4,844 matches
-
a întâmplat în 27 ianuarie 1979, ziua în care l-am născut pe Andrei. N-aveam pic de background filosofic să-mi analizez această experiență. Maeștrii mei spirituali n-o avuseseră în vedere fiindcă nu o avuseseră în realitate. Am intuit însă ce forță uriașă sălășluiește în condiția de dătătoare de viață și ce frustrație trebuie să aibă bărbații pentru dependența lor de femei, care i-au făcut posibili și le fac posibilă „nemurirea” genetică. Nu mi-am pus atunci problema
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
importante contribuții ale autorului la dezvoltarea ulterioară a științei pedagogice. Problema dezvoltării stadiale a copilului mai fusese abordată înaintea lui Rousseau de Comenius (a cărui periodizare a rămas valabilă, în linii generale, pînă azi), Locke, Hélvétius. Numai Rousseau însă a intuit, a analizat și explicat, pînă la un punct, conținutul contradictoriu al acestei dezvoltări. Dacă ceilalți autori vorbeau numai de evoluția oarecum lineară și cantitativă, el introduce un criteriu calitativ pentru a determina perioadele de dezvoltare, considerînd dezvoltarea infantilă din punctul
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
celor două sute de partide pe care le avem se încălzește cu gândul că și el ar putea să aibă în mână bastonul de președinte. UDMR-ul se dovedește a fi și de data aceasta excepția care confirmă regula. Adică a intuit clar unde se află sceptrul prezidențial și pentru ce votează. Sau, mai precis, pentru ce nu votează. Numai că argumentul concret pentru care maghiarii nu au votat această Constituție nu a fost dubla înșelătorie care ne privește pe toți, ci
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
care se poate spune că n-au greșit a fost mult mai mare. Fiindcă, dacă admitem că viitorul îi dă dreptate lui Roman, cei care au votat atunci trandafirul datorită acestuia au fost și mai maturi decât ceilalți, întrucât au intuit, de la bun început, ce se va întâmpla. Dar, să nu forțăm totuși nota, stabilind înainte de vreme cui aparține de fapt viitorul. Fiindcă, iată, în dulcele Târg al Ieșilor, care a depășit toate așteptările fostului său prim-secretar la 20 mai
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
avem niciodată de-a face cu mutații. Construcția socială sofisticată se desfășoară doar într-un context geografic, religios, climateric, educațional particular. Civilizația umană a apărut și s-a dezvoltat în zona climaterică temperată a planetei din motive pe care le intuim și nu se va muta niciodată la Polul Nord din aceleași motive. Legătura dintre morală, construcție socială umană și biologie este subliniată și de Fukuiama: "...se pare că există o puternică bază biologică în respectarea anumitor reguli: oamenii vor să se
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
crematistica) nu mai este naturală, în acord adică cu natura, cu universul fizic. "De exemplu, încălțămintea este destinată pentru a fi purtată iar nu cumpărată în vederea de a fi revândută mai devreme sau mai târziu, cu beneficiu"74. Aristotel a intuit caracterul pur, lipsit de vinovăție al economiei naturale, chiar dacă a extins-o până în zilele sale, când economia nu mai era naturală, ci era economie de schimb, chiar o economie de schimb monetar. Impresionat, însă, de capcana profiturilor, filosoful a căutat
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
el dorește atenția celorlalți oameni, adică el dorește să fie "recunoscut". El vrea mai ales să fie recunoscut ca ființă omenească, adică o ființă având o anumită valoare sau demnitate"155. Discutăm aici despre un drum pe care Hegel îl intuiește și care trece prin dezvoltarea omului ca ființă morală. Este vorba despre: conștiință de sine → conștiință de apartenență la grup (socială) → organizare socială → cultură → civilizație umană. Acest cerc se desăvârșește peste alte câteva mii de ani și anume în anul
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
unei percepții comune cum că este bine "să ai " pentru că nu se știe ce vremuri vin. Potlatch-ul era o formă de a cheltui surplusul, dar și prin care surplusul era folosit pentru a demonstra un tip de abundență. Omul primitiv intuia că munca și performanțele trebuiesc spuse, afirmate și demonstrate. Rivalul trebuia umilit, sfidat și obligat 203. Prin Potlatch se urmărește o țintă clară, nu atât economică, cât mai ales războinică. Darul a instituit și a anunțat fenomenul schimbului, transformându-l
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
zi. Valoarea însemna prețuire și căutare, dar și raritate. Trocul clasic, așa cum spuneam, apare în jurul anului 5000 î.Hr. El nu mai este neapărat un schimb al consumului, ci unul al comerțului. Aceasta este prima formă de comerț. Omul începe să intuiască existența valorii în spatele fiecărui bun și încearcă să instituie o scară a schimbului, chiar dacă în mod intuitiv. Trocul clasic sau evoluat rămâne totuși un univers al incertitudinilor, deoarece valoarea încă nu se raportează la un etalon unic, marfa unică pe
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
luni, o lună, trei zile sau trei ore. Este important deci să înțelegem că nu orice depozit, chiar constituit în monedă, și nu orice activ poate fi socotit ca fiind bani. Considerăm că titanul gândirii economice a secolului XX a intuit corect dinamica economiei moderne atunci când a relativizat puternic termenul de transformare a unui activ sau depozit sub formă lichidă. Drumul creanță-bani sau bani-creanță poate fi parcurs rapid sau mai lent, în funcție de specificul unei economii. Vom continua analiza lui Keynes spunând
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de prosperitate și bogăție. Aurul și argintul erau simbolul prosperității atunci și sunt simbolul prosperității și azi. Dacă vom face o analiză a deținerilor de aur de către băncile centrale, cu ușurință vom observa o corelație pe care toată lumea o poate intui. Statele bogate ale lumii, în frunte cu SUA, sunt și cele mai mari deținătoare de aur și argint. În modernitate, acest lucru nu se mai poate justifica altfel decât printr-o remanență de ordin istoric, milenar, conform căreia aurul și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
istoria umană este o înlănțuire de evenimente care au în prim plan dorința de prosperitate și bogăție. Dacă vom face o analiză a deținerilor de aur de către băncile centrale, cu ușurință vom observa o corelație pe care toată lumea o putea intui. Statele dezvoltate ale lumii, în frunte cu SUA, sunt cele mai mari deținătoare de aur și argint. Dacă printr-o măsură administrativă, imposibilă de altfel, toate statele lumii ar trece din nou la etalonul monetar aur, raporturile de putere în
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de oameni, de resurse, de inteligență, de competitivitatea și capacitățile pe care le dezvoltă o națiune. Pietrele devin pâine doar prin om și celelalte resurse, ele nu devin pâine de la sine. Fig. 6.2. "Pâine" sau dezechilibru economic Adam Smith intuiește în mod corect că iluzia fabricării pâinii din pietre trebuie să se bazeze pe bunuri reale. "Adam Smith era convins că inflația se dovedea benefică dacă rezulta dintr-o expansiune a creditului "bazată" pe bunuri reale, "de aceeași valoare""734
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
al inocenților"863. Economia este un "masacru al inocenților", așa cum în permanență natura se află în aceeași poziție. Posibilitățile "inocentului" de a detecta momentul masacrului și de a evita să fie masacrat sunt, din păcate, extrem de reduse 864. Braudel insistă, intuind caracterul obiectiv, independent de voința omului, al crizei economice și ai ciclicității apariției sale. În orice caz, au existat perioade în care banul se găsea lesne și altele în care banul era de negăsit. Lucrurile merg simplu sau greu, fără ca
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mișcare, într-o călătorie 890 și că practic nu ne aflăm în nicio clipă în același loc. Evoluția noastră într-o spirală ciclică cu tendință ascendentă corespunde întru totul nivelului de cunoaștere pe care îl deținem azi. Fără a fi intuit până la capăt realitatea fizică și socială despre care vorbim, Spengler a văzut lumea occidentală (capitalismul) asemeni filosofiei orientale, ca dezvoltându-se într-un cerc care se închide cu o catastrofă. Cu toate acestea, el a intuit natura expansivă a societății
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
azi. Fără a fi intuit până la capăt realitatea fizică și socială despre care vorbim, Spengler a văzut lumea occidentală (capitalismul) asemeni filosofiei orientale, ca dezvoltându-se într-un cerc care se închide cu o catastrofă. Cu toate acestea, el a intuit natura expansivă a societății umane, afirmând următoarele: "Imperialism și civilizație pură891. Destinul occidentului se închide cu acest fenomen irevocabil. Omul cultivat își dirijează energia spre înăuntru, omul civilizat spre în afară (...). Cuvântul lui de ordine, expansiunea, este totul, închide în
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
haos. Așteptările populației decid și impun intervenția pentru stoparea crizei și reluarea avântului economic. Chiar Adam Smith vorbește, într-o epocă în care crizele nu aveau o asemenea anvergură, despre folosința ratei dobânzii bancare în relansarea economică. Genialul economist a intuit că posibilitățile de relansare includ folosința bancnotei. El arată că "raportul pe care dobânda obișnuită a pieței trebuie să-l păstreze față de profitul net variază în mod necesar după cum profitul net urcă sau scade"931. Este o intuiție genială, folosim
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
se numește clasa care se ocupă cu producerea bunurilor materiale în întreprinderile marii industrii capitaliste"1170. În vechea Romă proletarul era persoana care nu dispunea de venituri și care, din această cauză, nu putea participa la treburile cetății 1171. Putem intui că o clasă socială este un grup de oameni apropiați prin modul de a muncii și care dezvoltă cu timpul interese comune, printr-o conștiință de grup comună. O clasă socială este mai mult decât un grup social și mai
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
este până la urmă o sumă a satisfacțiilor individuale. Nu putem spune, decât dacă mințim, că lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună dacă nouă, în plan personal, ne este din ce în ce mai rău. Chiar dacă nu are cunoștințe deosebite de filosofie, fiecare român intuiește că finalitatea existenței constă în posibilitatea de a ne manifesta ca oameni autentici, care își pun în valoare esența de oameni, așa cum spunea Ludwig Feuerbach: "... ce constituie genul, autenticul omenesc din om? Rațiunea, voința, inima. Pentru desăvârșirea omului se cere
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mai semnificative trăsături ale economiei țărilor capitaliste dezvoltate". 1030 Victor Jinga vorbește despre "simptome de natură inflaționistă". Vezi și Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 221. Fără a intra într-o analiză detaliată, autorul intuiește că inflația poate fi specifică și regimului socialist, deoarece și acolo există bani și prețuri. Cum spuneam fără a detalia autorul arată: "Când prețurile sunt fixate normativ, inflația mai poate fi identificată prin simptomele cererii nesatisfăcute. De altfel, și în
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Marin Băbeanu, Inflația din economia românească în tranziție, Editura Ager, Tg-Jiu, 1999, p. 53. 1043 Elena Pelinescu și Mihaela Ionescu, în lucrarea "Definirea fenomenului inflaționist prin prisma teoriilor economice" (în volumul Inflația în România, Editura Expert, București, 2003, p. 11) intuiesc existența unei inflații de fond, sau de bază, specifică și economiei noastre. 1044 Editura Humanitas, București, 1994. 1045 Frédéric Teulon, Sistemul monetar internațional, Editura Institutul European, Iași, 1997, pp. 16-17. 1046 Sau dezinflația. Am folosit însă termenul "antiinflație" pentru a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ai scris că acest activist a fost găsit mort. La „Europa Liberă”, noi am făcut niște asociații, dar poate că, de fapt, este vorba de același Rusu. A.B.: Este același Rusu, dar nu a fost lipsit de intenționalitate. Ați intuit bine. Aici mă preocupa ideea proporției, a dimensiunilor imaginare și reale pe care le poate avea un om. Când a dispărut, când e mort, ți se pare un om ca și tine. În rest, îi dai niște proporții înspăimântătoare. Ți-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
îndepărtarea oricăror încercări de tulburare a ordinii publice și comunicarea zilnică spre guvern a situațiilor locale de către autoritățile competente în direcția aceasta 175. Mișcările ce urmau a fi făcute de primul ministru și de șeful statului, în perioada următoare, erau intuite încă din 14 aprilie 1864 de I.C. Brătianu, care anticipa, într-o scrisoare către soția sa, faptul că, după votul de blam primit de guvern din partea celor care se revendicau de la dreapta politică românească, urma să aibă loc dizolvarea Camerei
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
fratele regelui Frederic al II-lea să dețină tronul celor două state românești 225. Neafectată de refuzul regelui Prusiei și nici de protestul Austriei față de ideea unirii Moldovei cu Țara Românească sub conducerea lui Stanislav August Poniatowski 226, curtea țaristă intuia necesitatea unei înțelegeri cu Austria în vederea rezolvării favorabile a acestei probleme. Acesta era și scopul întrevederii de la Moghilew, din 30 mai 1780, în timpul căreia țarina încerca să-l convingă pe monarhul austriac de oportunitatea înființării, cu scopul păstrării echilibrului de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
două state românești. Una din candidaturile aflate în vogă, în opinia diplomatului italian, era a prințului Eugenio Carignano de Savoia, preferat în acel moment se pare datorită originii sale latine. Opoziția Austriei și a Rusiei față de o asemenea candidatură fusese intuită și menționată de Ed. Targioni 236. În atmosfera pe care o descoperim din raportul diplomatic amintit, existența unui memoriu, cu autor anonim, intitulat Mémoire d'un Moldo-Valaque, datat 15 noiembrie 1855, surprinde prin pesimismul pe care îl degaja. Deși exprima
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]