4,397 matches
-
Zi de Post 12.04.2006 Ziua Începi cu o rugăciune Completezi cu fapte bune Dorești mult să miluiești Tot ce În cale Întâlnești Vezi un copilaș plângând Și o Mamă, greu oftând Cauți să-i ajuți la chin Dar ispitele te țin Te trag la alte fapte Și te duc la rău departe Unde-i muzică și joc Și se Învârt cărți de noroc Mai departe poposești, Alte rele Întâlnești. Vezi un frate silitor Te cinstește binișor Cu un pahar
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
aminte ne aducem De ce-L Răstignit Și pe Cruce Pironit! Multe, mult a suferit Pentru noi El a primit! Astăzi câți te pomenesc În rugă te pomenesc Să le fii de ajutor. Mare e puterea Ta! Întotdeauna te chemăm De ispite să scăpăm. Drumul Crucii 14.04.2006 Drumul Crucii pietruit Și cu Sânge e stropit Multe neamuri au călcat Pe urma celui Nevinovat Peste ele au călcat Și prietenii adevărați, Ucenicii și Apostolii: În convoiul ce era Cu dușmani În
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
glasul părintelui ieșea! Pe mulți ne transforma Ce mare Taină! Părintele ne-a spus: Ca să-L urmăm pe Iisus! Prin viață cu griji și nevoi Iisus este cu noi! Să nu dăm Înapoi Maica Sfântă ne ajută Să trecem peste ispită! Vino Doamne, ne ajută S-avem Credință mai multă... O picătură de Har să ne dai Să ajungem cu toții La tine, Iisuse, În Rai! (Acest mesaj din această Sfântă Biserică este transmis de către slujitorii ei către cei care poposesc În
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Dulcele Iisus În Cer ești Tu iubită Mamă Și locul meu e-n Ceruri sus În Cer mă așteptă Sfinții Îngeri Mă-așteaptă ceata drepților Iar eu În valea cea de plângeri Petrec străin și călător. Primejdii multe mă-mpresoară Ispitele mă strâmtoresc Tu ești nădejdea mea Fecioară Spre tine ochii mei privesc Din zori de zi și până-n seară Trăind mereu Te voi striga Tu ești nădejdea mea Fecioară Nădejdea mea, nu mă lăsa! Aceste 2 cântece le-am scris
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
După aceea, la facultate, am stat tot la cămin, având bursă, și aicea lucrurile erau mai degajate ca-n liceu, în sensul că, student în cămin, aveai libertăți multiple, atracții foarte multe și trebuia să fii foarte atent, însă, la „ispite” și, ceea ce remarc eu acuma, ca fiind deosebit este faptul că, la sfârșitul fiecărui an de studenție, făceam practică în diverse orașe ale țării, în funcție de fabrică. Așa se face c-am făcut practică, în primul la Medgidia, la o întreprindere
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
cât puteau când l-au văzut și au sărit jos. Erau urâte foc, de s au speriat și ei văzându-le coborâte.“ „Sosiseră cu lăzi de șampanie, cu coșuri și cutii de prăjituri. Pe noi, cu Postul Paștelui, mai mare ispita, dar ce să faci? Nu puteam mânca. Ei se îmbătaseră, luaseră la joc pe Floarea țiganca. Voiau să joace sârba și nu nimereau...“ Când au voit să ridice toate vitele din mănăstire, maicele au tras clopotele și au început să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu-și mai vede pădurea. * Mintea omului nu are niciodată zi liberă. * Nu e obligatoriu să simți, dar este vital. * Celor cărora le lipsește un deget, li se ia unul mai puțin. * Șchiopului i se mai spune olog; prostului - tâmpit. * Ispita nu este invenția femeii, ci a șarpelui. * Nu Iuda a fost primul vânzător; el a dat nume faptei. * Dacă la începutul lumii am fost doi, acum suntem singuri. * A merge împreună nu înseamnă a parcurge același drum. * Atunci când stelele încalcă
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
exprimă prin priviri, se concretizează prin gesturi și se pulverizează prin cuvânt. * Dăruindu-te iubirii, te risipești cu folos. * Dragostea este forma superioară a sincerității. * În dragoste, uitarea de sine este semnul cel mai de preț al fidelității, dar și ispita cea mai mare a trădării. * A iubi înseamnă a ridica monumente eternității; cine profanează aceste monumente este incapabil de prețuirea sinelui. * Iubind deplin, aspiri la fericire; iubind meschin, îți tai această șansă. * În dragoste, cântarul este un obiect de prisos
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
orbul, dovedindu-și talentul nu mai puțin surprinzător de romancier”, recomandă cartea și autorul Ov. S. Crohmălniceanu. Liviu Grăsoiu merge în aceeași direcție cu aprecierile: Evidențiind proza lui Voiculescu, seria nuvelelor călugărești mai în deosebi, cu Chef la mânăstire și Ispitele părintelui Evtichie în frunte, Eugen Simion în Scriitori români contemporani de azi, II, Editura Cartea Românească, o găsește tulburătoare, ea, în ce privește Zahei orbul având teme inedite, cu scene memorabile. Deși fără vigoarea din Povestiri, cartea Zahei orbul întărește ideea unui
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
în 1497, care a cerut crearea unei noi magistraturi formată din doctori în drept străini, care ar fi analizat activitatea tuturor funcționarilor florentini la sfarsitul mandatelor acestora 76. Rezistență cu succes la aceste reforme a venit chiar din partea potențialii funcționari. Ispita unui birou teritorial distribuit prin tragere la sorți a fost unul dintre principalele atuuri ale regimului florentin 77. Sub Governo Popolare, într-o încercare de a corecta tendința de numire sau alegere controlată evident sub regimul Medici, au fost adoptate
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
murit, sărmanii, celor care ne-au vândut. ..................................................................................... O dar, gândule sprințareț, zborul tăi ce nu-l oprești? Răscolind cele trecute numai cât mă amărești, Redeștepți simțiri ascunse, deschizi rana învechită, O! nu te-ncerca zadarnic să mă pui iar în ispită!... Astăzi când mă uit în juru-mi la cei opt copii ștrengari, Opt speranțe întrupate, marturi timpului fugari, Zic că-i dusă tinerețea-mi, rândul lor de-acuma vine; Sigur, decât noi bătrânii, dânșii face-vor mai bine, Iară eu închid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
poate greu de inventat pentru un om mai purtat prin lume. Se zice că în împrejurările mari vin și ideile mari: că în măsura în care cresc primejdiile, cresc și puterile de luptă. Aceasta o fi poate adevărat pentru oameni copți, trecuți prin ispitele vieței; dar mie unuia nu-mi venea nici o idee în minte. Eram cu desăvârșire astupat, zăpăcit, prostit. Puteai să-mi dai cu ciocanul în cap, nu sărea o scânteie care să-mi lumineze întunericul, să-mi arate poarta de scapare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
parcurs Împreună - eu Întotdeuna prezent, domniile voastre după cum vă dictau timpul și, de ce nu, interesul pentru cele puse În discuție -, am parcurs deci un drum presărat cu o sută de etape; să ne tragem puțin sufletul, nu Însă fără a ceda ispitei câtorva concluzii intermediare. Intermediare pentru că, ceea ce Înseamnă natură și protecția ei constituie o problemă ce nu va fi niciodată tranșată. E vorba de o confruntare Între ea și om, om care, deși el Însuși produsul naturii, are tendința de a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
an În care massmedia să fi insistat atâta În privința ciupercilor. Ca niciodată, În anul acesta intoxicațiile s’au ținut lanț. Așa că, tableta mea de astăzi are toate șansele să se piardă ca picătura de apă În mare, dacă voi ceda ispitei de a aborda aceeași problemă. Vinovat, cu ghilimele, e un bun prieten, cred că mai degrabă al naturii decât al meu Însumi. Dar mi-am lăsat o portiță de scăpare: anume, nu vă așteptați la sfaturi sau rețete. De altfel
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care, constant, își împodobește viața cu astfel de fapte. O astfel de viață se numește viață virtuoasă, dar, pentru a ajunge la această stare, creștinul trebuie să-și încordeze puterile sale sufletești spre a opri pornirile rele și a birui ispitele care se apropie de el, îndemnându-l la fapte rele. Sfântul Antonie cel Mare spune: ”să nu zică cineva că este cu neputință omului să ajungă la viața cea virtuoasă, ci numai că aceasta nu este ușor” . Dar lucrurile nu
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
și noi, fiii săi, se cuvine să-I întoarcem această iubire. Este cu totul greșit să credem că Dumnezeu Tatăl ne urmărește ca să ne prindă greșind și să ne pedepsească pentru asta, ba să ne mai întindă și capcane numite ispite, pentru a ne prinde în defect. Tatăl își iubește fiii, îi ajută și îi îndrumă chiar dacă uneori aceștia au greșit. Nu trebuie să trăim „cu frica în Dumnezeu” ci cu iubirea față de El. În întreaga noastră viață, trebuie să înlocuim
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
îl sprijiniseră. Numirile în funcțiile administrative și patronajul le reveneau acestuia și suporterilor lui; perdanții erau pur și simplu destituiți din posturile ocupate pînă atunci. În general, alegerile implicau deci doar problema grupului care controla distribuirea funcțiilor. În asemenea condiții, ispita de a recurge la mijloace ilegale și violente era foarte puternică. Oficialii aflați la putere puteau apela la poliție și la agenții ei locali; opoziția avea posibilitatea să organizeze încăierări și să se folosească de briganzi. Pe toată durata primei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
învață la fel ca și cizmăria. Iar dacă te ocupi cu scrisul, trebuie să fii conștient că ai anumite obligații. Nu să devii țâfnos, inaccesibil. Și, mai ales, nu trebuie să transformi scriitorii despre care vorbești în sfinți feriți de ispite. În asceți. Asta mă enervează la profesori. Scriitorul e un prieten care se folosește de tine ca de un duhovnic. Sau ca de un tomberon în care deșartă toate mizeriile personale. Scriitorul e doar un om care are norocul să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
formațiuni pe apucate. - Competițiile și capriciile ursitoarelor provoacă nedumeririle eroului lăsat În voia soartei. - Dar șoap tele pezevenghi din Calea Oilor, cum și ale filozofului și profesorului unei generații de „năiști“ nu-s luate În seamă. - Satul de sub munte cu ispite și Încăpățânările unui june cu reliefuri nevalorificate. - Câțiva zevzeci cu suflete Înfocate de pe malurile Dâmboviței subscriu la monumentul lui Verlaine din Grădina Luxemburg. - Cu Baudelaire la subțioară printre sciți și consiliile literare ale unui mare editor neștiutor de carte. - Exercițiile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
funebră de poște maudit. Reproduc aci, cu stilul propriu epocii și generației noastre de formație În multe privinți artificioasă, epitaful ce singur și-a elaborat frumosul nostru bulibașă, răpus la 29 de ani de o Muză lascivă cu prea exigente ispite și chemări de dragoste: Nu plângeți... Nu fiți ipocriți! Pe tine te binecuvântez și preamăresc fermecătoare zeiță cernit-a morții! Pribeag, cu sufletul bolnav plin de revoltă, păcat și remușcare. Cu inima Însângerată, zadarnic Cerut-am haosului Îndurare, Doar tu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
am văzut pe perete chipul aprig, haiducesc, zugrăvit de Sava Henția. În satul ăsta, atât de cuminte așezat pe culmi de dealuri, la poalele munților, deasupra apelor strânse Între cheile Doftanei, mă Întâmpina la tot pasul cea mai ispititoare dintre ispite și cel mai puțin vinovat dintre cele șapte păcate capitale: prea curvia. I-am rezistat totuși, de parcă n-aș fi descălecat aici din acea mahala a Gorganului și a Brezoianului plină de preotesele păcatului și [de] parcă n-aș fi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ascunse, cum era teleleica de hangiță din fața primăriei, poamă bună, unealtă diavolească stând În calea călătorilor spre munte, zăboviți aici ca la „Hanul lui Mânjoală“. Iar peste drum, la primărie, sta vătășelul scurt și Îndesat care mă tot ațâța cu ispitele lui de pezevenghi bătrân, codoșul văduvelor și nevestelor cu bărbații duși la munte și rele de muscă, pe care aș minți dacă v-aș spune că nu le-am așteptat În odaia mea, tremurând de dorinți ca un june stătut
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
se vede, drumul, Înfundându-ne prin cocla uri și păduri cu hățiș - și fără țipenie de om căruia să-i cer vreo deslușire. Am rătăcit oare drumul? Mi-am rătăcit amintirea? Mințile? Sau poate că În răstimp pierise satul cu ispite, ca o nouă So domă și Gomoră? Ne-am Întors din cale, grabnic și cu teamă, spre alte ceruri, mai senine. DIN SIMBRIILE NOASTRE DE ÎNVĂȚĂTORI SUPLINITORI LA țară (patru dintre noi au trecut pe aici) cu 54 de lei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
noastre dorm azi ca pruncii cei nevinovați, Înșirați unul lângă altul prin dormitoarele comune ale cabanelor de la munte; costumul de plajă al femeilor s-a tot micșorat până la un cache sexe care nici el nu mai ascunde cine știe ce intrigi sau ispite; iar batalioanele de fete defilează mândre pe bulevarde În pantalonași albi de sport fie că au, fie că n-au ce arăta spre admirația sau ațâțarea noastră. și atunci unde să mai găsim sau să mai fie cu putință spec
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
vrea să mă asculte: Unde rătăcise, oare, În acel ceas dintâi al poposirii noastre aci, paznicul Înaripat al virtuților și al inocenței? și unde fu uitată, ca pe naiba, acea pavăză fricoasă și Înțeleaptă care să reziste relelor Îndemnuri și ispite? și apoi, când să mai fi avut timp și de unde răbdarea și as tâmpărul cuminte, abia intrați aici, ca să deliberăm și să ne aplicăm, gospodărește, la amănuntul plicticos al dezbrăcatului de bluza cu nasturii ei prea mult Înșiruiți, de fusta
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]