4,456 matches
-
pe seară ulițele, de rîndunelele Înșirate pe sîrmele de telegraf. Pe scurt, uitase de anii lui de pace. Pacea luase sfîrșit pe neașteptate, Într-o zi de 31 august - deși lumea avea să mai aștepte un an Întreg pînă la izbucnirea războiului. Rowe se mișca aidoma unei pietre printre alte pietre, culoarea lui se contopea cu a lor; uneori simțea Însă ghimpele otrăvit al orgoliului sfîșiindu-i remușcarea, un orgoliu asemănător poate aceluia al leopardului cînd Își mișcă petele printre celelalte pete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
fostul Împărat al Franței“, pregătindu-se urcarea lui la nivelul 577, unde urma să fie plasat Într-o cameră cu nouăsprezece jucători englezi de bridge, În sala alăturată o altă comisie Începea intervievarea și evaluarea nou-veniților. Astfel a fost evitată izbucnirea unui nou război mondial În pașnicul Purgatoriu, având ca obiectiv reîmpărțirea sferelor de putere la etajul VIP-urilor. Singurul lucru bun la acest război era că n-ar fi putut avea ca rezultat sfârșitul lumii: aceasta tocmai expirase, ca un
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
să plece undeva. Nu poți să mă lași singur tocmai acum, când am nevoie de cineva căruia să‑i explic cum stau lucrurile. Dar mai ai încă doi oameni cărora poți să le explici, spune Sophie, deloc impresionată de această izbucnire. Eu trebuie să plec acum acasă. Și partea ta? Mi‑o dai mâine la școală. Hans și‑a întins deja ghearele în direcția banilor, iar firul subțire de salivă din colțul gurii sugerează discret lăcomia. Da, da, imediat, i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
intimități care să niveleze nepotrivirile. Am găsit în grupul nostru o fostă colegă de liceu, pe care o știam îndrăgostită de mine. Mă copleșea cu avansurile, provocările și gafele ei. Dar toate mă iritau. Într-una din plimbări, avu o izbucnire surprinzătoare împotriva mea. Învinuiri jignitoare, dar perfect întemeiate ! Franchețea ei mă stupefiase și mă cuceri. N-a mai apărut niciodată între noi, încercările mele de a o readuce s-au dovedit zadarnice. Prea tânăr, împiedicat de un stupid orgoliu de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
reunit, află că astăzi sunt plecați toți trei. În aceeași mașină micuță micuță micuță. Excursie colectivă, la munte ! Mai multe asemenea grațioase vehicule. Adică și Caropol și Braun și Ropcea, poate și Grefu, în contemplarea munților ! Discreta Ortansa ? O prelungită izbucnire de surprize și de banalități, pentru a ascunde povara reală. Deci, temutul oracol a dat sentința. Indiscrețiile nu mai pot fi oprite, dominate, ca altădată ; au pornit, declanșându-se una din alta. Mecanism dereglat, care se răzbună pe stăpânul care
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
avea pușcă și îi trebuia om să-i abată vânatul în bătaia țevii. De la misiunea asta s-a ales Petruță cu un reumatism care l-a chinuit toată viața. După terminarea celui de al Doilea Război Mondial, ba chiar de la izbucnirea lui, boierii au fugit din țară și au rămas conacele pustii, că și slugile s-au împrăștiat. Așa a ajuns Cociocoaia să se mărite cu Sofronie de la Roșcoaia. Între timp Petruță a crescut doi boi de mai mare dragul, pe
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a victoriei, așteptînd confirmarea de care nu se Îndoia. Eu mă gîndeam că tot ce spusese, deși era un adevăr cunoscut de toți, rostirea lui „În public” constituia „Infracțiune politică”, deoarece era considerată nu ca un adevăr de neînlăturat, o izbucnire nostalgică ci „propagandă Împotriva regimului”. Trecînd mai tîrziu cu domnul Pavel În camera alăturată, și spunîndu-i, zîmbind, acest al doilea adevăr - paralel, rîse cu puterea pe care i-o dădea acum vîrsta, siguranța biologică a indiferenței ce Începuse să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
ordin să mă duc să fac aprovizionarea azi - îl fixă pe Valerius Mucrus. Am dat deja ordin cohortei mele să facă pregătirile. Nu! exclamă Mucrus. Nici nu se pune problema! Nici o cohortă! Ia doar un manipul. Antonius își înăbuși o izbucnire de mânie, în numele eticii militare pe care o respecta cu strictețe. Dacă pot... Simțea privirile celorlalți tribuni ațintite asupra lui, complet lipsite de invidie: în zilele acelea, să faci aprovizionarea însemna adesea să nu te mai întorci în castru. — Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pe Skorpius apropiindu-se de Salix încet și oprindu-se la câțiva pași de el. Era mai înalt cu un cap. Salix rămase nemișcat, dar deschise palma și apoi strânse pumnul; emoționat, Valerius recunoscu gestul care, încă din adolescență, anunța izbucnirile de mânie ale lui Salix. Cei doi gladiatori continuau să se privească în tăcere, măsurându-se. Apoi Skorpius se întoarse cu fața spre public, întinzându-se ca o fiară gata să se repeadă asupra prăzii. În clipa aceea văzu doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
semn rău, că am putea avea un accident, adăugă. - Eu nu sunt superstițios, rosti rar, sentențios, doctorul Chirilă, deschizând portiera. În orice caz, suntem așteptați... Când mașina se îndreptă spre bulevard, simți o liniște stranie, întreruptă, în chip neînțeles, de izbucniri aproape violente de bucurie. - Să deschideți fereastra, spuse, că în curând vom trece pe sub teii în floare. Acum ne apropiem de Șosea, adăugă după câtva timp. Și mai tîrziu: Să vedeți ce clădire frumoasă, cu arbori înalți și ce alee
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
l-am enervat așa de tare, încât l am făcut să-și iasă din pepeni și mi-a zis cu voce puternică de om enervat: „Ieși afară, parșivule!”, dar în enervarea lui în loc de „ș” a pronunțat scrâșnit litera s, încât izbucnirea lui suna așa: Iesi afară, parsivule! Am părăsit rușinat prăvălia și mereu mă urmărea acea literă „ș” transformată în „s” care era cu totul altfel de cum ar fi trebuit să fie. Am povestit acasă la ai mei și tata i-
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
sentimente pure și visuri de fecioară. Am să mă vând pe cel mai mic preț posibil, În mod banal, prozaic. Poate vei veni și tu o dată să mă cumperi, dar pe tine te voi refuza, oricât Îmi vei oferi. Ce izbucniri nebune aseară la beție, acuma-i dimineață ș-am adormit un pic, dar capul tot mă doare, mă doare tot din mine. Acum nu mai tremur, dar nu mai știu nimic. Idioată sunt! Ce amorțeală În mintea mea. De ce-s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să o iau la fugă, i-am răspuns la zâmbetul drăgăstos și nesuferit, m-am uitat dinadins la mutra lui umflată, și aceasta numai din voință. M-am prefăcut, deci. Astă-seară m-am Întâlnit din nou cu Petre. În loc de o izbucnire de dragoste din partea mea, am simțit un fel de gust amar În fața lui. Îmi stăruia În minte Eugen din seara trecută. Am fost foarte lucidă cu Petre, chiar m-a plictisit cu incultura lui. L-am programat cu o Întâlnire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
intelectului“. Inteligența mea se activează rapid când văd o fată frumoasă; atunci intuiesc cele mai temerare ipoteze de seducție și simt cum spiritul meu intră În conexiuni noi, pe care Înainte nu le antrenase În act. Astfel, acum Îmi explic izbucnirile genialoide de la orele de matematică din timpul liceului, când simțeam că orice privire admirativă a lui E. mă punea brusc În posibilitatea de a mă depăși pe mine Însumi, În mod inexplicabil. Totuși, se pare că n-am mers la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
omenește. Nu voi mai scăpa de tine toată viața, omule straniu... 22 mai 1965 (duminică) Lui Martin. Viață... un timp dăruit de zei. Adolescența... atâtea așteptări zadarnice... Dorință... o privire aruncată pe furiș frumosului... Căutări... pași nesiguri prin locuri străine... Izbucnire... Te-am găsit! Nu-i așa că tu ești dragostea? Zbateri... prin strigătele de lumină, Împlinire... vino, clipă ruptă din alte lumi. 10 mai 1965 (luni) O voce... Ora 6. Scularea! Vrei cafea sau ceai? Nu mai vreau nimic. Mi-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
orb?... Vino repede și ia astea! Locomotiva gâfâia rar, extenuată. Printre respirațiile ei dominatoare, glasurile oamenilor ce coborau din vagoane și ale celor ce-i așteptau pe peron umpleau cuprinsul gării cu un zgomot aspru din care se ridicau, ici-colo, izbucniri de râsete, cîte-o vorbă veselă, cîte-o pupătură mai pleoscăită și mai ales țipete stăruitoare după hamali. Călătorii zoreau spre ieșire, cei mulți cu bagajele în mână, cei puțini cu hamalii în urma lor. Toată lumea era grăbită, unii chiar fugeau, ca și când i-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pace? Eu am venit aci să fiu liniștită, nu să... Trecu înainte și urcă treptele mînioasă: ― Atâta necuviință nici n-am mai pomenit! Tânărul Herdelea o urmă speriat și clătinând din cap. N-ar fi crezut-o capabilă de o izbucnire așa de energică. Țăranii rămaseră pe loc. Se uitară unii la alții nedumeriți. Într-un târziu Marin Stan, potrivindu-și căciula, făcu glumeț: ― Îndrăcită muiere! Petre însă bombăni mohorît: ― Apoi stai, cucoană, c-om mai vorbi noi împreună! După-masă, la
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
la cheremul lor... Te revoltă și te indignează, mai ales când vezi că noi, cei condamnați la moarte, stăm și ne ținem de cancanurile șefiei, de intrigile remanierii și de toate fleacurile!... Pentru a tempera puțin atmosfera ce o crease izbucnirea bătrânului, Grigore făcu zîmbind: ― Nici nu mi-aș fi închipuit, tată, că te poate pasiona atât de mult politica! ― Crima nu e politică, Grigoriță! răspunse Miron potolit, dîndu-și și el seama că a exagerat o discuție de masă. Crima e
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în discuția Camerei. Fără o vorbă, se retraseră împreună sub un felinar să citească. O interpelare prilejuise o dezbatere furtunoasă în jurul dezordinilor țărănești, care se întindeau vertiginos. Câțiva deputați din opoziție acuzau guvernul că n-a fost capabil să împiedice izbucnirea nemulțumirilor, apărau pe țărani și protestau vehement ca nu cumva să se recurgă la represiuni sângeroase. Mai mulți guvernamentali imputau opoziției că încurajează pe răufăcători și că agenții ei îndeamnă pe țărani la nelegiuiri. ― Bună propagandă! murmură Grigore Iuga. Țara
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
se afla pe drum, în turneul de constatări, observație și îmbărbătare. Mai mult decât oboseala îl supăra și aproape îl jignea atitudinea țăranilor, pretutindeni prea puțin cuviincioasă și uneori chiar provocatoare. Se obișnuise să fie primit, în cursul inspecțiilor, cu izbucniri de "trăiți" și voie bună, și numai pe urmă să vie plângerile și reclamațiile. Acuma sătenii îl întîmpinaseră peste tot cu tăcere și cu ochi încruntați și bănuitori. Dacă n-ar fi fost ambiția lui de a-și feri județul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
la ciocoii ei, și să ne lase pe noi în pace, să nu ne chinuiască și să nu schilodească copiii oamenilor, că noi nu i-am făcut nici un rău, și nici să nu creadă că moșia are s-o înstrăineze, că... Izbucnirea aceasta totuși nu găsi răsunet decât la o parte din oameni, ceilalți întorcînd doar capetele spre dânsul cu o uimire binevoitoare. Plutonierul Boiangiu însă, închipuindu-și că s-a aprins și vorbește urât fără să-și dea seama, încît mai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
-l dea la ciocoii ei... Dar eu îi omor pe toți... care-mi pică în drum îi dau cu toporul... să nu mai rămâie picior de ciocoi, să le piară vița și sămînța! Învârtea toporul deasupra capului... Glasul răgușit avea izbucniri de trâmbiță spartă: ― Destul am răbdat și-am suferit... Acu vreau să mă răcoresc!... Trebuie să beau sânge de ciocoi, altfel îmi ard bojocii! Se repezi cu toporul la ferestrele conacului. Geamurile și cercevelele se risipiră țăndări, pe rând. Ceilalți
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ca să rămâie stăpânii pământului, iar guvernul nou vine și, în loc de pământ, îi scutește de niște taxe, le făgăduiește să le arendeze lor moșiile statului, să ușureze învoielile cu boierii și alte asemenea lucruri, care ar fi fost foarte bune înainte de izbucnirea răzmeriței, pe când azi... ― Eu am fost la Amara numai acum câteva zile și am pipăit pulsul țăranilor! urmă Grigore. Cu vreo lună înainte umblau și se zbăteau să cumpere moșia Babaroaga. Azi nici prin gând nu le mai trece așa ceva
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
se îndoia când încoace, când încolo, căutând parcă să-și descarce mai repede furia ce o sugruma. Urletele pe toate glasurile, înjurăturile îmbăiate se încrucișau într-un vuiet prelung, care înăbușea strigătele desperate ale celor câteva slujitoare de la curte... În izbucnirea de furie, descătușată într-o singură clipire, ca un trăsnet clocit mult între nori și căzut fără obișnuitele tunete și fulgere pregătitoare, țăranii se năpustiră și asupra argaților, în vreme ce logofătul Bumbu, deși aflat lângă bătrânul boier, a scăpat numai cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fiecăreia cu Majestatea Sa. Pot să vă spun cum palatul este încălzit iarna și cum rămâne răcoros vara. Pot să vă spun de unde provine apa dumneavoastră de băut. Sunt familiar cu crimele și fantomele Orașului Interzis, cu poveștile din spatele misterioaselor izbucniri de foc și ale neașteptatelor dispariții de oameni. Cunosc santinelele de la porți și sunt prietenul apropiat al multora dintre gărzi, ceea ce înseamnă că pot să intru și să ies din palate ca o pisică. Încerc să nu arăt că sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]