4,245 matches
-
anticipațiile și așteptările oamenilor legate de reformă nu erau foarte bine clarificate, iar aspectul lor contradictoriu indica mai degrabă un reformism de negație, adică de respingere a comunismului (Sandu, 1997). Atât tranziția cât și reforma presupun schimbări multiple: economice (privatizare, liberalizarea pieței), politice (democratizare, pluripartitism, integrarea în structuri globale), sociale (dezvoltarea societății civile, apariția organizațiilor neguvernamentale, combaterea corupției, consolidarea clasei de mijloc, politici sociale eficiente) și schimbări culturale (în educație, presă) (Sandu, 2000). Nee și Matthews (1996) organizează schimbările înglobate de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și nu instituționale, etc -, creșterea importanței și rolului statului, ca protector al oamenilor, în detrimentul descentralizării și al societății civile și dezvoltarea următoarelor domenii bunăstare socială, economie și mediu, cultură, comerț și telecomunicații. Tabel 2.3. Indicatori ai performanței economice, ai liberalizării și democratizării în țările în tranziție Țara Creștere economică 1990-1998 Indexul liberalizării* Indexul democratizării ** 1990-1993 1994-1998 1990-1993 1994-1998 România -2,77 0,40 0,65 0,396 0.717 Bulgaria -4,37 0,58 0,63 0,729 0,783
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
oamenilor, în detrimentul descentralizării și al societății civile și dezvoltarea următoarelor domenii bunăstare socială, economie și mediu, cultură, comerț și telecomunicații. Tabel 2.3. Indicatori ai performanței economice, ai liberalizării și democratizării în țările în tranziție Țara Creștere economică 1990-1998 Indexul liberalizării* Indexul democratizării ** 1990-1993 1994-1998 1990-1993 1994-1998 România -2,77 0,40 0,65 0,396 0.717 Bulgaria -4,37 0,58 0,63 0,729 0,783 Croația -2,43 0,69 0,75 0,500 0,500 Republica
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
567 Rusia -6,14 0,31 0,67 0,563 0,567 Ungaria -0,41 0,73 0,84 0,854 0,917 Albania -0,77 0,40 0,63 0,479 0,517 Sursa datelor: Fidrmuc, 2000 Note: * Indexul liberalizării variază între 0 (lipsa liberalizării) și 1 (liberalizare completă) ** Indexul democratizării variază între 0 (lipsa democrației) și 1 (democrație completă). Revenind la cele trei elemente esențiale ale tranziției, între ele, deci între democratizare, liberalizare și creșterea economică, există relații strânse
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
31 0,67 0,563 0,567 Ungaria -0,41 0,73 0,84 0,854 0,917 Albania -0,77 0,40 0,63 0,479 0,517 Sursa datelor: Fidrmuc, 2000 Note: * Indexul liberalizării variază între 0 (lipsa liberalizării) și 1 (liberalizare completă) ** Indexul democratizării variază între 0 (lipsa democrației) și 1 (democrație completă). Revenind la cele trei elemente esențiale ale tranziției, între ele, deci între democratizare, liberalizare și creșterea economică, există relații strânse. Studiile realizate pe toate țările
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
0,563 0,567 Ungaria -0,41 0,73 0,84 0,854 0,917 Albania -0,77 0,40 0,63 0,479 0,517 Sursa datelor: Fidrmuc, 2000 Note: * Indexul liberalizării variază între 0 (lipsa liberalizării) și 1 (liberalizare completă) ** Indexul democratizării variază între 0 (lipsa democrației) și 1 (democrație completă). Revenind la cele trei elemente esențiale ale tranziției, între ele, deci între democratizare, liberalizare și creșterea economică, există relații strânse. Studiile realizate pe toate țările aflate în tranziție
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Sursa datelor: Fidrmuc, 2000 Note: * Indexul liberalizării variază între 0 (lipsa liberalizării) și 1 (liberalizare completă) ** Indexul democratizării variază între 0 (lipsa democrației) și 1 (democrație completă). Revenind la cele trei elemente esențiale ale tranziției, între ele, deci între democratizare, liberalizare și creșterea economică, există relații strânse. Studiile realizate pe toate țările aflate în tranziție (Fidrmuc, 2000) arată că: * Liberalizarea pieței are un efect pozitiv puternic asupra creșterii economice; * Progresul democratic corelează negativ cu performanța economică anterioară; * Democratizarea facilitează liberalizarea, astfel
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
între 0 (lipsa democrației) și 1 (democrație completă). Revenind la cele trei elemente esențiale ale tranziției, între ele, deci între democratizare, liberalizare și creșterea economică, există relații strânse. Studiile realizate pe toate țările aflate în tranziție (Fidrmuc, 2000) arată că: * Liberalizarea pieței are un efect pozitiv puternic asupra creșterii economice; * Progresul democratic corelează negativ cu performanța economică anterioară; * Democratizarea facilitează liberalizarea, astfel că, democratizarea are un efect global pozitiv asupra creșterii economice. Reforma economică presupune realizarea a patru transformări: liberalizarea prețurilor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
democratizare, liberalizare și creșterea economică, există relații strânse. Studiile realizate pe toate țările aflate în tranziție (Fidrmuc, 2000) arată că: * Liberalizarea pieței are un efect pozitiv puternic asupra creșterii economice; * Progresul democratic corelează negativ cu performanța economică anterioară; * Democratizarea facilitează liberalizarea, astfel că, democratizarea are un efect global pozitiv asupra creșterii economice. Reforma economică presupune realizarea a patru transformări: liberalizarea prețurilor, stabilizare, și privatizare, care trebuie realizate rapid, la începutul reformei, și restructurarea economică, proces mai lent și cu mai multe
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
că: * Liberalizarea pieței are un efect pozitiv puternic asupra creșterii economice; * Progresul democratic corelează negativ cu performanța economică anterioară; * Democratizarea facilitează liberalizarea, astfel că, democratizarea are un efect global pozitiv asupra creșterii economice. Reforma economică presupune realizarea a patru transformări: liberalizarea prețurilor, stabilizare, și privatizare, care trebuie realizate rapid, la începutul reformei, și restructurarea economică, proces mai lent și cu mai multe costuri, ce poate dura chiar un deceniu sau mai mult. Reforma instituțională poate dura și ea aproximativ zece ani
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
regională, dezvoltare economică scăzută, condiții climatice chiar. Toate aceste aspecte au influențat și reforma în România, și au făcut ca situația acesteia în perioada tranziției spre postcomunism, să nu fie una ușoară. Creșterea economică negativă, cumulată cu un index al liberalizării și democratizării scăzut în comparație cu alte țări în tranziție, reflectă această situație (vezi tabelul 2.2). Primii ani ai tranziției a însemnat un regres în unele domenii, iar efectele întregului proces au fost analizate extrem de critic de specialiști (vezi de exemplu
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nomenclatură și restul populației. Diferențierile s-au produs și pentru anumite categorii profesionale, care au exploatat penuria de resurse a populației și au oferit servicii de tip clientelar. După 1989, inegalitatea socială se amplifică foarte mult datorită transformărilor economice (privatizare, liberalizare), restructurărilor din industrie și pauperizării unui segment semnificativ de populație. Katherine Verdery consideră că în rural, inegalitatea socială este intim legată de factorul timp, prin încercarea de reconstituire a situației proprietății din trecut, dar și prin capitalul de timp necesar
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
reușit decât o anti-modernizare, datorită crizei economice pe care a creat-o, a cultivării lipsei de transparență, a neîncrederii. Revoluția din 1989 a însemnat reluarea, de data asta în mod real, a procesului de modernizare, câteva din țelurile acesteia fiind liberalizarea economică, democratizarea politică și dezvoltarea societății civile (Sandu, 1999: 23). Aceeași idee apare și la alți autori: Claude Karnoouh de exemplu pledează pentru înțelegerea comunismului ca un sistem politic creator de modernitate. O modernitate haotică, retardată și decalată față de Occident
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dincolo de normativele ideologiei și ale propagandei de partid. 3. Cultura română neînregimentată pe care o putem defini de tip umanist, liberal și pluralist nu pune neapărat în discuție ordinea socială existentă, dar aspiră din toată ființa sa la umanizarea și liberalizarea actualului regim inutil și nefast represiv. Ea crede în libertățile și drepturile omului, care în ordinea culturală se traduc prin libertatea circulației ideilor și persoanelor, prin ridicarea restricțiilor de călătorie, documentare, corespondență și a tuturor contactelor intelectuale, prin asigurarea libertății
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
vechii democrații românești. Ea a existat, într-adevăr, dar cu multe forme de pseudo, bizantinism și superficialitate. însă nici noile structuri comuniste chiar după destalinizarea începută de Hrușciov n-aveau nici ele nici cel mai mic interes de democratizare și liberalizare. Pentru simplul motiv că orice reformă în acest sens ar fi periclitat noua Putere. Din care cauză, destalinizarea n-a avut niciodată loc la noi. Iar o tradiție națională, de stânga, reformistă, n-a existat nici ea. Ca supremă măsură
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Varujan Vosganian se numără printre cei mai vigilenți, deciși teoreticieni și apologeți ai săi. Este chiar convins că Liberalismul câștigă teren politic (personal n-avem, decât în parte, această convingere), că soluția constă în Neoliberalism și economie socială, Secretul reformei Liberalizarea prețurilor. în loc de toate acestea, Statul buzunărește agenții economici, iar în economia românească are loc o restaurare etatistă. Diagnostic exact, în formule simple, de o crudă luciditate. Pentru cine vrea să cunoască bine și în esență structura socială și economică actuală
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
era asociată în mod mecanic cu toate aberațiile proletcultismului, realismului socialist și ale spiritului partinic în literatură. La această catastrofă se adaugă o a treia cauză a blocării teoriei literare românești (înțeleg mereu: autentică, originală). începutul unei oarecari destinderi și liberalizări, de la sfârșitul anilor '60, de o anume extindere în anii '70, a dat o altă lovitură nu mai puțin teribilă, dar în sens contrar. Pătrund la noi traduceri, dar și prin lectură directă, masivă, toate modele literare și teoretice occidentale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
radical opus. Cine a trăit și publicat sub acest regim și este vorba, dacă nu de două, cel puțin de o întreagă generație literară știe că aceasta a fost, în esență, situația reală. Mai ales în așa-zisele perioade de liberalizare, generatoare de duplicități, aparențe, false speranțe etc. Noi înșine (dar nu am fost, nici pe departe, singurii în această situație) am făcut, ne reamintim (și cu extremă neplăcere) o astfel de experiență. Ea a fost revelatoare, traumatizantă și tristă din
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în același sens: ...Imprimatur-ul cenzorului ideologic creează o prezumție de compromis sau de irelevanță, iar clandestinitatea o prezumție de îndrăzneală iconoclastă. Ușurința cu care a trecut Zacharias Lichter prin cenzură deși asta se întâmpla într-o perioadă de relativă liberalizare, fie ea ipocrită a avut asupra mea un efect tardiv, ca una din acele otrăvuri subtile care acționează cu mare întârziere: de aceea, mai ales după decizia exilului (1973), mi-a fost... din ce în ce mai frică să mă recitesc 23. Se produce
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
zonele mai puțin cunoscute și studiate, cum ar fi Africa și anumite zone din Asia. Astfel, regimurile de tranziție sunt toate acele regimuri precedate de o experiență a autoritarismului (sau "tradițională")24, care se confruntă cu o deschidere incipientă, cu liberalizare și cu o ruptură (parțială) de limitare a pluralismului. În altă ordine de idei, vechii actori ai precedentului regim autoritar, aparținând unei coaliții care nu mai este dominantă, și nici coerentă, au devenit, în mod clar, opoziții, datorită apariției unui
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de muncă, prin arestări, creare de instanțe speciale (specializate în organizarea proceselor politice) și de legi speciale antiterorism, prin proclamarea stării de urgență printr-o drastică cenzură a presei. În același timp, este aprobată o legislație care promovează doar o liberalizare aparentă, care nu privește substanța sistemului. Vorbind despre posibilele variante ale crizei autoritare, sunt necesare observații suplimentare. Ar trebui să se facă distincția dintre cazurile în care criza continua, în ciuda tuturor eforturilor (pentru o lunga perioadă de timp), și cele
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
o controleze și să obțină sprijinul opoziției moderate, izolând-o pe cea extremistă și evitând pericolele unei coliziuni frontale. 3. Instaurarea democrației: dimensiunile schimbării Pentru a înțelege mai bine procesul în cauză este necesar să se înceapă cu distincția dintre liberalizare și instaurare democratică. Prin liberalizare se înțelege procesul care are loc în timpul tranziției, și, pe care (de obicei) o caracterizează prin acordarea mai multor drepturi politice și civile (niciodată prea mari, astfel încât să permită organizarea controlată a societății civile, atât
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
sprijinul opoziției moderate, izolând-o pe cea extremistă și evitând pericolele unei coliziuni frontale. 3. Instaurarea democrației: dimensiunile schimbării Pentru a înțelege mai bine procesul în cauză este necesar să se înceapă cu distincția dintre liberalizare și instaurare democratică. Prin liberalizare se înțelege procesul care are loc în timpul tranziției, și, pe care (de obicei) o caracterizează prin acordarea mai multor drepturi politice și civile (niciodată prea mari, astfel încât să permită organizarea controlată a societății civile, atât la nivel de elită, cât
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
limitate) la nivel de masă (descurajarea participării elitei de la guvernare) și pe atractivitatea scăzută a modelului democratic pentru cultura politică a țării chiar la nivel de elită 30. Prin instaurare democratică se înțelege un proces diferit, alternativ, sau apărut în urma liberalizării. Acest proces implică o recunoaștere a drepturilor civile și politice, apariția mai multor partide și a unui sistem de partide, dar și de organizații exprimând interese colective (cum ar fi sindicatele), precum și elaborarea și adoptarea principalelor proceduri democratice care caracterizează
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a opoziției în timpul regimului autoritar. O opoziție democrată, mai mult sau mai puțin organizată, prezentă în ultima etapă autoritară, determină o diferență uriașă pentru instaurare. Atunci când aceasta este organizată, partidele care formează opoziția pot ocupa imediat spațiul politic creat de liberalizare în fazele inițiale ale tranziției și ale instaurării. Acest lucru implică posibilitatea de influențare, încă de la început a principalelor opțiunii asumate de către guvernul interimar, fie că este vorba de decizii de fond cu privire la problemele urgente lăsate nerezolvate de regimul autoritar
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]