5,763 matches
-
bucură de relațiile strânse, inclusiv de faptul de a fi parte a unei familii; 2. aproape întotdeauna preferă activitățile solitare; 3. rar afirmă sau pare a avea emoții puternice; 4. manifestă puțin interes față de relațiile sexuale; 5. este indiferent la laudele și criticile altora; 6. nu are prieteni apropiați; 7. este rece, distant. B. Nu survine în cursul evoluției schizofreniei sau unei tulburări delirante. TULBURAREA DE PERSONALITATE ANTISOCIALA A. Un patern de comportament antisocial, indicat de cel putin 4 din următoarele
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
prieteni etc.; 7. sentimentul cronic de insatisfacție și dezgust; 8. eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar. TULBURAREA DE PERSONALITATE HISTRIONICA Patern de emotionalitate excesivă și de căutare a atenției: 1. caută constant sau cere asigurare, aprobare sau laudă; 2. este impropriu că seducție sexuală în aspect sau comportament; 3. este extrem de preocupat de atracția să fizică; 4. își exprimă emoțiile cu o exagerare inadecvată; 5. este deranjat de situațiile în care nu este centrul atenției; 6. schimbare rapidă
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
Caius Valerius Catullus, Carmina (Făgăduințe, Prima îndoială, Introspecție lucida, (Îndârjire); 9. Publius Vergilius Maro, Aeneis (Prolog, Grecii în cetate, Pribegie, Vânătoarea. Țară Primitoare, Viteaza); 10. Quintus Horatius Flaccus, Carmina (Epilog), Epistulae ad Pisones (Artă poetica); 11. Publicus Ovidius Nașo, Amores (Laudă poeziei), Metamorphoses (Echo e metamorfozata în ecou), Tristia (Iarnă la Tomis). MANUALE: 1. Limba latină, clasa a IX-a, autori: I. Fischer, Maria Morogan, Margareta. Nasta, ediția revăzuta 1996 și următoarele; 2. Limba latină, clasa a X-a, autori: Maria
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
aprecieze corect pe alții și pe ei înșiși, creând astfel importante premize pentru o continuă creștere a nivelului de cerințe. Se procedează treptat. Inițial cerințele sunt relativ mici. Aprecierea se face exclusiv de către profesor. Acesta se concentrează pe părțile pozitive, lauda domină; dacă e inevitabil, se „critică lăudând”. În această fază, elevii trebuie să fie familiarizați cu criteriile unei aprecieri corecte, li se aplică de ce se acordă o anumită notă, pentru ce este lăudat cineva. Treptat-treptat elevii participă la aprecieri. În
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
se acri, a i se năzări etc. Amândouă formele pronominale sunt obligatorii, obligativitate relativă, la unele, pentru pronumele personale. Pronumele personal îndeplinește funcția sintactică, proprie dativului, de complement indirect, și poate fi reluat sau anticipat: Ție ți se cuvin aceste laude. Expresii verbaletc "Expresii verbale" Sunt grupuri lexico-gramaticale, constituite din mai mulți termeni care „gravitează” în jurul unui verb, cu care intră în diferite relații mai mult sau mai puțin definibile. Verbul este elementul stabil în toate expresiile. Neschimbătoare rămâne și structura
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
situa în interiorul corelației real-aparent, certitudine-probabilitate etc. În legătură cu sfera relativ amplă a posibilităților de comentare a unui conținut lingvistic, adverbele modalizante dezvoltă un registru amplu de valori semantice subiective: • certitudinea: desigur, bineînțeles, firește, fără îndoială, fără doar și poate, negreșit, sigur: „Laudele lor desigur m-ar mâhni peste măsură.” (M. Eminescu, I, p. 141); „Și poate că nici este loc/Pe-o lume de mizerii/ Pentr-un atât de sfânt noroc/Străbătător durerii.” (Ibidem, p. 185) • ipoteza (probabilitatea): probabil, poate, pesemne, posibil
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
atât de ranchiunos. Fiindcă ăsta era sentimentul pe care ți-l inspira.” (M.Preda, Viața..., 63) În absența pauzei, relația sintactică își relevă caracterul de relație de dependență; în versurile „Dacă port cu ușurință și cu zâmbet a lor ură, Laudele lor desigur m-ar mâhni peste măsură.” (M. Eminescu, I, 141) adverbul desigur se află într-o relație de dependență cu verbul a mâhni și realizează funcția de circumstanțial modal. Același adverb este situat, prin pauză, într-o relație de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fost și o neglijență a mea, însă cei interesați o vor găsi, pentru că totdeauna cartea își construiește un drum al ei. Un drum care a și început să fie „călcat“ de critici, iar primele impresii sunt excelente. Nu te sperie lauda? Ceea ce știu cu siguranță e că nu-i o carte proastă și că ea mă obligă foarte mult de acum înainte. 111 Ești integrat noii grupări „Ateneu“, fiind primul dintre tinerii lansați de revistă care își vede numele pe o
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Eminescu, din Scrisoarea I, „Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el”. Nu cred însă că, vorbind despre profesorul și prietenul Eugen Simion, v-ați fi „lustruit”, cum au făcut o parte dintre cei ce au confundat laudatio cu lauda de sine. Spre deosebire de ei, îl cunoșteați încă din anii tinereții... Pe Eugen Simion l-am cunoscut mai bine în calitatea lui de asistent al profesorului George Ivașcu, tot moldovean de-al nostru, din părțile Vasluiului, care, la rândul său, a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Păcat că, din mulți, speranța s’a scurs. Pe parcursul vieții, auzi același discurs. Păcat că versurile pline de mesaje alese sunt ratate tot mai des, cu lipsă de interes. Păcat de acea minte ce gândește și nu minte și, în loc de laude, primește lovituri subite. Păcat de cei ce nu învață din greșeli, le repetă și azi, așa cum le’au făcut ieri. Păcat că cel ce vrea nu știe să ofere, nu știe să împartă și tot cere, cere,,,,. Păcat că prea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ceea ce dorea, rânji ușor în colțul stâng al gurii, între țepii de arici ai bărbii, însă nu cu înfruntare. Așteptă pe franțuz să-și deie părerea în limba lui străină, către beizade și înțelese că se sp un lucruri de laudă, deși puține, căci lingura nu dădea pas . Luându-și răgaz, după ce împinse la o parte strachina înflorită cu smalț, abatele privi curios la sarmale. Ochii lui nu mai văzuseră așa ceva, însă nările îi dădeau o bună î nștiințare; așa încât urmă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în piața Vasluiului. În calitate de administrator al districtului Vaslui, documentele timpului consemnează și alte realizări din punct de vedere edilitar și gospodăresc. Într-o călătorie pe care prințul Grigore Alexandru Ghica o face la Vaslui, vizitează orașul și are cuvinte de laudă la adresa banului Dimitrie Drăghici, cel care a ridicat una dintre cele mai frumoase clădiri, într-o poziție deosebită - Spitalul cu 40 de paturi. De asemenea, menționăm că Dmitrie Drăghici a construit cu a sa cheltuială, în anul 1857, "o școală
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
dr. Iorgu Arnăutu, se începe consolidarea clădirii noi a spitalului afectată în structura ei de rezistență de cutremurele care au avut loc (1977, 1986, și 1990), se deschide la spitalul vechi paraclisul Sfântul Ioan Botezătorul prin strădania demnă de toată lauda a dr. Gheorghe Silvestrovici etc. Dr. Petru Gorgan, dr. Narcis Gafton, ec. Livioara Călinescu (1993 1994). Dr. Aurel Zabolotnîi, dr. Augustin Ilieș, ec. Elena Agrigoroaie (1994-1996). 63 dr. Viorica Stoica (1996-2008). Din 2008 policlinica dispare ca entitate administrativă, fiind asimilată spitalului
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
era chemat pretutindeni în cele mai grele cazuri, acorda consultații gratuite pentru bătrâni, văduve și săraci. Medicii ieșeni de pe vremuri îl apreciau foarte mult pentru probitatea profesională, dar și pentru relațiile originale pe care le avea cu pacientul. Cuvinte de laudă au avut pentru el medici renumiți de atunci ca: Dr. Russ senior, dr. Philipescu, dr.col. Otremba, dr. Ciurea. Este medicul chemat de Valeria, fiica Veronicăi Micle, pentru a-i salva mama aflată pe patul de moarte la Văratec, unde
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
3) teoriile acțiunilor mintale și ale echilibrării (Galperin, J. Piaget); 4) teoriile neuro- fiziologice (Lashlerg; Hebb); 5) teoriile modelelor statistico-matematice (Hull, Miller, Zapan); 6) teoriile performanței (Naekwortk, Adams); 7) teoriile informației sau ale comunicării (Shanon, Weavăr); 8) teoriile cibernetice (Skinner, Lauda, Zapan). Analizând aceste teorii, atât din punct de vedere al mecanismelor ce le guvernează cât și al conținutului lor, remarcăm că fiecare dintre acestea este valoroasă dar și susceptibilă de remarci critice. Astfel, teoriile asociaționiste sunt teorii explicative pentru procesele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
încât picioarele ne vor deveni - la un moment dat - inutile, dacă nu, chiar, un impediment sau o povară... Doamne, să credem că e totul și să ne dăm seama, până la urmă, că e aproape nimic... De ce să ne agățăm de laudele și aplauzele semenilor? De ce nu putem trăi în absența lor, doar cu dorința naturală și discretă de a face - pur și simplu - bine și temeinic ceea ce facem? Semnul superficialității: Când credem că viața este alcătuită din gesturi comune și când
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
copilărie, când ești întrebat : Ce vei deveni când vei fi mare ? Treptat-treptat, dorința aceasta naivă va deveni un scop în viață, țelul existenței tale, pentru realizarea căruia vei plăti mulți ani încărcați de bucurii, ani de satisfacții, zâmbete ori lacrimi, laude ori cuvinte grele. Datoria se naște uneori spontan,într-un anumit moment al vieții. Poți simți, fără să-ți dai seama o chemare sufletească, o dorință, o nevoie superioară, aceea de a fi util într-un domeniu. Și dacă vrei
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
-și plaseze banii în afaceri. Un atu în plus l-a constituit faptul că și „cei mai mici” au avut posibilitatea într-o astfel de afacere. Ca exemplu, este suficient să amintim „explozia” agroturismului în România ultimilor 10-12 ani. Spre lauda lor, fie că a fost vorba de privatizarea spațiilor de primire turistică existente, fie de investiții noi, proprietarii s-au orientat spre modernizarea lor, spre ridicarea confortului și ameliorarea ambianței. Este un efort care merită aprecieri și chiar este bine
DILEME ?I FORME DE DEZVOLTARE by Valentin NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83103_a_84428]
-
aceea, artistul cu cât este mai conștient de darul său, cu atât este mai determinat să privească la el însuși și la întreaga creație cu niște ochi capabili să contemple și să mulțumească înălțându‑i lui Dumne‑ zeu imnul de laudă. Plecând de la versetul din Geneză, fiecărui om îi este încredințată misiunea de a fi artistul propriei vieți. Într‑un anumit sens el trebuie să facă din ea o lucrare de artă, o capodoperă și totuși trebuie să remarcăm distincția: una
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
aceea, artistul cu cât este mai conștient de darul său, cu atât este mai determinat să privească la el însuși și la întreaga creație cu niște ochi capabili să contemple și să mulțumească înălțându‑i lui Dumne‑ zeu imnul de laudă. Plecând de la versetul din Geneză, fiecărui om îi este încredințată misiunea de a fi artistul propriei vieți. Într‑un anumit sens el trebuie să facă din ea o lucrare de artă, o capodoperă și totuși trebuie să remarcăm distincția: una
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
lucrurilor; cultivarea formelor fixe de poezie (sonetul, rondelul, glosa, gazelul etc.) și a tiparelor prozodice alambicate; elogiul civilizațiilor (arhetipale și interferențiale), al mitologiilor, religiilor, geografia lirică devenind planetară; surprinderea spațiilor exotice sau luxuriante, de la cele polare la cele ecuatoriale, și lauda obiectelor sau lucrurilor din sfere înalte (nestematele, metalele rare, podoabele de interior etc.). În primul rând, parnasianismul a însemnat obiectivitate față de nebulozitățile lirice ale romantismului, obiectivitate susținută și solicitată de formele prozodice fixe cultivate, punând inspirația și fluctuațiile ei în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
scrieri despre educație, EDP, București, 1977 22. Durkheim, Émile, Evoluția pedagogiei în Franța, EDP, București, 1972 23. Eliade, I. P., Elemente de pedagogia și metodologia teoretică și practică, Imprimeria statului, București, 1868 24. Erasmus din Rotterdam, Elogiul nebuniei sau discurs spre lauda prostiei, Editura Antet, f. l., f. a. 25. Feuchtwanger, Lion, Înțelepciunea nebunului. Sfîrșitul și transfigurarea lui Jean-Jacques Rousseau, Editura Lider, București, 2004 26. Gavrilescu, Margareta, Émile și ideile pedagogice ale lui Jean-Jacques Rousseau, Editura Librăriei "ALCALAY" & COMP, București, f. a. 27. Ghimpu
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
p. 25 188 Idem, Emil sau despre educație, op. cit., p. 237 189 Ibidem, p. 89 190 Ibidem, p. 88 191 Ibidem, p. 167 192 Idem, Scrieri despre artă, op. cit., pp. 17-18 193 Erasmus din Rotterdam, Elogiul nebuniei sau discurs spre lauda prostiei, Editura Antet, f. l., f. a., p. 45 194 J.-J. Rousseau, Emil sau despre educație, op. cit., p. 61 195 Ibidem, pp. 77-78 196 Ibidem, p. 194 197 Ibidem, p. 113 198 Ibidem, p. 67 199 Ibidem, p. 113 200
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Băran în Totuși iubirea, repetă cu alte cuvinte admonestarea: „De ce nu pleci de aici dacă nu-ți place?”, făcută până la revoluție multora dintre noi. Cel care o face (cu aceeași dezinvoltură cu care scria periodic acele două pagini rușinoase cu laude la adresa dictatorului și a socialismului) pare să nu înțeleagă că omul nu este asemenea melcului care își ia casa în spate cum îi face cineva vânt dintr-o parte în alta. Nici în condiții normale, necum când este aproape de limită
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
este prea devreme să ne pronunțăm asupra unei asemenea concluzii. O eventuală altă lucrare va încerca să ia în calcul și un asemenea aspect. Am considerat că este inutil să extindem dezbaterea despre bani înspre o asemenea problematică și pentru că laudele inutile sau criticile inutile sunt de evitat. Am scris această carte cu convingerea că atașamentul față de valorile noastre este unul subînțeles, libertatea fiindu-ne mai mult decât un mod de a fi. De aceea această lucrare nu se adresează celor
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]