4,807 matches
-
limitate. Acest aspect este discutabil deoarece exist] mai multe moduri de a înțelege sfera constrângerilor deontologice și mai multe perspective asupra tipurilor de acțiuni, ceea ce determin] o abordare diferit] a obligațiilor și responsabilit]ților individului. 3) Constrângerile deontologice au o influent] nemijlocit] prin faptul c] sunt atașate direct deciziilor și acțiunilor subiecților și mai puțin consecințelor probabile care decurg din aceste alegeri sau acțiuni. În formularea lui Nagel, „temeiul deontologic își exercit] întreaga capacitate asupra acțiunii în desf]șurare și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceste alegeri sau acțiuni. În formularea lui Nagel, „temeiul deontologic își exercit] întreaga capacitate asupra acțiunii în desf]șurare și nu dup] producerea acesteia” (1986, p. 177). Acțiunea direct] a normelor deontologice poate fi explicat] și prin interpretarea noțiunii de influent], f]când apel la distincția dintre intenție și prevedere. Astfel, inc]lcarea constrângerii deontologice privind r]ul f]cut unui om nevinovat are loc numai atunci cand aceast] fapt] este intenționat]. Alegerea de a nu acționa tocmai pentru a nu face
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dup] evitarea r]ului și îndeplinirea obligațiilor, nenum]rate alegeri mai r]mân inc] de f]cut. Din acest punct de vedere, opoziția fâț] de teoria consecințialist] este destul de puternic]. În timp ce doctrina deontologic] definește binele ca fiind o noțiune cu influent] sc]zut] (cu caracter exclusiv, eliminatoriu), consecințialismul consider] c] este o noțiune puternic] (cu caracter inclusiv, cuprinz]tor): individul acționeaz] corect numai atunci când, prin acțiunile sale, este maximalizat] utilitatea și procedeaz] incorect în caz contrar. Consecințialismul promoveaz] un sistem etic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu poate fi deschis] deontologiei deoarece, în condițiile în care ansamblul normelor nu este restrâns într-un fel sau altul, conflictele între obligații vor constitui regulă și nu excepția. Nici noțiunea de „greșeal]” nu poate fi privit] ca având o influent] absolut] sau categoric]; aflat în situația de a alege între a minți și a face r]u cuiva, individul trebuie s] aprecieze care dintre cele dou] alternative este mai greșit]. Având în vedere acest lucru, putem remarcă apropierea de consecvențialism
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la caracterul lor absolut, categoric. Primul aspect al dilemei ridic] probleme serioase legate de conflictele între obligații, lansând o viziune normativ] neverosimil]. Cel de-al doilea aspect ameninț] chiar cu subminarea structurii teoriilor deontologice. Dac] normele deontologice nu au o influent] absolut] sau categoric], atunci care este influență pe care o au ele și cum poate individul s] determine în ce situație un fapt este sau nu cu adev]rât interzis? Dac] normele deontologice nu posed] aceast] capacitate, teoriile deontologice sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
analizarea viciilor autorilor. Discuțiile trebuie s] se îndrepte mai degrab] spre motivele pentru care acest gen de fapte încalc] drepturile victimelor. În concluzie, exclusivismul constituie un eșec atunci când este vorba despre teoria virtuții, desi las] acesteia un larg domeniu de influent]. vii. Esențialismul O chestiune similar] este aceea dac] toate virtuțile sunt excepționale datorit] conexiunii lor cu un țel (telos) unic și dominant al naturii umane. Aceast] problem] provine din încerc]rile de a readuce în actualitate teoriile neoaristotelice asupra virtuții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ei credeau c] sufletele sunt captive în trup și c] acestea sufer] transmigrația: moartea dizolv] uniunea unui suflet individual cu un anumit trup, iar apoi sufletul transmigreaz] într-un trup nou: de om sau de animal. Pitagoreicii au avut o influent] semnificativ] asupra doctrinelor lui Platon privitoare la imortalitatea sufletului, la existența Universaliilor într-o lume a Adev]rului mai înalt și a Rațiunii precum și a filosofiei ca modalitate de preg]tire a oamenilor pentru contopirea cu divinul. Mai tarziu, stoicii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Cambridge: Cambridge University Press, 1978). 34 R]zboi și pace JEFF McMAHAN i. Etică și utilizarea violenței în r]zboi Poziția factorilor de decizie fâț] de probleme legate de r]zboi și pace, precum și argumentele intelectualilor care au o mare influent] în procesul de luare a deciziilor se bazeaz] de obicei pe un set de asumpții în mare parte amorale. Problemele sunt considerate a fi „practice”: opțiunile sunt analizate doar în funcție de posibilele consecințe, iar acestea din urm] sunt evaluate doar în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dac] accept]m și principiul c] este imoral s] intenționezi s] faci ceea ce este imoral (Principiul Intențiilor Imorale), vom ajunge la concluzia c] descurajarea nuclear] este imoral]. Acest argument, pe care îl vom numi Argumentul Intențiilor Imorale, a avut o influent] extem de puternic], mai ales în cercurile teologice unde este acceptat pe scar] larg] urm]torul principiu: caracterul moral al unui act este determinat în mod esențial de intențiile care definesc natură inerent] a acelui act (Acest principiu este susținut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o dogm] inconsistent]. Tipul de realism moral descris aici sprijin] o concepție despre faptele morale, care se îndep]rteaz] de imaginea prezentat] la început: faptele morale sunt fapte ciudate despre universul a c]rui recunoaștere are în mod necesar o influent] asupra dorințelor noastre. Realiștii au evitat, în schimb, faptele ciudate despre univers în favoarea unei concepții mai „subiectiviste” despre faptele morale. Această a dus la analiza realiștilor cu privire la ceea ce înseamn] s] ai un motiv. (Pentru o discuție mai complet] despre teoriile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru a putea dep]și dificult]țile. Versiunea îmbun]ț]țiț] a fost o teorie care a ajuns s] fie cunoscut] că emotivism. Dezvoltat] aproape în întregime de filosoful american Charles L. Stevenson, emotivismul a fost una dintre cele mai influente teorii etice din secolul XX. Este o teorie mai subtil] și mai sofisticat] decât subiectivismul simplu deoarece încorporeaz] o viziune mai complex] asupra limbii. O prim] observație a emotivismului const] în faptul c] limbajul este utilizat într-o diversitate de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mare parte a criticii feministe îndreptat] asupra teoriilor morale tradiționale a fost influențat] de cercetarea psihologic], precum cea a lui Carol Gilligan, care sugereaz] c] femeile au modele de reacție moral] diferite de b]rbați. Annette Baier, o voce feminist] influent] în filosofia contemporan], preia aceast] cercetare pentru a sugera c] etică tradițional] masculin] se axeaz] pe obligație, pe când cea feminin] pe dragoste. Baier sper] s] reconcilieze aceste morale într-o etic] a încrederii (vezi și capitolul 43, „Ideea unei etici
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
explicite și universale. Pentru a face acest lucru, ei au urm]riț identificarea principiilor care guverneaz] crearea teoriei. Acești filosofi au apelat adesea la epistemologie - studiul metodei de a cunoaște lucruri - că furnizoare de modele pentru acest proiect. Cele mai influente interpret]ri ale cre]rii teoriei în epistemologie sunt fundaționalismul și coerentismul. Majoritatea încerc]rilor de creare a teoriei în etic] urmeaz] unul dintre aceste dou] modele. Coerentismul este actualmente în vog], dar are de suferit din cauza unor grave dificult
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Nu suntem atât de puternic „condiționați genetic” precum sunt, s] spunem, furnicile, care trec prin viat] întocmai ca niște roboți. Nici modurile de a gândi nu sunt determinate biologic într-o asemenea m]sur] încât cultură s] nu aib] nici o influent]. Dar este clar c] pentru a coopera, pentru a deveni „altruiști”, natura ne-a alimentat gândurile legate de nevoia de a coopera. Poate c] nu întotdeauna urm]m aceste gânduri, ins] existența lor este clar]. De aceea, oamenii sunt precum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
că un eveniment cauzând alt eveniment, dar a p]rut celor mai mulți filosofi contemporani că depinzând pentru forța lui explicativ] de o idee obscur] a cauzalit]ții, dac] nu chiar lipsit] de coerent]. O alt] propunere care a exercitat o oarecare influent] asupra contemporanilor este aceea c] acțiunile libere sunt inteligibile deoarece corespund alegerilor și scopurilor noastre (Wiggins, 1973). Deși acest lucru pare destul de plauzibil, nu se potrivește cu pretenția contracauzaliștilor potrivit c]reia deciziile și acțiunile libere sunt explicabile rațional dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care încearcă să răspundă, evident diferit, teoriile: Care sunt sursele schimbării? Care sunt caracteristicile schimbării? Care este direcția sau trendul schimbării? Care sunt efectele schimbării? 1.1.1. Schimbarea socială: viziunea sistemică Evoluționismul este una din cele mai vechi și influente viziuni de tip sistemic asupra omului, societății și istoriei. Cu toate că e întâlnit încă din Antichitate, de-abia în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea joacă rol de far călăuzitor în gândirea istorică, filosofică și socială. Evoluționiștii consideră că
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
legile unei piețe globale. Legat de transmiterea informației la scară globală și de circulația bunurilor simbolice, se impune și discuția privind consumul cultural și imixtiunea valorilor occidentale sau cosmopolite în culturile tradiționale. Explicații precum teza imperialismului cultural au devenit extrem de influente. Această teză accentuează ideea creșterii dominației Statelor Unite în arena politică, militară, economică și culturală internațională și vorbește despre "stingerea" tradițiilor culturale locale sub invazia unor produse simbolice de proveniență occidentală. Datorită faptului că industriile culturale despre care vorbesc teoreticienii critici
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
până în anul 2015 printr-un proces complex de înlocuire a tehnologiilor energofage, realizat printr-o restructurare a economiei. Scenariul alternativ prevede o reducere a intensității energetice cu 25%, determinat de o dezvoltare mai lentă a economiei, ca urmare a impactului influentelor economiei mondiale menționate mai sus. Intensitatea energetică este reprezentată de cantitatea de resurse energetice primare pe unitatea de PIB (tone combustibil echivalent la 1000 USD) și este una din modalitățile cheie de evidențiere a eficienței energetice și un reper important
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153200_a_154529]
-
1401 - s-a făcut prin năzuința lăuntrică, dar nu fără cointeresarea patriarhilor ecumenici din Constantinopol. La fel va proceda și acel voievod maramureșean care solicita Patriarhiei constantinopolitane să ia sub jurisdicția sa, înălțând-o la rangul de stravropighie, importanta și influenta mănăstire din Peri. Îzbânzile artistice din epoca Paleologilor au găsit ecouri și interpretări în alcătuirile arhitecților și pictorilor români. Instinctiv, dar și din rațiuni politice (căci vecinii - ungurii și polonii - erau catolici), românii au căutat legăturile cu Bizanțul, simțind acea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pieței de la OTS se concentrează pe supravegherea piețelor centralizate administrate de OTS (piața de echilibrare, piața serviciilor de sistem și piața capacităților de interconexiune). ... c) Activitatea compartimentului de monitorizare al Autorității Competente se concentrează pe supravegherea pieței contractelor bilaterale, a influentelor reciproce dintre componentele pieței angro și a interdependenței dintre piața angro și piața cu amănuntul de energie electrică, precum și pe supravegherea activității desfășurate de OPEE și OTS. ... Articolul 10 Compartimentele de monitorizare de la nivelul Autorității Competente, OPEE și OTS au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184058_a_185387]
-
piață. ... c) O valoare a C1 50% este interpretată aproape unanim ca indicând o poziție dominanta pe piață. Articolul 29 Autoritatea națională de concurenta analizează existenta unei poziții dominante atât pe baza calculului cotei de piață, cât și prin evaluarea influentei altor factori, precum dimensiunea barierelor la intrare, concurenta existenta și potențială etc. și definește/analizează piața relevanta pentru care sunt calculați acești indicatori, în baza unor proceduri specifice; fără a avea semnificația data de Consiliul Concurentei, compartimentele de supraveghere pot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184058_a_185387]
-
au rolul de a aprecia efectele concurentei asupra pieței, reflectate în principal în nivelul preturilor rezultate, gradul de schimbare a furnizorului de către consumatorii finali și costurile participanților. Este de așteptat să se înregistreze o scădere în timp a preturilor sub influenta concurentei, dacă toate celelalte elemente de influenta rămân neschimbate. Articolul 46 În acest scop, Autoritatea Competenta urmărește: *Font 8* 12. 13. *) Indicatorii se determina pe baza valorilor corespunzătoare perioadei de livrare. Articolul 48 În conformitate cu variantele aplicate ale teoriei lichidității piețelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184058_a_185387]
-
asupra pieței, reflectate în principal în nivelul preturilor rezultate, gradul de schimbare a furnizorului de către consumatorii finali și costurile participanților. Este de așteptat să se înregistreze o scădere în timp a preturilor sub influenta concurentei, dacă toate celelalte elemente de influenta rămân neschimbate. Articolul 46 În acest scop, Autoritatea Competenta urmărește: *Font 8* 12. 13. *) Indicatorii se determina pe baza valorilor corespunzătoare perioadei de livrare. Articolul 48 În conformitate cu variantele aplicate ale teoriei lichidității piețelor, rezilienta se definește ca sensibilitatea prețului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184058_a_185387]
-
Autoritatea de Implementare; - Serviciile tehnice delegate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Anexa 6 FIȘA TEHNICA PENTRU MĂSURA 3.3. METODE AGRICOLE DE PRODUCȚIE DESTINATE SĂ PROTEJEZE MEDIUL ȘI SĂ MENȚINĂ PEISAJUL RURAL 1. MOTIVAȚIE Agricultura a avut o influenta majoră asupra mediului rural din România. Multe secole de agricultura tradițională au creat un peisaj variat și habitate semi-naturale importante, de mare valoare națională și internațională. Totuși, intensificarea și specializarea agriculturii, începând cu mijlocul ultimului secol a avut ca rezultat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
propriul drum Într-o lume haotică și fragmentată, care este mai periculoasă decât lumea atotcuprinzătoare pe care am lăsat-o În urmă. Gândirea postmodernă nu a pătruns În mod semnificativ În clasa de mijloc americană. Ea a fost Întotdeauna mai influentă În Europa. Mai mult de jumătate dintre americani sunt credincioși devotați - mai mult decât În oricare altă națiune industrializată - și nu cred În ideea unei lumi relativiste. Americanii religioși cred Încă Într-o mare construcție și trăiesc zilnic religia În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]