4,292 matches
-
în anul 1828 în localitatea Poșaga de Jos fiind edificiul de cult utilizat de comunitatea greco-catolică din această localitate. În anul 1955 a fost strămutată în actuala sa locație. Atât în localitatea de origine cât și după strămutare, biserica avea hramul „"Sfinților Arhangheli"”, acesta fiind semnalat până în anul 1972. Ulterior există posibilitatea ca acesta să fi fost schimbat cu hramul „Înălțarea Domnului”. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Apărut în perioada interbelică în urma împroprietăririlor din anul 1923
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
În anul 1955 a fost strămutată în actuala sa locație. Atât în localitatea de origine cât și după strămutare, biserica avea hramul „"Sfinților Arhangheli"”, acesta fiind semnalat până în anul 1972. Ulterior există posibilitatea ca acesta să fi fost schimbat cu hramul „Înălțarea Domnului”. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Apărut în perioada interbelică în urma împroprietăririlor din anul 1923, cătunul ce inițial se numea Piatra Hărcăni iar mai pe urmă Hărcana nu a avut o biserică proprie de la
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
Buzescu este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Teleorman, Muntenia, România. Se află în partea centrală a județului. La recensământul din 2002 avea o populație de locuitori. Biserica ortodoxă cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril" datează din 1860 și este monument istoric (cod:"TR-II-m-A-14308"). Alte monumente istorice din localitate sunt Ruinele școlii vechi (cod: "TR-II-m-B-14309"), Primăria (cod: "TR-II-m-B-14310") și Halta C. F. R. (cod: "TR-II-m-B-20214"). Toate datează din secolul al XIX-lea
Buzescu, Teleorman () [Corola-website/Science/324766_a_326095]
-
feciorilor săi, parte de moșie din Barbulețu.Vatra satului Barbulețu a fost locuită permanent fapt confirmat și de prezența unei biserici pe terenul numit Grui ale cărei ruine se mai păstrau în secolul al XIX-lea. Biserică din sat cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită între anii 1662 - 1680 de logofătul Radu Crețulescu, fiind monument istoric. A fost reparata și zugrăvita în anul 1819 de către biv vel banul Constantin Crețulescu și polcovnicul Panaitu, după cum se menționează în pisania nouă
Bărbulețu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324775_a_326104]
-
amplasament, având ca nucleu cătunul Moșteni, sub denumirea de Râca-Nouă. Într-un Extras din catagrafia statistică făcută în anul 1810 din ordinul armatelor rusești de ocupație (document păstrat la Academia Română în manuscris cu litere chirilice) satul Râca-Nouă, cu biserica cu hramul Sf. Dumitru, avea șase preoți și doi diaconi la o populație de 435 de suflete, din care 250 de suflete erau bărbați și 185 de suflete erau femei, în timp ce satul Râca-Veche pe vatra din Strâmba cu biserica de lemn cu
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Sf. Dumitru, avea șase preoți și doi diaconi la o populație de 435 de suflete, din care 250 de suflete erau bărbați și 185 de suflete erau femei, în timp ce satul Râca-Veche pe vatra din Strâmba cu biserica de lemn cu hramul Sfântului Paraschiv, mai avea doar un preot și 2 diaconi la o populație de 220 de suflete, din care 99 de suflete bărbați și 121 de suflete femei. După cum se vede populația din Râca-Nouă se dublase, față de populația din Râca-Veche
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
află în Muzeul Hradului din Praga. Între anii 1870-1929 au avut loc ample lucrări de renovare în stil neogotic. Catedrala actuală este cea de-a treia dintr-o serie de edificii religioase care au existat pe acest loc, toate având hramul Sf. Vitus. Prima biserică a fost o rotondă romanică timpurie fondată de către Venceslau I, Duce al Boemiei în 930. Acest sfânt patron a fost ales pentru că Venceslau a dobândit o relicvă sfântă - brațul Sf. Vitus - de la împăratul Henric I. De
Catedrala Sfântul Vitus din Praga () [Corola-website/Science/324833_a_326162]
-
vor forma un consiliu care să coordoneze și să organizeze administrarea și utilizarea catedralei. Cu toate acestea, controversa cu privire la dreptul de proprietate al unor clădiri canonice continuă. În 1997, cu ocazia aniversării a 1000 de ani de la moartea Sf. Voitechus, hramul bisericii a fost extins, fiind adăugați ca patroni ai bisericii, alături de Sfântul Vitus, și sfinții Venceslau și Voitechus (cunoscut în străinătate sub numele de Adalbert). Bazilica romanică anterioară a avut acest triplu patrocinium al principalilor sfinți boemi începând din 1038
Catedrala Sfântul Vitus din Praga () [Corola-website/Science/324833_a_326162]
-
cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului”, „Sfântul Nicolae” și „Cuvioasa Paraschiva”, se află în satul Moșteni-Greci, comuna Boțești, județul Argeș. A fost construită în anul 1862 și a fost extinsă în perioada interbelică. Se distinge îndeosebi prin structura de lemn bine păstrată, ridicată
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
și valoarea ei regională de martor al unei epoci de reforme politice, sociale și culturale o îndreptățesc la o îngrijire pe măsură. Biserica de lemn ce dăinuie azi în cimitirul satului, a înlocuit o biserică de lemn mai veche, cu hramul dintâi al „Sfântului Nicolae”. O însemnare de carte amintește de vechea biserică de lemn: "„Această sfântă și dumnezeiască evanghelie s-au cumpărat de dumnealui căpitan Stan și s-au dat sf[in]tei biserici unde să prăznuește hram sfăntlu și
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
veche, cu hramul dintâi al „Sfântului Nicolae”. O însemnare de carte amintește de vechea biserică de lemn: "„Această sfântă și dumnezeiască evanghelie s-au cumpărat de dumnealui căpitan Stan și s-au dat sf[in]tei biserici unde să prăznuește hram sfăntlu și erarhului Nicolae în satul ce să numește Greci, ca să fie pomenire la tot neamul dumnealui în veci și nestrămutat de la această sf[â]ntă bise[rică]. Stan Căpitanul 1781.”" Momentul ridicării acestui lăcaș, ctitorii și faptele a fost
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
neamul dumnealui în veci și nestrămutat de la această sf[â]ntă bise[rică]. Stan Căpitanul 1781.”" Momentul ridicării acestui lăcaș, ctitorii și faptele a fost consemnate într-o pisanie peste intrare: "„Această S[fântă] și Du[m]nezeiască biserică cu hram[ul] Adormiri[i] M[aicii] D[omnului], S[fântul] Nicolae, S[fânta] Para[schiva] prin osâ[r]diea și cheltueala d[umnealui] preot Nicolae [din] Voinești și ajutorul lăcuitorilor greci Ioan, Iancu, Mihai Drăgic, Stan Dieaconu, Sanfir, Radu Drăgic, Gavrilă
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
din altar, naos, pronaos săpate în piatră și pridvorul de lemn, conținea și 7 chilii rupestre () amenajate în același masiv stâncos ("Culmea Martiriei"), pe două nivele. Bisericuța are astăzi un turn-clopotniță, iar parohia a amenajat o curte și un cimitir. Hramul său este "Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul" Unele dintre peșterile cu rol domestic sunt avariate parțial din cauza seismelor care au provocat prăbușiri de bolovani. Sus pe creasta stâncii în care este săpată biserica este cioplit în piatră un jilț, așezat
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
anii 1523-1524. Pe fondul Războiul Ruso-Austro-Turc din 1735-1739 mănăstirea a încetat să funcționeze. Are Este situată la baza unei stânci piramidale aflate la aproximativ 3 km nord-vest de satul Nucu, pe versantul sudic al unei ramificații a "Culmii Spătarului". Are hramul "Sfântul Ioan Bogoslov" și reprezintă cea mai impozantă și mai bine conservată dintre sihăstrii. Prezența deasupra ușii de la intrare a simbolului paleocreștin "ichtis", a condus la opinia existenței în acest loc a unei biserici paleocreștine, după cum alte elemente arhitecturale plasează
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
X. Prima atestare documentară este însă din 1587, iar ultima din 1733. Dispariția sa ca ansamblu monastic este legată tot de Războiul din 1735-1739, deși folosirea sa a continuat ca locuință pînă în prima jumătate a secolului XIX. Are Are hramul Schimbarea la față și este situat în satul Nucu, la aproximativ 2 km nord de acesta, pe "Culmea Spătarului". Mai există doar biserica - o singură sală săpată într-o stâncă izolată prăbușită de pe culme. Atestarea documentară (12 ianuarie 1679) plasează
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
roșie ("Milvus milvus"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), presură de munte ("Emberiza cia"), fluturașul de stâncă ("Tichodroma muraria"), pupăză ("Upupa epops"); În vecinătatea rezervației naturale se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Pantelimon” din Băile Olănești a fost adusă aici în anul 1907 din satul Albac, Alba. Biserica monument istoric a fost construită în anul 1752. Biserica „Sf. Nicolae” (monument istoric) din satul Olănești construită în anul 1718 și pictată (biserica
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
Craioveștilor, construcție ridicată între anii 1492-1494, monument istoric. Schitul Iezer din satul Cheia, monument istoric din secolul al XVI-lea, unul din cele mai vechi așezăminte monahale din Oltenia. Schitul Bradu din satul Gurguiata, cu biserica de zid ce poartă hramul „Sf. Ioan Botezătorul”, lăcaș de cult ridicat în anul 1784, clădire monument istoric. Parcul Național Buila-Vânturarița cu o suprafață de 4.186 hectare. Rezervații naturale incluse în parc: "Muzeul Trovanților" (arie naturală constituită în vederea protejării unor formațiuni geologice cunoscute sub
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
în secolul al XIII-lea de către coloniștii germani, după care a fost refăcută în prima jumătate a secolului al XVI-lea în stil gotic și mai apoi în secolul al XVIII-lea. Spre deosebire de multe alte biserici, ea avea un dublu hram, cel al Fecioarei Maria și cel al Sfântului Pavel. Fiind una dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură medievală din Transilvania, biserica găzduiește în interiorul său o serie de colecții de mare valoare: Biserica prezintă în interior o serie de elemente
Biserica fortificată din Cincu () [Corola-website/Science/326305_a_327634]
-
cu creasta albă ("Oenanthe leucopyga"), fluturașul de stâncă ("Tichodroma muraria"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), mierla de parau ("Cindus cindus aquaticus"), lăstunul mare ("Apus apus"), pupăza ("Upupa apops"), fașa de pădure ("Anthus spinoletta"); - reptile, amfibieni și broaște Biserică de lemn cu hramul „Sfanțul Pantelimon” din orașul Băile Olănești, construcție 1752, monument istoric. Biserică a fost stămutată din satul Albac în anul 1907 Biserică „Sf. Nicolae” din satul Olănești, clădire (monument istoric) construită în anul 1718 și pictată de cunoscutul zugrav de biserici
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
1820, monument istoric Schitul Iezer din satul Cheia, unul din cele mai izolate așezăminte monahale din județul Vâlcea, monument istoric datat în secolul al XV-lea Schitul Bradu din satul Gurguiata, în incinta căruia se află biserică de zid cu hramul „Sf. Ioan Botezătorul” ridicată în anul 1784, clădire monument istoric Parcul National Buila-Vânturarița ce include mai multe arii protejate:
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
Biserica Sârbească, cu hramul sfinții Petru și Pavel, este un lăcaș de cult din municipiul Arad. A fost ridicat între anii 1698-1702. Față de forma sa inițială, biserica a suferit transformări mai ales în perioada 1790-1822, când a primit notele actualului stil baroc] pe care
Biserica Sârbească din Arad () [Corola-website/Science/322699_a_324028]
-
Vechea biserică greco-catolică de lemn din Boian s-a aflat în localitatea omonimă, astăzi cuprinsă în localitatea Cizer, din județul Sălaj, și a purtat hramul „Sfânta Treime”. A fost ridicată cândva în secolul 17 sau la începutul secolului 18. În prima jumătate a secolului 18 aici a fost sediul protopopiatului greco-catolic pentru românii din 46 de sate de sub Meseș și de sub Rez, de la izvoarele Crasnei
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților” se află în satul Cerșani, comuna Suseni, județul Argeș. A fost ridicată în prima jumătate a secolului 18 și a primit forma actuală în anul 1867. Se distinge îndeosebi prin sculptura puternic profilată în jurul ferestrelor precum și prin
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
care o prezintă azi a fost consemnat într-o pisanie peste intrare: "„Cu vrerea Tatălui și cu a Fiului și S[fântului] Duh amin, ridicatusau această sfântă și Dumnezeiască biserică din nou din temelie întru ci[n]stea și lauda hramurilor a Duminici[i] Tuturor Sfinților și la Buna Vestire, a prea sfintei Născătoare, începândusă la [186. ...] și sau săvârșit la 1867 mai 13. În zilele domnitorului nostru Carlu întă[i] ... cu blagosloveniia preaosfințitului arhiepiscop Ghenadie, Argeș”". Structura vizibilă indică amploarea
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
Biserica de lemn din Toplița se află în satul omonim, Mălureni, județul Argeș. Poartă hramul „Sfântul Mucenic Teodor Tiron” și este relativ datată din secolul 18. Asemănarea cu bisericile de zid a primit-o în urma unei renovări din 1868. Se remarcă prin sculptura portalului de la intrare și a funiei mediane. Sub acoperișul nou a fost
Biserica de lemn din Toplița, Argeș () [Corola-website/Science/322797_a_324126]