale. Cercul studențesc fălcian „Ștefan cel Mare”, organizează manifestări culturale însoțite de serbări
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93470]
-
de a emite mesaje agresive la adresa membrilor panelului. Moderatorul trebuie să distingă între tensiunile reale și conflictele superficiale. La sfârșit, moderatorul va face o sinteză, împreună cu membrii „panelului”, iar persoanele din sală pot interveni și în mod direct, prin viu grai, dar numai sub conducerea moderatorului. Concluzia ședinței se va aplica în practică, pentru rezolvarea problemei analizate. Avantajele acestei metode: * discuția „panel” valorifică competențele unor persoane dintr-o colectivitate dată; * stimulează participarea din umbră a tuturor celor prezenți; * înlocuiește discursul unei
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
blânde, „vocea” eului liric unindu-se cu vocea naturii. În Anotimpuri (1983; Premiul Asociației Scriitorilor din București) întoarcerea la copilărie și la lumea satului (casa natală, părinții, natura) aduce un suflu proaspăt, mai ales la nivelul limbajului, întors acum spre graiul regional (oltenesc), plin de sevă și pitoresc. În general cu un discurs poetic mai puțin confesiv, mai descriptiv, volumul conține și câteva poeme-reverii remarcabile, în care T. transcrie, cu maximă simplitate, visele cu fiul său (Totdeauna viu! sau Reverie). Cum
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
ianuarie 1941, se reproduc texte din colecțiile lui Dragoș Tochiță, Dumitru Covalciuc și Z. A. Istrati, apare și studiul Reminiscențe ale poeziei populare românești la ucrainieni și ruși de Grigore C. Bostan. Probleme de lingvistică, etimologie etc. intră în secțiunea „Graiul neamului”, numită ulterior „Filologie”: Descrierea situației lingvistice din actuala regiune Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice - până în 1992 (Ion Popescu), Concepția lingvistică a lui Aron Pumnul (Gheorghe Jernovei), Limba română în Ucraina (Klaus Brohmann și Gheorghe Jernovei) etc. Eseul Eminescu și
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]