4,588 matches
-
tehnic european specific sistemului complex al Uniunii Europene. S-au creat și instrumentele necesare În acest sens: Planul Național de Incluziune Socială (pentru care problemele sociale ale romilor sunt o prioritate), Planul Național de Acțiune pentru Îndeplinirea Obiectivelor Decadei de Incluziune a Romilor, Planul de Dezvoltare Națională, capitolul resurse umane (document pregătit de Guvernul român, În care sunt expuse principalele priorități pentru următorii ani și În baza cărora sunt alocate fondurile structurale europene). 3. Transferul de politici/idei În cazul romilor
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
treia perioadă (după 2001), când România se pregătește să devină stat cu drepturi depline al Uniunii Europene, asistăm la o sectorializare a problemelor romilor, În funcție de principalele probleme vizibile ale acestei minorități. Prioritățile principale au fost cele legate de educație și incluziune socială (aici incluzând probleme legate de locuri de muncă, acces la sănătate și locuințe sociale). Aceste priorități corespund cu principalele politici europene pentru persoanele dezavantajate din cadrul Uniunii Europene. România, fiind membru al UE, va trebui să participe activ la elaborarea
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
metoda deschisă de coordonare (adică toate statele Uniunii au propriile agende naționale, În funcție de domeniu, și Încearcă să-și coordoneze principalele politici la nivel european). Instituțiile românești trebuiau și ele pregătite pentru această metodă. Astfel, au fost elaborate Memorandumul Comun pentru Incluziune (Joint Inclusion Memorandum - JIM) și Planul Național de Incluziune Socială (National Action Plan for Social Inclusion - NAPIncl), dând oarecum o primă direcție modului În care instituțiile românești vor fi implicate În procesul de elaborare a viitoarelor politici europene. Aceste documente
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
propriile agende naționale, În funcție de domeniu, și Încearcă să-și coordoneze principalele politici la nivel european). Instituțiile românești trebuiau și ele pregătite pentru această metodă. Astfel, au fost elaborate Memorandumul Comun pentru Incluziune (Joint Inclusion Memorandum - JIM) și Planul Național de Incluziune Socială (National Action Plan for Social Inclusion - NAPIncl), dând oarecum o primă direcție modului În care instituțiile românești vor fi implicate În procesul de elaborare a viitoarelor politici europene. Aceste documente au avut părți importante dedicate romilor, deci toți actorii
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
definesc interesele actorilor (romi și neromi) În noua situație. În primul rând, se creează structurile administrative de implementare a Strategiei (care sunt ocupate „preferențial” de reprezentanții Partidei Romilor), apoi se adoptă alte politici adiacente pentru Îmbunătățirea situației romilor (Decada pentru Incluziune a Romilor - România este semnatară și a adoptat un Plan Național de implementare a obiectivelor Decadei; Planul Național pentru Combaterea Sărăciei și promovarea Incluziunii Sociale; Planul Național pentru Incluziune Socială - elaborat de către Ministerul Muncii, dar având componente semnificative pentru romi; Planul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de reprezentanții Partidei Romilor), apoi se adoptă alte politici adiacente pentru Îmbunătățirea situației romilor (Decada pentru Incluziune a Romilor - România este semnatară și a adoptat un Plan Național de implementare a obiectivelor Decadei; Planul Național pentru Combaterea Sărăciei și promovarea Incluziunii Sociale; Planul Național pentru Incluziune Socială - elaborat de către Ministerul Muncii, dar având componente semnificative pentru romi; Planul Național de Dezvoltare - instrument prin care sunt stabilite principalele priorități pentru a primi fonduri structurale din partea Uniunii Europene, romii având un loc rezervat), iar
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
se adoptă alte politici adiacente pentru Îmbunătățirea situației romilor (Decada pentru Incluziune a Romilor - România este semnatară și a adoptat un Plan Național de implementare a obiectivelor Decadei; Planul Național pentru Combaterea Sărăciei și promovarea Incluziunii Sociale; Planul Național pentru Incluziune Socială - elaborat de către Ministerul Muncii, dar având componente semnificative pentru romi; Planul Național de Dezvoltare - instrument prin care sunt stabilite principalele priorități pentru a primi fonduri structurale din partea Uniunii Europene, romii având un loc rezervat), iar societatea civilă romă Începe să
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
participe din mers la mecanismul de elaborare a politicilor europene. Romii sunt parte a politicilor europene pentru persoane dezavantajate, ministerul de resort fiind Ministerul Muncii, În parteneriat cu Agenția Națională pentru Romi. Se elaborează acele documente și programe specifice legate de incluziunea socială a romilor prin ceea ce am putea numi premetoda de coordonare deschisă (toți actorii interesați de politicile de incluziune socială pentru romi sunt invitați să participe la elaborarea instrumentelor de politică publică); b) societatea civilă romă participă și ea la
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ministerul de resort fiind Ministerul Muncii, În parteneriat cu Agenția Națională pentru Romi. Se elaborează acele documente și programe specifice legate de incluziunea socială a romilor prin ceea ce am putea numi premetoda de coordonare deschisă (toți actorii interesați de politicile de incluziune socială pentru romi sunt invitați să participe la elaborarea instrumentelor de politică publică); b) societatea civilă romă participă și ea la elaborarea acestor instrumente de preaderare, Uniunea Europeană având grijă ca procesul de elaborare să nu se facă fără consultarea partenerilor
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
au cunoscut și ele o evoluție: inițial, principalele abordări erau legate de protecția drepturilor omului, de politicile generale pentru minorități, de protecția migranților În țările-gazdă până În zilele noastre, când se pune un accent mai mare pe adoptarea instrumentelor publice pentru incluziunea socială a romilor. Care sunt principalele perspective ale minorității rome În anii care vor veni? Am putea identifica cel puțin cinci: a) la nivel guvernamental, implementarea politicilor publice pentru romi rămâne În continuare un „deziderat”, căci, deși s-au creat
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
este determinat de Întărirea reciprocă a acestora1. În acest context, promovarea echității de gen, una dintre direcțiile de acțiune ale Agendei sociale a Uniunii Europene2, se regăsește ca prioritate orizontală În majoritatea politicilor și programelor Uniunii: cele privind piața muncii, incluziunea și protecția socială, educația și formarea profesională, participarea echitabilă la decizia politică etc. România, pe parcursul procesului aderării, a ratificat convențiile internaționale În domeniu 3 și a transpus acquis-ul comunitar 4, dar, cu toate acestea, nu a reușit să producă, până În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
supraveghere a aplicării Strategiei. Această metodă, care a dat rezultate bune în privința forței de muncă, a fost extinsă treptat și în alte domenii confruntate cu probleme similare și care presupuneau coordonarea între statele membre în domenii, cum sunt protecția socială, incluziunea socială, educația, tineretul și formarea profesională. În aceste domenii, de la caz la caz, M.O.C. a condus la măsuri denumite "soft law" care sunt mai mult sau mai puțin constrângătoare, dar care nu pot deveni directive, regulamente sau decizii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
laterală. A optat spre o strategie a diferențierii, nu a însumării. Insul are identitate întrucât se autoidentifică în raportările lui, în cadrul acestora. Pe cale de consecință, el include, nu exclude: strategia identitară este inclusivistă nu exclusivistă. Numai falsa identificare implică excluziune. Incluziunea nu aduce după sine riscul pierderii identității, oricât de largă ar fi sfera acesteia și aceasta pentru că diferențierea progresivă se fixează în "diferențe" active, un fel de atribute, încât diferențele pe care le arată indivizii în ceea ce privește, să zicem, actul de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sau angajatorului și a familiei moderne. Adaptarea presupune creșterea eficienței fiecărui element al sistemului. Spre exemplu, o organizație economică modernă produce mai eficient și mai variat decât o gospodărie tradițională. Reintegrarea este mecanismul care previne disoluția noilor elemente și presupune incluziunea lor în societate. Generalizarea valorilor presupune formularea normelor la un nivel de generalitate mai crescut, care să permită atât inovarea, cât și legitimarea și suportul noilor structuri vezi Smith (1973:14-25) și Sztompka (1993:118-23). Schimbarea, conform acestei viziuni, e
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
trupul și habitatul său -, o altă casă, religioasă - grota pustnicului, pădurea sau pustiul sfinților, templul sau biserica -, dar există și un adăpost spiritual - divinitatea, căreia i se subordonează întregul teritoriu al lumii terestre și al "lumii de dincolo". Aferent acestor incluziuni succesive (trup−casă/biserică−mormânt−divinitate), apar ipostaze specifice, care reprezintă starea de fi înăuntrul sau de a fi înafara habitatului. Agenții principali ai spațiului ocrotitor (prin prezență și acțiune) sunt, în mod evident, femeile, bătrânii și copiii, în opoziție
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în istoria filosofiei, tatonat însă ca "obiect intențional" privilegiat în analizele fenomenologilor contemporani. Dar acest fapt reprezintă numai o tehnică de lucru, care nu poate interveni decât strict analogic și "local". Prima analogie se referă la relația de cuprindere, de incluziune. Astfel, logos-ul este cuprins în fiecare act de gândire, rostire etc.; ceea ce înseamnă că el este numai în acest chip; dar poate fi numai astfel doar dacă este însăși "originea originară" (a priori originar și universal, în termenii fenomenologiei
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
avea defecte deschise depășind 3 mm măsurate în orice direcție pe suprafața convexa a epruvetei după îndoire. Defectele care apar în colțurile epruvetei în timpul încercării nu vor luate în considerație dacă nu există o dovadă precisă că ele rezultă din incluziuni de zgură sau alte defecte interne. 8.8. Criteriile de acceptare pentru încercarea la rupere (îndoire până la rupere) Aspectul rupturii va fi examinat, în ruptură nefiind admise fisuri, lipsa de topire sau nepătrundere, incluziuni de gaze sau de zgură. 8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181543_a_182872]
-
dovadă precisă că ele rezultă din incluziuni de zgură sau alte defecte interne. 8.8. Criteriile de acceptare pentru încercarea la rupere (îndoire până la rupere) Aspectul rupturii va fi examinat, în ruptură nefiind admise fisuri, lipsa de topire sau nepătrundere, incluziuni de gaze sau de zgură. 8.9. La analiza macroscopica nu trebuie să se constate crăpături sau fisuri în materialul depus sau în zona influențată termic, lipsa de topire, nepătrundere, pori sau incluziuni de zgură cu diametrul de maxim 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181543_a_182872]
-
admise fisuri, lipsa de topire sau nepătrundere, incluziuni de gaze sau de zgură. 8.9. La analiza macroscopica nu trebuie să se constate crăpături sau fisuri în materialul depus sau în zona influențată termic, lipsa de topire, nepătrundere, pori sau incluziuni de zgură cu diametrul de maxim 1 mm fiecare în număr de cel mult 5 pe cm2 de suprafață a cusăturii sudate analizate. 9. REVERIFICĂRI 9.1. Generalități Dacă o probă executată în vederea autorizării nu satisface cerințele prezenței prescripții tehnice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181543_a_182872]
-
H = Direcția Negocieri de Aderare și Preluare Acquis Comunitar I = Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane**) i1 = Direcția Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane i2 = Direcția Contractare și Monitorizare J = Direcția Politici, Strategii, Programe de Incluziune Socială K = Direcția Generală Politici Asistență Socială k1 = Direcția Politici, Strategie și Metodologie Asistență Socială k2 = Direcția Servicii Sociale și Drepturi Asistență Socială L = Direcția Politici Forță de Muncă M = Direcția Management Resurse Umane N = Direcția Legislația Muncii O = Direcția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178579_a_179908]
-
economice durabile a acesteia pe pilonii economic, social și de mediu. Astfel, în cadrul pilonului economic, obiectivul major ar fi creșterea eficienței și profitabilității. În ceea ce privește pilonul social, menționăm obiectivele creșterii bunăstării, echității și justiției sociale și, nu în ultimul rând, al incluziunii<footnote De altfel, Strategia UE-2020 are ca principal obiectiv realizarea unei economii și societăți inteligente (smart), durabile (green) și incluzive. footnote> și solidarității. Pilonul de mediu vizează creșterea ecoeficienței, în sensul reducerii presiunii activităților socioumane asupra capitalului natural. Implicarea investițiilor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
cei doi termeni este atunci maximizată, capătă o tensiune care scurtcircuitează depărtarea, fără a o anula. Pe de o parte, simbolul și principiul simbolizat își prezintă acut vederii deosebirea de natură. Dar, pe de altă parte, își fac presimțită unitatea, incluziunea originară a simbolului în principiul pe care îl simbolizează. Cu cît distanța dintre ele e mai puternic pusă în evidență, cu atît e mai puternic vectorul simbolic care le leagă. Anecdotele mistice din mai toate tradițiile, ca și parabolele din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nou inegalitățile socio-economice. După criza datoriilor din anii 1980, solicitările de stabilizare a economiei și slăbirea mișcărilor muncitorești consacrate au dus la marginalizarea actorilor politici responsabili de aplicarea măsurilor redistributive. Cu toate acestea, populismul lui Chávez promova în mod explicit incluziunea socială și economică a grupurilor defavorizate prin întărirea rolurilor redistributiv, de dezvoltare și de bunăstare socială ale statului. Spre deosebire de alte pesonalități populiste din anii 1990, cum ar fi Alberto Fujimori în Peru, Chávez nu a adresat establishmentului politic nici măcar o
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
la procesul politic, Chávez s-a apucat să construiască o formă de democrație mai radicală sau "susținătoare", bazată pe exprimări plebiscitare ale suveranității populare și pe implicarea oamenilor de rând în organizații comunitare și în structuri autoguvernate. Pentru Chávez, iată, incluziunea populară nu se bazează doar pe conceperea de noi alternative electorale sau pe oferirea de beneficii sociale sectoarelor marginalizate ale populației. aceasta cuprinde, de asemenea, și inserarea − în conținutul și în modul de punere în practică al serviciilor publice, a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pe scena publică și în cererea insistentă de a fi recreată ordinea constituțională prin impunerea democrației participative (și nu doar reprezentative). Ne întoarcem acum la aceste chestiuni și la implicațiile lor pentru relația dintre populism și democrație. 7.3 Democrație, incluziune și participare populară sub Chávez Pentru a înțelege implicațiile populismului de stânga al lui Chávez pentru democrație în Venezuela și cum anume s-a deosebit de variantele de populism mai conservatoare, precum fujimorismul, este vital să se admită faptul că "salvarea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]