4,140 matches
-
ca atitudine ontologică, înainte de a fi procedeu literar, se află în spatele zâmbetului lui mopete, care aruncă lumea în neant spre a o reinventa după legi personale: „v. înnopteanu în marele său pullover cu tunet/ de soare, se plimbă pe câmpul heraldic, și ori/ care din florile minunate de aici simte adeseori/ privirea sa calmă. și încet, câte unul se încumetă// animalele pisicâine, crocomur, rinocalul/ să-i iasă întru întâmpinare. v. înnopteanu/ trece nestânjenit. vremea - ea nu/ mai trece. S-a oprit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
să-i iasă întru întâmpinare. v. înnopteanu/ trece nestânjenit. vremea - ea nu/ mai trece. S-a oprit. mai departe, dr. cabalu/ de la geamul serei sale privește voios/ cum v. înnopteanu cu delicata sa bufniță blondă trece./ cu încetul, pe câmpul heraldic se lasă o noapte cam rece.// și steaua lumină de scut se înalță încet, migălos/ dantelând cu lumină și umbră o inscripție peste noapte./ v. înnopteanu înaintează printre heraldice șoapte.” Este un univers în care s-ar simți la largul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
înnopteanu cu delicata sa bufniță blondă trece./ cu încetul, pe câmpul heraldic se lasă o noapte cam rece.// și steaua lumină de scut se înalță încet, migălos/ dantelând cu lumină și umbră o inscripție peste noapte./ v. înnopteanu înaintează printre heraldice șoapte.” Este un univers în care s-ar simți la largul lor umbrele lui William Blake și Christian Morgenstern, englezii și-ar recunoaște structura de sonet îngropată sub experimentul ingambamentului și poate chiar tipul de umor pince-sans-rire, totul însă combinat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
1, vă prezentăm constatarea sa: „Modul «inițiatic» de a comunica mesajele lor cele mai profunde, utilizat de scrierile și actele noastre medievale, trebuie confruntat cu un alt cod, despre caracterul simbolic al căruia nu se îndoiește nimeni, și anume cel heraldic. Cu condiția, însă, de a ști că și simbolurile heraldice ale Țărilor Române conțin elemente care se coroborează cu cele din textele scrise, dar care n-au putut fi utilizate ca mărturii, pentru bunul motiv că au fost, în cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
mesajele lor cele mai profunde, utilizat de scrierile și actele noastre medievale, trebuie confruntat cu un alt cod, despre caracterul simbolic al căruia nu se îndoiește nimeni, și anume cel heraldic. Cu condiția, însă, de a ști că și simbolurile heraldice ale Țărilor Române conțin elemente care se coroborează cu cele din textele scrise, dar care n-au putut fi utilizate ca mărturii, pentru bunul motiv că au fost, în cele mai multe cazuri, atât de bine disimulate sub diferite camuflaje (subl. ns
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și luminoasă”, și se referă la un „sentiment al matinalului”, provenit dintr-o luminozitate când bogată, rembrandtiană, când aerată, vermeeriană, constituind nota distinctivă la S. „Aceasta este colina raiului negreșit; / din ea cresc ierburi înalte cu seve bogate,/ flori solitare, heraldice plante/ și frunza de viță ce cântând se zbate,/ smucindu-și zdrențuitul veșmânt, întorcându-l pe dos, ocrotind ciorchinii.../ Și iată, aracii strigoi care se-nmlădie și se pleacă/ spre a iscodi grelele poame ce-și arată sânii/ unde miere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
HUSAR, Adrian, Gesta Deorum per Romanos, O istorie a Romei imperiale, III. De la Valentinieni la regatele barbare din Occident, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007. IBARRURI, Dolores, Singura cale, Ed. Politică, București, 1963. ITTU, Constantin, Cruciadele clasice: teologia politică a Europei heraldice între domniile regilor Ierusalimului Balduin I și Henric al II-lea (1100-1324), Sibiu, 2000. IVAN, Adrian, Liviu, Sub zodia "Statelor Unite ale Europei", Ecco, Cluj-Napoca, 2006. JAURÉ, Jean, Histoire socialiste de la Révolution française, tomul V, La Révolution en Europe, Edition de la
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Ibidem, p. 61. 170 Ibidem, pp. 71-77. 171 Florentina Căzan, Cruciadele. Momente de confluență între două civilizații și culturi, București, 1990, p. 16; asupra nașterii ideii de cruciadă: ibidem, pp. 54-57. 172 C. Ittu, Cruciadele clasice: teologia politică a Europei heraldice între domniile regilor Ierusalimului Balduin I și Henric al II-lea (1100-1324), Sibiu, 2000, pp. 3-4. 173 Istoria diplomației, I, pp. 134-136. 174 Florentina Căzan, op. cit., p. 17. H. Schulze, op. cit., p. 18. 175 Ibidem, p. 19. 176 Ibidem, pp.
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
trebuiau păstrate cu orice preț. Jos pe tăbliță sînt mai multe corturi iar între ele se văd altare cu capete de bour. În medalion se vede un cort cu un cap de bour deasupra, pe laterale sînt imprimate două semne heraldice. Sub cort este scris getul Maico arătînd presti- giul de care se bucura în fața comunității. Conflictul dintre Maico și Ene cel jegos a mai continuat iar tăblița 17 ne dezvăluie alte pățanii petrecute în lumea de demult a neamului nostru
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Un templier cu fruntea scăldată în lumină”). Bun cunoscător al poeziei parnasiene și simboliste, aflat sub amenințarea unei necruțătoare boli, O. dă, în „estampele” în care își transformă poezia, peisaje interioare în felul celor din G. Rodenbach. Scenerie gotică, imagini heraldice, aluzii hermetice („Pe masă-n roase pagini «Cornelius Agripa»”) intră în atmosfera de „legendă nordică”, prin care sufletul înstrăinat, pândit de moarte își trăiește „exilul nostalgic” („O albă lebădă sub lună și-n urmă, iată, Lohengrin. Sunt mort deși mă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]
-
10rv), care a câștigat concursul organizat de Societatea Numismatică Română și premiul oferit de M. C. Șuțu, președintele acesteia. Legat de cele afirmate mai sus ne vom referi și la medalia Societății viticole din Iași (fig. 11av și 11rv). Reprezentările heraldice din stema regatului arată că expoziția a fost organizată în timpul domniei lui Carol I, mai precis între anul proclamării regatului, 1881 și moartea regelui Carol I, 1914. Cum însă medaliile unor expoziții similare organizate până în 1905 au gravat pe ele
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ORIGINEA CATOLICILOR DIN MOLDOVA. De o parte și de alta a imaginii cu puțin bust sunt anii existenței sale lumești 1897 / 1979. Pe reversul (fig. 28rv) medaliei sunt redate trei medalioane, adevărate medalii unifață, sugestive și înțelept concepute, cu reprezentări heraldice ale inițiatorilor acesteia. Medalionul simbol al Asociației Romano Catolicilor „Dumitru Mărtinaș” Bacău este o reprezentare înscrisă în cerc alcătuită din cruce sprijinită pe îmbinarea a două bogate ramuri de lauri dispuse simetric, purtând pe brațe medalion cu cap de bour
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
frunze de vie, la Vest, cap de cal cu căpăstru, la Est, litera V cu șarpe încolăcit în cupă). Următoarea medalie, din anul 2002, este realizată la împlinirea a 90 de ani de învățământ agronomic universitar la Iași. Noile reprezentări heraldice, de data aceasta numai din categoria efigiilor și edificiilor, comunică un alt mesaj în legătură cu începutul învățământului agronomic universitar ieșean. Acesta nu mai este legat de cursurile de agricultură susținute de Ion Ionescu de la Brad la Academia Mihăileană, ci de personalitatea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Universității „Al. I. Cuza” din Iași au suferit schimbări radicale. Astfel, inițatorii și creatorii medaliei de protocol, din anul 2002 și cei ai medaliei jubiliare din anul 2010, au valorificat noua stemă a Universității (fig. 61 av), constituită din simbolul heraldic al scutului și elemente ale acestuia (figuri heraldice). Motivați de statutul istoric și actual al instituției, în raport cu cele două culori ale scutului, dar neîndoielnic și în consens cu propria lor concepție despre rolul personalităților în istorie, aceștia au pus pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
schimbări radicale. Astfel, inițatorii și creatorii medaliei de protocol, din anul 2002 și cei ai medaliei jubiliare din anul 2010, au valorificat noua stemă a Universității (fig. 61 av), constituită din simbolul heraldic al scutului și elemente ale acestuia (figuri heraldice). Motivați de statutul istoric și actual al instituției, în raport cu cele două culori ale scutului, dar neîndoielnic și în consens cu propria lor concepție despre rolul personalităților în istorie, aceștia au pus pe reversul primei medalii (fig. 61rv) efigia ctitorului, reprezentantul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
constituie culorile, deoarece azurul (albastrul) și argintiul se regăseau pe scutul familiei Cuza. Astfel, stema însumează suita aspectelor istorice și axiologice ce individualizează Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”». Vom preciza că și după aceste explicații rămân încă neclarități în legătură cu unele reprezentări heraldice de pe stema Universității, cu felul în care aceasta este realizată pe medalia aniversativă din 2010 (fig. 56av), cât și în legătură cu imaginea edificiului (fig 56rv). Este știut și unanim acceptat, cel puțin în lumea colecționarilor, că o medalie pare cu atât
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu cifra 150 comunică un mesaj clar și pentru neinițiații în heraldică, scutul în sine, încărcat excesiv pe medalie prin adăugare de semne pe lângă reprezentările inițiale de către sculptorul-gravor, nu mai este posibil de înțeles. Altfel spus, una este înțelegerea elementelor heraldice în sensul celor scrise în textul explicativ și alta acceptarea modului de transpunere grafica a stemei de către gravor. Faptul că unele elemente simbol (figuri heraldice) de pe stema Universității ar putea fi receptate ca având și alte semnificații decât cele atribuite
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
inițiale de către sculptorul-gravor, nu mai este posibil de înțeles. Altfel spus, una este înțelegerea elementelor heraldice în sensul celor scrise în textul explicativ și alta acceptarea modului de transpunere grafica a stemei de către gravor. Faptul că unele elemente simbol (figuri heraldice) de pe stema Universității ar putea fi receptate ca având și alte semnificații decât cele atribuite de inițiatorii creatori, nu credem că diminuiază cu nimic valoarea acesteia, ci din contra o sporesc. Ne putem referi, spre exemplu, la cele trei stele
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
10rv), care a câștigat concursul organizat de Societatea Numismatica Română și premiul oferit de M. C. Suțu, președintele acesteia. Legat de cele afirmate mai sus ne vom referi și la medalia Societății viticole din Iași (fig. 11av și 11rv). Reprezentările heraldice din stema regatului arată că expoziția a fost organizată în timpul domniei lui Carol I, mai precis între anul proclamării regatului, 1881 și moartea regelui Carol I, 1914. Cum însă medaliile unor expoziții similare organizate până în 1905 au gravat pe ele
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ORIGINEA CATOLICILOR DIN MOLDOVA. De o parte și de alta a imaginii cu puțin bust sunt anii existenței sale lumești 1897 / 1979. Pe reversul (fig. 28rv) medaliei sunt redate trei medalioane, adevărate medalii unifață, sugestive și înțelept concepute, cu reprezentări heraldice ale inițiatorilor acesteia. Medalionul simbol al Asociației Romano-Catolicilor „Dumitru Martinaș” Bacău este o reprezentare înscrisă în cerc alcătuită din cruce sprijinită pe îmbinarea a două bogate ramuri de lauri dispuse simetric, purtând pe brațe medalion cu cap de bour, înconjurată
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
frunze de vie, la Vest, cap de cal cu căpăstru, la Est, litera V cu șarpe încolăcit în cupă). Următoarea medalie, din anul 2002, este realizată la împlinirea a 90 de ani de învățământ agronomic universitar la Iași. Noile reprezentări heraldice, de data aceasta numai din categoria efigiilor și edificiilor, comunica un alt mesaj în legătură cu începutul învățământului agronomic universitar ieșean. Acesta nu mai este legat de cursurile de agricultură susținute de Ion Ionescu de la Brad la Academia Mihăileană, ci de personalitatea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
I. Cuza” din Iași au suferit schimbări radicale. Astfel, inițatorii și creatorii medaliei de protocol, din anul 2002 și cei ai medaliei jubiliare din anul 2010, au valorificat nouă stema{\cîte 62} a Universității (fig. 61 av), constituită din simbolul heraldic al scutului și elemente ale acestuia (figuri heraldice). Motivați de statutul istoric și actual al instituției, în raport cu cele două culori ale scutului, dar neîndoielnic și în consens cu propria lor concepție despre rolul personalităților în istorie, aceștia au pus pe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Astfel, inițatorii și creatorii medaliei de protocol, din anul 2002 și cei ai medaliei jubiliare din anul 2010, au valorificat nouă stema{\cîte 62} a Universității (fig. 61 av), constituită din simbolul heraldic al scutului și elemente ale acestuia (figuri heraldice). Motivați de statutul istoric și actual al instituției, în raport cu cele două culori ale scutului, dar neîndoielnic și în consens cu propria lor concepție despre rolul personalităților în istorie, aceștia au pus pe reversul primei medalii (fig. 61rv) efigia ctitorului, reprezentantul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
deoarece azurul (albastrul) și argintiul se regaseau pe scutul familiei Cuza. Astfel, stema însumează suita aspectelor istorice și axiologice ce individualizează Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”»{\cîte 63}. Vom preciza că și după aceste explicații rămân încă neclarități în legătură cu unele reprezentări heraldice de pe stema Universității, cu felul în care aceasta este realizată pe medalia aniversativa din 2010 (fig. 56av), cât și în legătură cu imaginea edificiului (fig 56rv). Este știut și unanim acceptat, cel puțin în lumea colecționarilor, ca o medalie pare cu atat
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cifră 150 comunica un mesaj clar și pentru neinițiații în heraldica, scutul în sine, încărcat excesiv pe medalie prin adăugare de semne pe langă reprezentările inițiale de către sculptorul-gravor, nu mai este posibil de înțeles. Altfel spus, una este înțelegerea elementelor heraldice în sensul celor scrise în textul explicativ și alta acceptarea modului de transpunere grafică a stemei de către gravor. Faptul că unele elemente simbol (figuri heraldice) de pe stema Universității ar putea fi receptate ca având și alte semnificații decât cele atribuite
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]