4,839 matches
-
din secolul luminilor. Cunoscînd în astfel de etape realizări culturale de excepție, limbile italiană și franceză au putut integra pe scară extinsă și valorile altor culturi, îndeosebi ale celor antice și, în primul rînd ale celei latine, sub forma împrumuturilor lexicale. Din acest motiv, italiana și franceza au putut deveni intermediarul pentru îmbogățirea altor limbi europene cu elemente lexicale ale căror origini se află în latină sau în vechea greacă, încît aceste limbi romanice au putut oferi altora mult mai mult
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
integra pe scară extinsă și valorile altor culturi, îndeosebi ale celor antice și, în primul rînd ale celei latine, sub forma împrumuturilor lexicale. Din acest motiv, italiana și franceza au putut deveni intermediarul pentru îmbogățirea altor limbi europene cu elemente lexicale ale căror origini se află în latină sau în vechea greacă, încît aceste limbi romanice au putut oferi altora mult mai mult decît ceea ce s-a creat efectiv pe terenul lor. O denumire precum cea pentru noțiunea "condiție", de exemplu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
balcon), portugheza (balcăo), engleza (balcony), neogreaca (balkóni, μπαλκόνι). În alte cazuri, acest cuvînt a ajuns prin intermediul francezei: neer. balkon, germ. Balkon, iar, prin franceză și germană, în daneză (balkon [bal΄koη], norvegiană și suedeză (balkong [bal΄koη]). Nu numai elemente lexicale din vechiul adstrat germanic au fost răspîndite în limbile europene prin mijlocirea unor limbi romanice, ci și unele împrumuturi germanice tîrzii. Astfel, de exemplu, după ce a preluat din norvegiană cuvinte precum fiord (< norv. fjord > germ. Fiord, Fjord, engl. fiord, fjord
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
deosebit în spaniolă și în portugheză. În acele momente însă, arabii se aflau la un nivel de cultură și de civilizație superior aceluia reprezentat de europeni, încît cuvintele respective au fost preluate și de celelalte limbi ale continentului. Asemenea elemente lexicale aparțin unor domenii de activitate diverse, dar se remarcă printre ele unii dintre termenii științifici de astăzi: arab amir "comandant" > sp., pg. almirante, it. ammiraglio, fr. amiral; arab anbiq > sp. alambique, pg. lambique, fr. alambic, it. lambico; arab kafur > sp
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și, în mod asemănător, forma germană corespunzătoare, exhaustiv, este considerată ca fiind în relație nemijlocită cu latina. Cu toate acestea, cert este faptul că de la nordica norvegiană (cu adjecvul exhaustivi) și pînă la sud-estica română (cu exhaustiv), sursa acestui element lexical se află în engleză sau în franceză și, cum franceza l-a preluat la rîndul ei din engleză, această limbă germanică este cea care a făcut din adjectivul respectiv un element european, dovedind că atît în limbile romanice cît și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
însă familia acestui cuvînt a fost completată îndeosebi prin elemente împrumutate din franceză și din latină: popula (< fr. peupler), popular (< fr. populaire, lat. popularis), popularitate (< fr. popularité < lat. popularitas, -atis), populariza (< fr. populariser), populație (fr. population, lat. populatio, -onis). Elemente lexicale realizate pe baze grecești se întîlnesc în română, dar sînt împrumutate din limbile occidentale moderne: democrat (< fr. démocrat, germ. Demokrat), democratic (< fr. démocratique, germ. demokra-tisch), democratism (< fr. démocratisme), democratiza (< fr. démocratiser, germ. demokratisieren) și democrație (< fr. démocratie, gr. demokratía). Un
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu Volkskundler. În cazul derivatelor care pornesc de la gr. démos, germana are împrumuturi din franceză, precum: demokratisch [demo΄krati(] (< fr. démocratique < gr. demokratikós), demokratisieren (< fr. démocratiser), Demokrat (< fr. démocrat), dar se pornește uneori și de la originale: Demokratie < gr. demokratía. Ele-mentele lexicale cu bază latină nu lipsesc din germană, dar, de obicei, ele au etimologia directă în franceză: populär (< fr. populaire), popularisieren (< fr. populariser), Popularität (< fr. popularité, lat. popularitas, -atis), Population (< fr.), în vreme ce Populismus este o creație ce pornește de la lat. populus
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
germanice de nord, are mai puține elemente de vocabular care pornesc de la lat. populus, iar cele care există totuși au fost preluate, de obicei, prin germană, așa cum atestă forma lor: popul(r "cunoscut; simpatizat", popularitet, popularisere "a populariza". Și elementele lexicale cu bază grecească precum demokrat (subst.), demokratisk "democratic", demokratisere "a democratiza", demokratisering s.f., demokrati s.f. corespund, prin formă și prin conținut, cuvintelor din germană și din engleză, de unde au fost preluate. Situația este similară în cazul elementelor pe baza radicalului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
identități, încît se poate conchide că, de fapt, aceste două limbi reprezintă același tip lingvistic, distinct de cel romanic propriu-zis și de cel germanic pro priu-zis. Raporturi între cuvinte coradicale moștenite și împrumutate în limbile romanice Fiind moștenitoare ale fondului lexical latin, limbile romanice au în vocabularul lor fundamental elemente cu originea în limba latină, dar care au cunoscut transformările specifice evoluției de la latină la romanitate ce caracterizează istoria fiecărui idiom neolatin. În momentul constituirii limbi-lor literare romanice, asemenea elemente au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
între cele două niveluri. Limbile literare romanice însă au avut (și au încă) nevoie de mijloace sporite de expresie, îndeosebi pentru domeniile culturii, științei și filozofiei, mijloace pe care le-au putut prelua tot din limba latină, sub forma împrumuturilor lexicale culte. Din limbile literare cele mai multe împrumuturi de acest fel au pătruns și în limbile populare corespunzătoare, dar ele nu au mai urmat același traiect evolutiv, fiind adaptate în limbile care le-au receptat cu forme diferite de cele ale cuvintelor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ale cuvintelor moștenite. S-a întîmplat de aceea ca deseori, pe terenul aceleiași limbi romanice, să se întîlnească elementele moștenite cu elementele împrumutate avînd la bază același cuvînt latin sau s-a întîmplat ca o parte dintre cuvintele unei familii lexicale din latină să fie moștenite, iar o altă parte să fie împrumutate. Astfel s-au creat în limbile romanice structuri formale paralele (prin forme supletive) cu originea în același element latin, dar fiecare cu altă istorie. Așa, de exemplu, lat.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fost împrumutate (pe cale cultă) din aceeași limbă, după transformarea aspectului ei popular în alte limbi. Din lat. mens, -tis, limba română are cuvîntul moștenit minte, limbile italiană, spaniolă și portugheză moștenitul mente, dar franceza îi redă conținutul prin alte elemente lexicale (raison, sagesse, esprit), tot moștenite din latină. Datorită formei radicalului, identică cu cea din latină, mente din italiană, spaniolă și portugheză anulează posibilitatea manifestării dublei articulări în raport cu împrumuturile neologice pentru redarea noțiunilor "mental" și "mentalitate", iar franceza nu realizează fenomenul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de aceasta, idiomuri care însă erau urmașe ale aceleiași limbi latine. Dar, pentru a prelua funcțiile unor limbi de cultură, limbile romanice trebuiau cultivate și regularizate după modelul latinei pe care urmau să o înlocuiască și din care preluau elementele lexicale care le lipseau și de care aveau nevoie. În acest mod, lumea romanică occidentală a înlăturat neajunsul unei tradiții care nu mai corespundea imperativelor timpului, dar a perpetuat în același timp această tradiție, pentru a impune lumii moderne propria individualitate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
au fost scrise texte din cele mai diverse domenii (cărți religioase, legende, romane cavalerești, lucrări de medicină, de astronomie etc.) și au fost făcute numeroase traduceri. Limba scrisă a fost influențată puternic de latină, la nivel sintactic, stilistic și, îndeosebi, lexical, prin împrumuturi (änge înger", djävul "diavol", paradis, skola "școală"). Etapa suedezei moderne a început în secolul al XVI-lea, cînd a fost obținută independența față de danezi și s-au creat condiții pentru dezvoltarea limbii literare. Momentele importante în acest proces
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limba scop). Rezultatul acestei transpuneri este un text obținut în limba scop și întemeiat pe o echivalare de mijloace ale acestei limbi cu cele din limba sursă în care s-a realizat textul original. Această echivalare se produce la nivel lexical, la nivel morfologic, la nivel sintagmatic, la nivel textual și la nivel stilistic. Fiecare dintre aceste niveluri își are importanța sa, dar cele mai multe probleme există sau își au punctul de plecare la nivelul lexical. Nivelul stilistic presupune, înainte de orice, ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Această echivalare se produce la nivel lexical, la nivel morfologic, la nivel sintagmatic, la nivel textual și la nivel stilistic. Fiecare dintre aceste niveluri își are importanța sa, dar cele mai multe probleme există sau își au punctul de plecare la nivelul lexical. Nivelul stilistic presupune, înainte de orice, ca traducerea să ilustreze același stil funcțional al limbii ca originalul, în sensul că unui original integrabil stilului beletristic trebuie să-i corespundă o traducere repartizată aceluiași stil în limba scop; la fel, un text
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
exprimă o acțiune în curs de desfășurare). În aceste condiții, precizările aspectuale, necesare uneori în traducere pentru a reda adecvat conținutul textului original, se pot concretiza în limba scop, care nu are în sistemul gramatical propriu această categorie, prin elemente lexicale sau sintagmatice care s-o suplinească. Din altă perspectivă, a categoriei timpului, se poate constata că, în română, în spaniolă, în italiană și, în general, în limbile romanice, imperfectul și perfectul simplu sînt unități funcționale diferite, adică sînt conținuturi de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și estar pentru cele trecătoare. Ca auxiliar al diatezei pasive, spaniola poate uza de oricare dintre cele două verbe, dar portugheza recurge pentru această valoare numai la ser. Aceste situații specifice celor două limbi iberice impun echivalări prin unele determinări lexicale în alte limbi pentru a indica nuanțele de stabil sau de trecător, încît este antrenat nivelul sintagmatic 105. În alte situații, nu se pot transpune ca atare relațiile dintr-o limbă în altă limbă, încît formularea românească prietenul meu și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
privesc succesiunea componentelor ce alcătuiesc enunțul și structura acestor componente, precum și multe reguli de poziționare a elementelor determinate și a celor determinante. Toate nivelurile la care se realizează echivalarea mijloa-celor în cazul traducerii au relații directe sau indirecte cu nivelul lexical, care, fiind fundamental pentru limbă, este fundamental și pentru traducere. La acest nivel, elementul esențial este cuvîntul care, fie că îndeplinește o funcție denominativă, fie una de structurare a enunțului, contribuie în mod hotărîtor la transmiterea informației, atît în limba
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prin bunica și bunicul, ci prin bunica și bunicul din partea mamei, construcția farmor och farfar prin bunica și bunicul din partea tatei, iar mormor och farmor prin bunica din partea mamei și cea din partea tatei. Prin urmare, se poate constata că trăsăturile lexicale ale limbii afectează structura sintagmatică, căci neexistînd o denumire generică pentru "bunici" în suedeză, dacă se vorbește despre ei, se realizează o enumerare, iar, ca să fie cît mai apropiat de original, textul tradus, care pornește de la unul suedez, trebuie să
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Această lipsă de considerație pentru opera scriitori-lor se poate constata și prin anularea acribiei în editarea textelor literare, căci, absența cunoștințelor filologice și suficiența conduc deseori la introducerea falsurilor, prin interpretarea incorectă a grafiilor și prin schimbarea formelor gramaticale ori lexicale, precum introducerea lui sunt la scriitorii din secolul al XIX-lea sau la cei care nu l-au folosit ori l-au respins în secolul al XX-lea (Sadoveanu, Topîrceanu, Rebrea-nu, Preda etc.144). Se poate aprecia de aceea că
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
singular sl. = slavă, slav; slavon sp. = spaniolă, spaniol sued. = suedeză, suedez ucr. = ucraineană, ucrainean v. = vechi vb. = verb * = neatestat Semne folosite în transcrierea fonetică Necesitatea de a ilustra anumite fenomene și situații a cerut invocarea unor fapte lingvistice, de obicei lexicale, din diferite limbi (romanice și germanice), care, în unele cazuri au și transcrierea fonetică, căci uneori pronunția poate indica similitudini sau diferențe pe care grafia nu le atestă (de exemplu engl. father [΄fa:(ə] și germ. Vater [΄fatə] sînt mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ancient cultural focal points and, on the other, the state and the synergy of the elements coming from the modern cultural focal points. It is natural that a central part in this investigation should be held by the analysis of lexical elements, whose meanings have obvious cultural values, but also by the comparative syntheses aimed at the grammar of Romance and Germanic languages, with a marked historic element and with much attention directed at contrastive aspects. This direction in the characterization
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
relies on an ontological viewpoint, according to which language organization is a reflection of the manner in which the world is captured by conscience and as G. Ivănescu aptly points out contributes to creating the foundation for further investigations regarding lexical creation, linguistic typology and communication through translation. By relating to basis-languages from which they come, both Romance and Germanic languages illustrate, sometimes in distinct manners, certain phenomena of grammaticalization of word-order and of grammaticalization of words which have lost their
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
catégories grammaticales, selon laquelle le mode d'organisation d'une langue rend compte de la manière dont le monde réel est capté par la conscience comme le souligne G. Ivănescu et constitue une base solide pour des investigations ultérieures de la création lexicale, de la typologie linguistique et de la communication par des traductions. Lorsqu'on rapporte les langues romanes et les langues germaniques aux langues d'origine, on constate des phéno-mènes de grammaticalisation de la topique et de grammaticali-sation de certains mots qui ont perdu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]