6,501 matches
-
în orice domenii, își încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activități constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale. (2) De asemenea, la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicțional prin care au fost recunoscute ori încuviințate activități de consultanță, reprezentare și asistență juridică contrare dispozițiilor prezentei legi." ... Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: I. Autorul excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile art. 281 din Codul
DECIZIE nr. 1.070 din 16 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 din Codul penal şi ale art. 1 alin. (3) şi art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226938_a_228267]
-
data deplasării bunului, toate condițiile cerute de menționată lege. Articolul 147 Prescripția extinctiva a dreptului la acțiune este supusă legii care se aplică dreptului subiectiv însuși. Capitolul 12 Norme de procedură în materie de drept internațional privat Secțiunea I Competența jurisdicționala Articolul 148 Instanțele judecătorești române sînt competențe, în condițiile prevăzute de dispozițiile ce urmează, să soluționeze procesele dintre o parte română și o parte străină sau numai dintre străini, persoane fizice sau persoane juridice. Articolul 149 Instanțele judecătorești române sînt
LEGE nr. 105 din 22 septembrie 1992 (*actualizată*) cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226909_a_228238]
-
procesul prezintă cele mai strînse legături. Articolul 154 Dacă părțile au supus, prin convenție, litigiul dintre ele sau litigiile ce se vor naște din actul pe care l-au încheiat, competenței unei anumite instanțe, aceasta va fi investita cu competența jurisdicționala, afară numai dacă: 1. instanță este străină, iar litigiul intra în competența exclusivă a unei instanțe române; 2. instanță este română, iar una dintre părți învederează că o instanță străină este exclusiv competența. Articolul 155 În cazul în care instanțele
LEGE nr. 105 din 22 septembrie 1992 (*actualizată*) cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226909_a_228238]
-
la magistrații-asistenți-șefi și la prim-magistratul-asistent; ... h) completează datele în registrul de evidență a redactării actelor Curții; ... i) execută și alte atribuții date de grefierul-șef. ... 4. Grefierii-arhivari și grefierii-documentariști: a) preiau anual documentele create sau intrate în Curte, precum și dosarele jurisdicționale soluționate, în vederea arhivării acestora; ... b) efectuează preluarea arhivistică a documentelor primite, selecționarea, inventarierea și depozitarea acestora conform prevederilor legale; ... c) țin evidența sigiliilor; ... d) multiplică actele adoptate de Curte; ... e) facilitează consultarea operativă a dosarelor și a altor documente aflate
HOTĂRÂRE nr. 19 din 20 octombrie 2010 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 2/2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227168_a_228497]
-
regulament și aprobată de prim-magistratul-asistent. Pentru grefierul-șef, fișa postului se întocmește de prim-magistratul-asistent. Art. 33^5. - În cadrul Serviciului grefă, registratură și arhivă se întocmesc și se păstrează: a) registrele Curții prevăzute la art. 33^6; ... b) borderouri pentru corespondența jurisdicțională și administrativă, pentru expedieri prin poșta civilă și militară; ... c) evidența sigiliilor și a registrelor pentru magistrații-asistenți; ... d) evidența Arhivei Curții. ... Art. 33^6. - Registrele Curții Constituționale, întocmite și păstrate de Serviciul grefă, registratură și arhivă, sunt următoarele: a) registrul
HOTĂRÂRE nr. 19 din 20 octombrie 2010 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 2/2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227168_a_228497]
-
Curții Constituționale, întocmite și păstrate de Serviciul grefă, registratură și arhivă, sunt următoarele: a) registrul de intrare-ieșire a corespondenței cu caracter administrativ, în care se trec de către grefierii-registratori, în ordine cronologică, toate cererile și celelalte acte care nu privesc activitatea jurisdicțională a Curții, toate scrisorile, petițiile și adresele cu caracter administrativ; ... b) registrul de intrare-ieșire a dosarelor, în care se trec de către grefierii-registratori, în ordine cronologică, toate actele de sesizare a Curții; ... c) registrul general de dosare, în care se trec
HOTĂRÂRE nr. 19 din 20 octombrie 2010 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 2/2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227168_a_228497]
-
a fost modificat de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 285 din 23 iunie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 587 din 30 iunie 2004. (2) Când remunerația nu a fost stabilită prin contract, autorul poate solicita organelor jurisdicționale competențe, potrivit legii, stabilirea remunerației. Aceasta se va face avându-se în vedere sumele plătite uzual pentru aceeași categorie de opere, destinația și durata utilizării, precum și alte circumstanțe ale cazului. ... ------------- Alin. (2) al art. 43 a fost modificat de pct.
LEGE nr. 8 din 14 martie 1996 (*actualizată*) privind dreptul de autor şi drepturile conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226985_a_228314]
-
LEGEA nr. 285 din 23 iunie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 587 din 30 iunie 2004. (3) În cazul unei disproporții evidente între remunerația autorului operei și beneficiile celui care a obținut cesiunea drepturilor patrimoniale, autorul poate solicita organelor jurisdicționale competențe revizuirea contractului sau mărirea convenabilă a remunerației. ... (4) Autorul nu poate să renunțe anticipat la exercițiul dreptului prevăzut la alin. (3). ... Articolul 44 (1) În lipsa unei clauze contractuale contrare, pentru operele create în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu precizate în
LEGE nr. 8 din 14 martie 1996 (*actualizată*) privind dreptul de autor şi drepturile conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226985_a_228314]
-
științifică, cu condiția indicării sursei și în măsura justificată de scopul necomercial urmărit; ... c) în cazul în care se face o extragere sau reutilizare având ca scop apărarea ordinii publice și a siguranței naționale ori în cadrul unor proceduri administrative sau jurisdicționale. ... ------------- Alin. (4) al art. 122^3 a fost modificat de pct. 33 al articolului unic din LEGEA nr. 329 din 14 iulie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 657 din 31 iulie 2006. (5) Utilizatorul legitim al unei baze de
LEGE nr. 8 din 14 martie 1996 (*actualizată*) privind dreptul de autor şi drepturile conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226985_a_228314]
-
fost abrogat de alin. (2) al art. 30 din LEGEA nr. 146 din 24 iulie 1997 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 173 din 29 iulie 1997. Articolul 151 Litigiile privind dreptul de autor și drepturile conexe sunt de competența organelor jurisdicționale, potrivit prezenței legi și dreptului comun. Articolul 151^1 (1) Comisia Europeană va fi informată cu privire la intenția de adoptare a unor dispoziții naționale de reglementare a unor noi drepturi conexe, precizându-se motivele esențiale care justifică reglementarea acestor drepturi, precum și
LEGE nr. 8 din 14 martie 1996 (*actualizată*) privind dreptul de autor şi drepturile conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226985_a_228314]
-
din 18 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 19 ianuarie 2010, realizează un control de constituționalitate al acestei legi aflate în stadiul de proiect, ceea ce este inadmisibil. Mai mult, invocarea ca și precedent jurisdicțional a Deciziei nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009 , pronunțată în temeiul art. 146 lit. a) din Constituție, cu privire la o lege adoptată de Parlament, și a argumentelor pe care aceasta s-a întemeiat este nu numai rezultatul unei viziuni pro
DECIZIE nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Guvern, formulată de Preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227219_a_228548]
-
3) al aceluiași articol prevede că "contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege". De asemenea, prin Decizia nr. 667 din 30 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 26 iunie 2009, Curtea a statuat
DECIZIE nr. 1.213 din 5 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227410_a_228739]
-
au renunțat la judecata ori s-au împăcat; ... e) când contestația la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas irevocabilă; ... f) în cazul în care instanța de judecată se declară necompetentă, trimițând cauza la un alt organ cu activitate jurisdicțională. ... -------------- Lit. f) a alin. (1) al art. 23 a fost introdusă de pct. 8 al articolului unic din LEGEA nr. 276 din 7 iulie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 482 din 13 iulie 2009, care completează art. I din
LEGE nr. 146 din 24 iulie 1997 (*actualizată*) privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226983_a_228312]
-
loc între două sau mai multe părți. ... (2) Părțile au dreptul să își aleagă în mod liber mediatorul. ... (3) Medierea se poate realiza de către unul sau mai mulți mediatori. Articolul 6*) Organele judiciare și arbitrale, precum și alte autorități cu atribuții jurisdicționale informează părțile asupra posibilității și a avantajelor folosirii procedurii medierii și le îndrumă să recurgă la această cale pentru soluționarea conflictelor dintre ele. ------------- Art. 6 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 370 din 26
LEGE nr. 192 din 16 mai 2006 (*actualizată*) privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226826_a_228155]
-
caz, poate fi atacată în fața instanțelor române de contencios administrativ, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare. ... (8) Sub sancțiunea nulității, decizia de respingere prevăzută la alin. (2) va cuprinde obligatoriu termenul și instanța jurisdicțională unde aceasta poate fi contestată. Capitolul IV Comisiile de examinare Articolul 18 (1) Comisia de examinare pentru atestarea specialiștilor ca auditori energetici pentru clădiri, denumită în continuare comisie de examinare, se constituie din 7 membri atestați auditori energetici pentru clădiri
REGULAMENT din 30 septembrie 2010 (*actualizat*) privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226337_a_227666]
-
Instanțele competente sunt comisii electorale. Acest sistem prezintă avantaje reale, deoarece comisiile sunt foarte specializate și, de aceea, cunosc mai bine problemele electorale decât instanțele judecătorești. Cu toate acestea, din motive de precauție, se recomandă instituirea unei forme de control jurisdicțional. Prin urmare, prima instanță este comisia electorală superioară, iar a doua, instanța judecătorească competentă. Recursul în fața Parlamentului, în calitate de judecător al propriilor alegeri, este prevăzut în unele cazuri, dar riscă să determine adoptarea unor decizii politice. Acest tip de recurs este
HOTĂRÂRE din 2 martie 2010 în Cauza Grosaru împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226362_a_227691]
-
formuleze un astfel de recurs în fața unui organ considerat curte sau instanță, indiferent că este vorba de judecătorul ordinar, de o curte electorală specială sau de o instanță constituțională. Dacă anumite țări prevăd până la două grade de recurs în fața organelor jurisdicționale, altele nu prevăd decât un singur recurs de acest tip, în primă instanță. Cele 3 țări care nu prevăd niciun recurs jurisdicțional în afara validării puterilor de către camera legislativă sunt țări din Europa Occidentală (Belgia, Italia, Luxemburg). Existența acestei tendințe către
HOTĂRÂRE din 2 martie 2010 în Cauza Grosaru împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226362_a_227691]
-
electorală specială sau de o instanță constituțională. Dacă anumite țări prevăd până la două grade de recurs în fața organelor jurisdicționale, altele nu prevăd decât un singur recurs de acest tip, în primă instanță. Cele 3 țări care nu prevăd niciun recurs jurisdicțional în afara validării puterilor de către camera legislativă sunt țări din Europa Occidentală (Belgia, Italia, Luxemburg). Existența acestei tendințe către jurisdicționalizarea contenciosului postelectoral se înscrie pe traseul normelor europene preconizate de Comisia de la Veneția, care subliniază că în toate situațiile ar trebui
HOTĂRÂRE din 2 martie 2010 în Cauza Grosaru împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226362_a_227691]
-
camera legislativă sunt țări din Europa Occidentală (Belgia, Italia, Luxemburg). Existența acestei tendințe către jurisdicționalizarea contenciosului postelectoral se înscrie pe traseul normelor europene preconizate de Comisia de la Veneția, care subliniază că în toate situațiile ar trebui să existe un recurs jurisdicțional, singurele recursuri în fața comisiei de validare a Parlamentului sau în fața unei comisii electorale neoferind garanții suficiente. a) Administrația electorală centrală ca organ de recurs ... 27. Acest sistem este adoptat de România și Albania. În aceasta din urmă țară este posibilă
HOTĂRÂRE din 2 martie 2010 în Cauza Grosaru împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226362_a_227691]
-
Tribunalului federal (în timp ce până atunci numai verificarea puterilor de către Consiliul național ținea loc de recurs). 30. Totuși, această practică rămâne implantată în anumite state. Pe de altă parte, în numeroase țări, printre care și Elveția, persistă un sistem dublu. Controlul jurisdicțional nu împiedică de fapt existența unei validări de către Parlament, în măsura în care obiectivele unuia și ale celuilalt rămân diferite: într-un caz este vorba de un control judiciar menit să soluționeze eventuale litigii, în celălalt caz este vorba de un control politic
HOTĂRÂRE din 2 martie 2010 în Cauza Grosaru împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226362_a_227691]
-
celălalt caz este vorba de un control politic ce vizează validarea mandatelor. Existența acestui tip de validare se bazează pe o recunoaștere a specificității și independenței puterii legislative raportate atât la puterea executivă, cât și la puterea judiciară. c) Recursul jurisdicțional ... 31. Un prim tip de recurs este cel formulat în fața judecătorului "ordinar". Instanțele competente pot fi instanțe administrative și curți de apel, cum este cazul în următoarele țări: Andora, Azerbaidjan, Bosnia-Herțegovina, Spania ( Camera contencioasă administrativă a Curții Supreme), Georgia (Curtea
HOTĂRÂRE din 2 martie 2010 în Cauza Grosaru împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226362_a_227691]
-
al aplicării regulilor electorale, eventual ca o completare a recursurilor în fața comisiilor electorale sau în fața Parlamentului (paragraful 22 de mai sus). Elementele de drept comparat arată și faptul că mai multe state membre ale Consiliului Europei au adoptat un control jurisdicțional, numai câteva state păstrând încă un control al alegerilor pur politic (paragraful 28 de mai sus). 57. În aceste condiții, Curtea apreciază că lipsa de claritate a legii electorale în ceea ce privește minoritățile naționale și lipsa unor garanții suficiente privind imparțialitatea organelor
HOTĂRÂRE din 2 martie 2010 în Cauza Grosaru împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226362_a_227691]
-
asupra interpretării dreptului, nici măcar asupra litigiului în sine. Din aceste motive, a constatat încălcarea art. 3. În ceea ce privește încălcarea art. 13 coroborat cu art. 3 din Protocolul nr. 1, aceasta a făcut trimitere la concluziile sale referitoare la lipsa unui control jurisdicțional (vezi paragraful 62 din hotărâre). 3. Trebuie menționat faptul că, până la această hotărâre, Curtea analiza din perspectiva art. 3 din Protocolul nr. 1 funcționarea recursurilor referitoare la susțineri pe probleme electorale (vezi Podkolzina împotriva Letoniei, nr. 46.726/99, § 37
HOTĂRÂRE din 2 martie 2010 în Cauza Grosaru împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226362_a_227691]
-
își recupereze locul în Parlament; la rândul său, Guvernul argumenta că compunerea Biroului Electoral Central respecta cerințele obligatorii pentru ca recursurile în fața sa să fie considerate efective. Or, întrucât Curtea a făcut trimitere la concluzia sa referitoare la lipsa unui control jurisdicțional, aceasta nu a dezvoltat nici pornind de la observațiile părților, nici din propria inițiativă noțiunea de efectivitate a recursurilor în cazuri precum cel al reclamantului. Observ în această privință faptul că Codul bunelor practici în materie electorală adoptat în 2002 de
HOTĂRÂRE din 2 martie 2010 în Cauza Grosaru împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226362_a_227691]
-
fi efectiv nu numai atunci când este analizat de instanțe, ci și atunci când este examinat de comisii electorale (vezi paragraful 93 din cod, citat la paragraful 22 din hotărâre). Consider că, limitându-se la a face trimitere la lipsa de control jurisdicțional disponibil pentru părțile interesate în general și pentru reclamant în particular, Curtea nu a răspuns la întrebarea ridicată din perspectiva art. 13, și anume cea a existenței unui ansamblu eficient de instituții și proceduri care i-ar fi permis reclamantului
HOTĂRÂRE din 2 martie 2010 în Cauza Grosaru împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226362_a_227691]