4,553 matches
-
lume în care s-au realizat laseri, în urma unor cercetări întreprinse de un colectiv condus de Ion I. Agârbiceanu (fiul scriitorului Ion Agârbiceanu). Rezultatul lor a fost raportat în 1961. ul este un dispozitiv complex ce utilizează un mediu activ laser, ce poate fi solid, lichid sau gazos, și o cavitate optică rezonantă. Mediul activ, cu o compoziție și parametri determinați, primește energie din exterior prin ceea ce se numește "pompare". Pomparea se poate realiza electric sau optic, folosind o sursă de
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
solid, lichid sau gazos, și o cavitate optică rezonantă. Mediul activ, cu o compoziție și parametri determinați, primește energie din exterior prin ceea ce se numește "pompare". Pomparea se poate realiza electric sau optic, folosind o sursă de lumină (flash, alt laser etc.) și duce la excitarea atomilor din mediul activ, adică aducerea unora din electronii din atomii mediului pe niveluri de energie superioare. Față de un mediu aflat în echilibru termic, acest mediu pompat ajunge să aibă mai mulți electroni pe stările
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
polarizare. Astfel este posibil ca pornind de la un singur foton, generat prin emisie spontană, să se obțină un fascicul cu un număr imens de fotoni, toți avînd aceleași caracteristici cu fotonul inițial. Acest fapt determină caracteristica de coerență a fasciculelor laser. Rolul cavității optice rezonante, formată de obicei din două oglinzi concave aflate la capetele mediului activ, este acela de a selecta fotonii generați pe o anumită direcție (axa optică a cavității) și de a-i recircula numai pe aceștia de
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
are ca efect dezexcitarea atomilor și deci micșorarea factorului de amplificare optică a mediului. Se ajunge astfel la un echilibru activ, în care numărul atomilor excitați prin pompare este egal cu numărul atomilor dezexcitați prin emisie stimulată, punct în care laserul ajunge la o intensitate constantă. Avînd în vedere că în mediul activ și în cavitatea optică există pierderi prin absorbție, reflexie parțială, împrăștiere, difracție, există un nivel minim, de prag, al energiei care trebuie furnizată mediului activ pentru a se
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
o intensitate constantă. Avînd în vedere că în mediul activ și în cavitatea optică există pierderi prin absorbție, reflexie parțială, împrăștiere, difracție, există un nivel minim, de prag, al energiei care trebuie furnizată mediului activ pentru a se obține efectul laser. În funcție de tipul mediului activ și de modul în care se realizează pomparea acestuia laserul poate funcționa în undă continuă sau în impulsuri. Primul maser și primul laser funcționau în regim de impulsuri. În funcție de tipul de laser și de aplicația pentru
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
există pierderi prin absorbție, reflexie parțială, împrăștiere, difracție, există un nivel minim, de prag, al energiei care trebuie furnizată mediului activ pentru a se obține efectul laser. În funcție de tipul mediului activ și de modul în care se realizează pomparea acestuia laserul poate funcționa în undă continuă sau în impulsuri. Primul maser și primul laser funcționau în regim de impulsuri. În funcție de tipul de laser și de aplicația pentru care a fost construit, puterea transportată de fascicul poate fi foarte diferită. Astfel, dacă
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
prag, al energiei care trebuie furnizată mediului activ pentru a se obține efectul laser. În funcție de tipul mediului activ și de modul în care se realizează pomparea acestuia laserul poate funcționa în undă continuă sau în impulsuri. Primul maser și primul laser funcționau în regim de impulsuri. În funcție de tipul de laser și de aplicația pentru care a fost construit, puterea transportată de fascicul poate fi foarte diferită. Astfel, dacă diodele laser folosite pentru citirea discurilor compacte este de ordinul a numai 5
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
a se obține efectul laser. În funcție de tipul mediului activ și de modul în care se realizează pomparea acestuia laserul poate funcționa în undă continuă sau în impulsuri. Primul maser și primul laser funcționau în regim de impulsuri. În funcție de tipul de laser și de aplicația pentru care a fost construit, puterea transportată de fascicul poate fi foarte diferită. Astfel, dacă diodele laser folosite pentru citirea discurilor compacte este de ordinul a numai 5 mW, laserii cu CO folosiți în aplicații industriale de
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
funcționa în undă continuă sau în impulsuri. Primul maser și primul laser funcționau în regim de impulsuri. În funcție de tipul de laser și de aplicația pentru care a fost construit, puterea transportată de fascicul poate fi foarte diferită. Astfel, dacă diodele laser folosite pentru citirea discurilor compacte este de ordinul a numai 5 mW, laserii cu CO folosiți în aplicații industriale de tăiere a metalelor pot avea în mod curent între 100 W și 6000 W. În mod experimental sau pentru aplicații
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
bună, prin interferometrie. Aceeași calitate permite folosirea acestor laseri în holografie. În timp ce lumina unei surse obișnuite (bec cu incandescență, tub fluorescent, lumina de la Soare) cu greu poate fi transformată într-un fascicul paralel cu ajutorul unor sisteme optice de colimare, lumina laser este în general emisă de la bun început sub forma unui fascicul paralel. Aceasta se explică prin acțiunea cavității optice rezonante de a selecta fotonii care se propagă paralel cu axa cavității. Astfel, în timp ce un reflector obișnuit de lumină, orientat de pe
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
optice rezonante de a selecta fotonii care se propagă paralel cu axa cavității. Astfel, în timp ce un reflector obișnuit de lumină, orientat de pe Pămînt spre Lună, luminează pe suprafața Lunii o suprafață de aproximativ 27.000 km în diametru, fasciculul unui laser nepretențios cu heliu-neon luminează pe Lună o suprafață cu diametrul mai mic de 2 km. Folosind laseri mai performanți și avînd la dispoziție pe suprafața Lunii retroreflectoare (colțuri de cub, care reflectă lumina incidentă pe aceeași direcție) a fost posibilă
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
retroreflectoare (colțuri de cub, care reflectă lumina incidentă pe aceeași direcție) a fost posibilă determinarea cu foarte mare precizie a distanței de la Pămînt la Lună. Pentru protecția muncii, cei care folosesc laseri trebuie să știe întotdeauna cu ce tip de laser au de a face. Din punctul de vedere al pericolului pe care îl reprezintă fasciculul laser asupra omului (în principal retina și pielea), laserii sunt clasificați în patru clase. În prezent clasificarea laserilor nu se face la fel în toate
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
foarte mare precizie a distanței de la Pămînt la Lună. Pentru protecția muncii, cei care folosesc laseri trebuie să știe întotdeauna cu ce tip de laser au de a face. Din punctul de vedere al pericolului pe care îl reprezintă fasciculul laser asupra omului (în principal retina și pielea), laserii sunt clasificați în patru clase. În prezent clasificarea laserilor nu se face la fel în toate țările, dar se fac pregătiri pentru ca aceste clase să fie definite la fel la nivel internațional
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
face la fel în toate țările, dar se fac pregătiri pentru ca aceste clase să fie definite la fel la nivel internațional. Lucrul cu laseri periculoși impune folosirea de ochelari de protecție, care absorb radiația luminoasă la lungimea de undă a laserului folosit și permit vederea în celelalte regiuni ale spectrului. Clasa I este specifică echipamentelor industriale care au zona de acționare a fascicolului laser acoperită în totalitate, deci nu există posibilitatea apariției unor reflexii nedorite. Această clasă de laseri este cea
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
laseri periculoși impune folosirea de ochelari de protecție, care absorb radiația luminoasă la lungimea de undă a laserului folosit și permit vederea în celelalte regiuni ale spectrului. Clasa I este specifică echipamentelor industriale care au zona de acționare a fascicolului laser acoperită în totalitate, deci nu există posibilitatea apariției unor reflexii nedorite. Această clasă de laseri este cea mai sigură și nu necesită din partea operatorilor umani care deservesc echipamentul laser să poarte echipament de protecție optică (ochelari speciali sau mască). Clasa
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
este specifică echipamentelor industriale care au zona de acționare a fascicolului laser acoperită în totalitate, deci nu există posibilitatea apariției unor reflexii nedorite. Această clasă de laseri este cea mai sigură și nu necesită din partea operatorilor umani care deservesc echipamentul laser să poarte echipament de protecție optică (ochelari speciali sau mască). Clasa II Clasa IIIa Clasa IIIb Clasa IV - sunt laseri care nu sunt prevăzuți cu nici o formă de protecție optică, fiind echipamente care pot fi ușor adaptate oricărui tip de
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
speciali sau mască). Clasa II Clasa IIIa Clasa IIIb Clasa IV - sunt laseri care nu sunt prevăzuți cu nici o formă de protecție optică, fiind echipamente care pot fi ușor adaptate oricărui tip de prelucrări industriale. Identificarea unor astfel de echipamente laser se poate reliza privind eticheta lipită pe camera rezonantă pe care este inscripționat cuvântul OEM, alături de care se regăsește cuvântul CLASS IV.
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
de-abia înaintați prin cer / Tragice morminte glorioase / Vameșii nici acte nu vă cer. Peste neștiuta noastră moarte, / Viața e un cinic paradox, / Auziți și voi cum, de departe, / Bate-același clopot ortodox." - PTC, II, 190 sq.). Nu scapă ochiului cu laser liric nici chestiunea „democrației pe stomacul gol”:" Cu noi biografii și alte nume, / Ne-mpleticim grețos în temenea, / Nu-i libertate în această lume, / [...] / Nu mai avem nici apă și nici pâine, / Democrație pe stomacul gol. Se-aude, de aproape
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
fost inactivat în timpul apocalipsei din 1999 d.Hr., dar Lucca îl găsește și îl repară în 2300 d.Hr. O dată ce este reactivat, el nu își mai amintește misiunea originală și se alătură echipei. Își folosește brațul robotic drept armă și laserele lui pot imita magia de "Umbră". Într-o misiune secundară, Robo este pedepsit de creatorul său corupt, "Creierul Mamă", pentru că a ajutat oamenii, și își reîntâlnește companioana robot, Atropos XR. Într-o altă misiune secundară, Robo stă patru sute de ani
Personajele din Chrono Trigger () [Corola-website/Science/307026_a_308355]
-
a obținut titlul de doctor inginer. După terminarea studiilor a început activitatea de cercetare la Institutul de Fizică Atomică din București, în Laboratorul „Metode optice în fizica nucleară” (condus de prof. Ion Agârbiceanu, membru al Academiei), unde a realizat primul laser cu mediu activ solid din România (1968, împreună cu G. Nemeș) și unde a fost atestat cercetător științific. A înființat și a condus Laboratorul de Holografie din cadrul Institutului de Fizică Atomică, Secția Laseri. În 1984 a făcut o vizită academică la
Ionel Valentin Vlad () [Corola-website/Science/307081_a_308410]
-
optică și corecțiile radiative). Acest domeniu a fost abordat (1976) în legătură cu experimentele efectuate la AMOLF de grupul Marnix van der Wiel; inițial, interesul s-a îndreptat către tranzițiile multifotonice tratate prin metode perturbative. Odată cu posibilitatea realizării experimentale a unor intensități laser extrem de înalte, Gavrilă și colaboratorii au trecut la metode neperturbative (1984), bazate pe așa-numita "High-Intensity High-Frequency Floquet Theory (HI-HFFT)". Aplicarea acestor metode, la intensități arbitrare dar pentru frecvențe laser mai înalte decât frecvențele tipice de legare a electronului în
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
prin metode perturbative. Odată cu posibilitatea realizării experimentale a unor intensități laser extrem de înalte, Gavrilă și colaboratorii au trecut la metode neperturbative (1984), bazate pe așa-numita "High-Intensity High-Frequency Floquet Theory (HI-HFFT)". Aplicarea acestor metode, la intensități arbitrare dar pentru frecvențe laser mai înalte decât frecvențele tipice de legare a electronului în atomi, a dus la descoperirea unor efecte neașteptate. Într-un câmp cu polarizare liniară, atomul de hidrogen prezintă fenomenul de "dihotomie atomică": distribuția de sarcină electrică, sferic simetrică în starea
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
efecte neașteptate. Într-un câmp cu polarizare liniară, atomul de hidrogen prezintă fenomenul de "dihotomie atomică": distribuția de sarcină electrică, sferic simetrică în starea fundamentală neperturbată, se scindează în doi lobi de sarcină separați atunci când ea oscilează antrenată de câmpul laser. Într-un câmp cu polarizare circulară, distribuția de sarcină ia forma unui tor cu axa de simetrie orientată după vectorul de propagare și trecând prin centrul atomului neperturbat. Pentru atomii cu doi electroni, ca H, se prevede o distorsiune puternică
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
ia forma unui tor cu axa de simetrie orientată după vectorul de propagare și trecând prin centrul atomului neperturbat. Pentru atomii cu doi electroni, ca H, se prevede o distorsiune puternică și apariția unor noi stări legate, induse de câmpul laser, așa-numitele "light-induced excited states". În prezența câmpului laser apar fenomene exotice (a căror existență este imposibilă în absența câmpului): un proton poate lega mai mult de doi electroni, creându-se ioni negativi de hidrogen cu sarcină multiplă, relativ stabili
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
după vectorul de propagare și trecând prin centrul atomului neperturbat. Pentru atomii cu doi electroni, ca H, se prevede o distorsiune puternică și apariția unor noi stări legate, induse de câmpul laser, așa-numitele "light-induced excited states". În prezența câmpului laser apar fenomene exotice (a căror existență este imposibilă în absența câmpului): un proton poate lega mai mult de doi electroni, creându-se ioni negativi de hidrogen cu sarcină multiplă, relativ stabili. Sunt de așteptat și noi proprietăți ale moleculelor. În
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]