4,083 matches
-
apăra limbajul jurnalismului catolic tradițional, asociindu-l cu susținerea libertății de expresie și cu o "grijă sfântă", al cărei scop era acela de a păstra credința în inimile creștinilor într-un moment dificil în care se urmărea de-creștinarea Italiei. Jurnalismul catolic era perceput într-un mod foarte concret, în opoziție cu jurnalismul ideologic, atât de răspândit în acea epocă premergătoare Primului Război Mondial. Meseria de jurnalist nu era încă bine definită, deoarece nu le permitea celor ce o practicau o independență profesională
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și cu o "grijă sfântă", al cărei scop era acela de a păstra credința în inimile creștinilor într-un moment dificil în care se urmărea de-creștinarea Italiei. Jurnalismul catolic era perceput într-un mod foarte concret, în opoziție cu jurnalismul ideologic, atât de răspândit în acea epocă premergătoare Primului Război Mondial. Meseria de jurnalist nu era încă bine definită, deoarece nu le permitea celor ce o practicau o independență profesională; ea depindea de partidele politice sau era considerată o treaptă către lumea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de jurnalist nu era încă bine definită, deoarece nu le permitea celor ce o practicau o independență profesională; ea depindea de partidele politice sau era considerată o treaptă către lumea politică. Din acest motiv, reacția catolicilor față de acest tip de jurnalism a fost uneori una destul de dură, mai ales în țările cu o politică anticlericală, unde era sprijinită de ziarele liberale cu o mai mare răspândire. I.1.3. Instituții și acțiuni de unificare a presei catolice Analiza intervențiilor papale în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nu era nelimitată, deoarece autorităților civile le reveneau sarcina de a evita propagarea erorilor 115. Sfântul Scaun și episcopii erau cei care decideau ce ziare puteau fi citite de mireni sau seminariști 116. Sfântul Părinte a promovat principii privitoare la jurnalismul catolic, recunoscând locul presei în societate (diferit de cel al cărților). La scurt timp după alegerea sa (în februarie 1879), Papa Leon XIII a participat la o audiență cu mii de ziariști catolici prima întrevedere pontificală de acest fel demonstrând
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
trebui numită mai degrabă libertinaj", deoarece prin intermediul ei s-au otrăvit suflete, iar societatea a avut de suferit. El i-a îndemnat pe oamenii presei să folosească în scopuri pozitive instrumentele ce slujiseră răului 118. A avut ca obiectiv dezvoltarea jurnalismul catolic 119, îndemnând credincioșii să nu sprijine presa contrară Bisericii 120. Papa considera acest mijloc de informare un instrument eficient pentru evanghelizare, dar și pentru educarea credincioșilor, mai ales în țările unde catolicii conviețuiau cu persoane de alt crez121. Catolicii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
etc.). De la cele 4500 de exemplare pe care le distribuia inițial, a trecut într-un an la 13.000 de exemplare, iar în 1922 ajunsese la aproximativ 100.000 de exemplare 183. În 1926 a fost fondată o școală de jurnalism, prima de acest gen din Spania. În anul 1935, statisticile oficiale arătau că publicația se distribuia în 100.000 de exemplare 184. Acest ziar a încetat să apară în anul 1936, odată cu începutul Războiului civil. Au urmat și alte inițiative
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de Stat al Papei Pius X. Presa catolică oficială era minoritară, deoarece calitatea ei lăsa de dorit, iar cititorii cumpărau ziarele consacrate, tradiționale, care erau tot catolice, dar care nu-și manifestau explicit confesiunea. A avut loc o dezbatere despre jurnalismul catolic, asemănătoare celei din Italia și a fost tradusă opera lui Chiaudiano El periodismo católico. Criterios y normas 195. Preoții au dorit să realizeze un jurnalism catolic și cereau credincioșilor să îl sprijine; se refuza publicarea anunțurilor funerare în ziarele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice, dar care nu-și manifestau explicit confesiunea. A avut loc o dezbatere despre jurnalismul catolic, asemănătoare celei din Italia și a fost tradusă opera lui Chiaudiano El periodismo católico. Criterios y normas 195. Preoții au dorit să realizeze un jurnalism catolic și cereau credincioșilor să îl sprijine; se refuza publicarea anunțurilor funerare în ziarele care nu credeau în purgatoriu și se răspândea îndemnul de a nu se citi presa liberală decât pentru informațiile absolut necesare, precum cele despre economie 196
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o atitudine potrivnică similară, iar unele dintre articolele publicate în paginile ei în acei ani manifestau o aroganță și o intoleranță față de Biserică, asemănătoare celei arătate de anumite ziare tradiționaliste față de liberali. Până la începutul secolului al XX-lea, în Spania jurnalismul nu era considerat o profesie stabilă, ci o treaptă către politică sau către funcții importante din sfera publică. Seoane și Sáiz afirmau că "înainte ca presa să devină o industrie, jurnalismul a fost o meserie cu trăsături nedefinite"197. Pe lângă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
liberali. Până la începutul secolului al XX-lea, în Spania jurnalismul nu era considerat o profesie stabilă, ci o treaptă către politică sau către funcții importante din sfera publică. Seoane și Sáiz afirmau că "înainte ca presa să devină o industrie, jurnalismul a fost o meserie cu trăsături nedefinite"197. Pe lângă ziarele menționate, alte publicații catolice longevive au fost La Familia (1908-1937), săptămânalul La hormiga de oro (1884-1936) inițiat din dorința de a instrui și binedispune și revista Iris de paz (1900-1979
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
control sistematic al acestora. În ceea ce privea presa, controlul s-a exercitat printr-o lege din 1938, care permitea cenzura, sistemul de instrucțiuni, desemnarea directorului, împărțirea rației de hârtie și controlul profesiei de jurnalist (prin intermediul Registrului Oficial, Școlii Oficiale de Jurnalism și Uniunii Spaniole a Jurnaliștilor)208. În privința periodicității publicațiilor, menționăm că cele lunare au ocupat primul loc209: 1944 Lunare 49% Săptămânale 12,5% Bilunare 11,4% Trimestriale 8,6% Jurnale 7,6% O dată la 2 luni 4,7% Altă periodicitate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
inițiative comune ale catolicilor și liberalilor, pentru a evita revoltele și pentru a crea un regim bazat pe principii acceptate de ambele părți. Colaborarea dintre liberali și catolici s-a reflectat și în presă, unde a apărut un tip de jurnalism "pătrunzător", numit astfel deoarece urmărea să ajungă la elita politică. Un exemplu a fost L'Unione susținut de cardinalul Ferrari și așa-numitul "trust", constituit în 1907 la inițiativa contelui Grosoli, ultimul președinte al Opera dei congressi. SER (Società editrice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
milioane de exemplare, Le petit Parisien 1 milion, iar Paris Match (apărut în 1938 și sprijinit de Jean Prévost) ajungea la 800.000. În 1938 au luat ființă două reviste care aveau să dezvolte pe viitor un tip special de jurnalism: Marie-Claire o publicație pentru femei, care a deschis calea viitoarelor reviste de acest gen și Confidences, care a reprezentat începutul fotoromanelor care (în ciuda mijloacelor tehnice precare de la început) au avut un succes enorm zece ani mai târziu 245. Cea mai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
scop declarat "de a înfăptui pe pământ împărăția lui Dumnezeu printre oameni". La apariția publicațiilor din Transilvania au contribuit și unele personalități catolice, care prin activitatea lor au ajutat la dezvoltarea presei românești. Redactorii și colaboratorii care au înlesnit evoluția jurnalismului românesc au fost: Augustus Treboniu Laurian, A. Papiu Laruirian, Cornel Pop Păcurar, Teofil Frâncu, Frederic Dame, George Coșbuc, Simon Mihăilescu, I.C. Drăgescu, canonicul Ciparu, George Barițiu, Aron Densusianu, Ioan Micu Moldovan, Nicolae Fekete Negruțius, Alexandru Geană, Nicolae Brânzeu, Alois Tăutu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
836. Toate exemplarele publicațiilor unicat, împreună cu știrile, istoria și viața presei catolice din țara respectivă au fost expuse în ordine sistematică și geografică. Expoziția a cuprins: 1. grafice statistice și hărți geografice care ilustrau dezvoltarea progresivă și difuziunea actuală a jurnalismului în lume; 2. documente legate de redacția, administrația și propaganda unui mare cotidian și în care a fost reliefată perfecționarea tehnicii și a organizării jurnalistice; 3. toate instituțiile, activitățile, asociațiile care erau în serviciul presei catolice: societăți editoriale ale presei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care a fost reliefată perfecționarea tehnicii și a organizării jurnalistice; 3. toate instituțiile, activitățile, asociațiile care erau în serviciul presei catolice: societăți editoriale ale presei periodice, agenții de informații, activități de difuzare a presei religioase, asociații de jurnaliști, școli de jurnalism, cu programele și formele de activitate, cu rapoarte despre rezultatele obținute, statistici și nu în ultimul rând, fotografii ale edificiilor, instalațiilor; 4. proiecții fixe și cinematografice integrând ilustrațiile materialului expus. Obiectivul principal al acestei sesiuni a fost "de a evidenția
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Catolice din Moldova, Sapienția, Iași, 2006. Dumitrescu, Mircea, File din istoria presei românești, Editura Fundația Națională pentru Civilizație Rurală Niște țărani, București, 2000. Dumitriu-Snagov, Ion, Le Saint-Sièet la Roumanie moderne. 1850-1866, Roma, 1982 (Miscellanea Historiae Pontificiae, 48). Elek, Jakab, Istoria jurnalismului din Transilvania până în 1848, Budapesta, 1882. Ferrandina, A., Censimento della stampa cattolica in Italia. Note statistiche, storiche, critiche, Tipografia Cozzolino, Napoli, 1903. Frattini, Eric, Sfânta Alianță 500 de ani de spionaj la Vatican, traducere de Zully Mustafa, Editura Tritonic, București
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Socialista (9.186 de exemplare estimate în 1928) (P. Gomez Aparicio, Historia del periodismo espanol. De la Dictatura a la guera civil, vol. III, Editora Nacional, Madrid, 1981, p. 559). 204 Acesta din urmă a creat în 1926 o școală de jurnalism, sprijinită de către preotul salezian Manuel Graña. Până atunci, mulți ziariști fuseseră împotriva ideii de a exista studii specializate, iar dezbaterea pe această temă a continuat în deceniile următoare. La sfârșitul Războiului civil, a fost creată Școala Oficială de Jurnalism, care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de jurnalism, sprijinită de către preotul salezian Manuel Graña. Până atunci, mulți ziariști fuseseră împotriva ideii de a exista studii specializate, iar dezbaterea pe această temă a continuat în deceniile următoare. La sfârșitul Războiului civil, a fost creată Școala Oficială de Jurnalism, care a fost unul dintre instrumentele prin care regimul franchist a controlat accesul la această breaslă (Jose Maria La Porte Fernandez- Alfaro, op. cit., p. 83). 205 J.J. Sanchez Aranda, C. Barrera, Historia del periodismo espanol. Desde sus origenes hasta 1975
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
motiv, din șapte publicații care preconizau înțelegerea cu guvernul de la Budapesta, nu au fost decât două conduse de uniți și niciun ziar oficial al vreunei dioceze unite nu a susținut politica Telegrafului Român" (Ibidem, f. 700). 304 Jakab Elek, Istoria jurnalismului din Transilvania până în 1848, Apud, Ilarie Chendi, Scrieri, vol. I, Editura Minerva, București, 1988, p. 13. 305 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, dosarul 19, fascicolul 59, f. 699. 306 Ibidem, f. 700. 307Ibidem, f. 700. 308
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 21, fascicolo 70, f. 20. 1019 Ibidem, f. 13. 1020 Ibidem, busta 26, fascicolul 102, f. 35. 1021 Ibidem, fascicolo 104, f. 40. 1022 AARC București, dosar 131/1930-1932, f. 2. 1023 Jurnalismul catolic era perceput într-un mod foarte concret, în opoziție cu jurnalismul ideologic (atât de răspândit în acea epocă premergătoare Primului Război Mondial). Meseria de jurnalist nu era încă bine definită, deoarece nu le permitea celor ce o practicau o independență profesională
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
20. 1019 Ibidem, f. 13. 1020 Ibidem, busta 26, fascicolul 102, f. 35. 1021 Ibidem, fascicolo 104, f. 40. 1022 AARC București, dosar 131/1930-1932, f. 2. 1023 Jurnalismul catolic era perceput într-un mod foarte concret, în opoziție cu jurnalismul ideologic (atât de răspândit în acea epocă premergătoare Primului Război Mondial). Meseria de jurnalist nu era încă bine definită, deoarece nu le permitea celor ce o practicau o independență profesională; ea depindea de partidele politice, sau era considerată o treaptă către lumea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de jurnalist nu era încă bine definită, deoarece nu le permitea celor ce o practicau o independență profesională; ea depindea de partidele politice, sau era considerată o treaptă către lumea politică. Din acest motiv, reacția catolicilor față de acest tip de jurnalism a fost uneori una destul de dură, mai ales în țările cu o politică anticlericală, unde era sprijinită de ziarele liberale cu o mai mare răspândire (G. Chiaudano, El periodismo catolico. Criterios y normas, seconda edizione, Tipografia Pontificia San Bernardo, Siena
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
baie de libertate, sunt libere să scrie ce doresc, dar se dovedește că libertatea e o dezamăgire. În vreme ce occidentul trece de la tradiție la libertatea față de orice convenție, orientul celebrează eliberarea, dar o confundă cu politica. Așadar, pentru un timp apreciabil, jurnalismul ia locul literaturii proaspăt ieșite de sub comunism. Când au apărut scriitori noi iar literatura Desperado a estului s-a împletit în cele din urmă cu cea vestică, s-a ivit un alt fel de cenzură: cenzura economică. Cumpărarea unei cărți
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
prefigura spiritul Renașterii. El susține folosirea medicamentelor chimice ca antimoniul, înființează publicația La Gazette sistematizată pe domenii, și-l contrazice pe Guy Patin în a cărui reacție se reflectă și interzicerea practicării medicinei în Paris de către Renaudot. El pune bazele jurnalismului în Franța, și-l are de partea sa pe fiul său — Emil Renaudot. Dar prestigiul chimiei, biochimiei, iatro- chimiei crește tot mai mult în sec. XVII. Mercurul, arsenicul, antimoniul ș.a. tatonate mai mult în Renaștere la care se adaugă fierul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]