4,644 matches
-
de lunca din imediata apropiere a râului, la stâncăriile care mărginesc drumul forestier formând siblicuri tipice pentru aceste biotopuri xerofile; la altitudini mai ridicate, pe versanții orientați spre vale, se găsesc păduri mai puțin compacte, formate din fag, carpen, mojdrean, liliac, arțari. Datorită variațiilor condițiilor staționale se produc adesea inversiuni ale etajelor de vegetație. Pe versanții umbriți din apropierea văii, fagul coboară până la cca. 400 m, în timp ce pe versanții însoriți, în compoziția floristica a pădurlor sunt frecvente speciile mai termofile, printre care
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
produc adesea inversiuni ale etajelor de vegetație. Pe versanții umbriți din apropierea văii, fagul coboară până la cca. 400 m, în timp ce pe versanții însoriți, în compoziția floristica a pădurlor sunt frecvente speciile mai termofile, printre care se întâlnesc și specii caracteristice stâncăriilor:liliac, mojdrean, cărpinița, scumpina, cer, garnița, tei. Pe stânci și pe suprafețe cu porțiuni măcinate sau pe soluri mai pietroase apar frecvent și specii ierboase caracteristice: sesleria filifolia, pao nemoralis, moehringia pendula, festuca valesiaca, festuca rupicola, sedum acre, sedum hispanicum, alium
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
și specii ierboase caracteristice: sesleria filifolia, pao nemoralis, moehringia pendula, festuca valesiaca, festuca rupicola, sedum acre, sedum hispanicum, alium flavium, genista ovata. Aspectul caracteristic al acestor stâncării este dat de prezență speciei alyssum petraeum, care, înflorind în luna mai, împreună cu liliacul și majoritatea speciilor de aici, formează tufe de un galben intens, care conferă peisajului o valoare deosebită. Lunca râului este mărginita de pădure de fag, la baza versanților umbriți, la care se adaugă carpen, arin negru și mai putin, arțari
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
tuberosum și sympytum ottomanum. În biotopurile umede apar caltha palustris, epilobium montanum,lysimachia vulgaris, polypodium vulgare. Condițiile cliamtice influențează de asemenea vegetația. Insolația puternică și căldurile foarte mari din luna mai au determinat, în 2003, trecerea rapidă a fenofazei înfloritului liliacului, acesta având flori mai albicioase, cu miros slab. Dacă în peisaj, în luna mai, atrag atenția florile de syringa vulgaris, fraxinus ornus, cytissus sp., sedum sp., toamna sunt foarte evidente tufele de scumpie care devin roșiatice. Așezarea geografică și diversitatea
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
vegetației naturale spontane din munții Poiana Ruscăi, deci inclusiv în zona Padeșului, se întîlnesc elemente aparținând celor mai variate domenii floristice ca de pildă: elemente specifice Europei centrale (pădurile de fag), Europei răsăritene (stepele cu graminee), cele mediteranene (castanul comestibil, liliacul sălbatic) elemente din ținuturie sub carpatice (coniferele - molidul în special) precum și elemente din ținuturile Peninsulei Balcanice, câteva specii de stejari, cerul, gârnița. Alte specii se păstrează din vremurile glaciației cuaternare (afinul, jepii), îndeosebi în zona Padeșdar și pe Cornet. În
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
cele mai multe ori instinctiv, el declanșându-se de obicei după ce puii sunt înțărcați, la atingerea maturității sexuale. El include pețiri, lupte, alergături, demonstrații de forță, de culoare, pentru a impresiona perechea. Bioritmurile circadiene ale mamiferelor sunt de obicei diurne, excepție făcând liliecii, care sunt exclusiv nocturni. Întrucât sunt animale active, locomoția este un proces esențial în viața mamiferelor. Ele s-au adaptat pentru un anumit tip de locomoție. Cele mai multe mamifere sunt terestre și se deplasează pe uscat. Toate aceste mamifere se deplasează
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
grăsime asigură flotabilitatea. Hipopotamul, deși este un mamifer terestru, este bine adaptat vieții acvatice. Urechile, ochii și nările sunt poziționate pe vârful capului, astfel încât poate vedea, respira și mirosi în timp ce se află în apă. Singurul mamifer care efectiv zboară este liliacul. Liliacul, făcând parte din grupul insectivorelor, are aripile formate din-un pliu tegumentar care leagă membrele anterioare de cele posterioare. Mai există mamifere care se pot deplasa pe calea aerului planând, fără a zbura, însă. Un exemplu este veverița zburătoare
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
asigură flotabilitatea. Hipopotamul, deși este un mamifer terestru, este bine adaptat vieții acvatice. Urechile, ochii și nările sunt poziționate pe vârful capului, astfel încât poate vedea, respira și mirosi în timp ce se află în apă. Singurul mamifer care efectiv zboară este liliacul. Liliacul, făcând parte din grupul insectivorelor, are aripile formate din-un pliu tegumentar care leagă membrele anterioare de cele posterioare. Mai există mamifere care se pot deplasa pe calea aerului planând, fără a zbura, însă. Un exemplu este veverița zburătoare. Fie
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
Taiwan și Madagascar), din zona Caraibilor și alte câteva insule oceanice. Câinele dingo ("Caniș dingo") a fost introdus în Australia de către de omul preistoric, știut fiind că acest continent a adăpostit timp îndelungat numai marsupiale (dintre mamifere), iar placentarele (cu exceptia liliecilor) au fost introduse de om. Rolul canidelor în natură este deosebit de important. Unele sunt stricătoare, altele folositoare. În general canidele sunt animale folositoare, reducând mult numărul rozătoarelor și menținând în echilibru populațiile de iepuri, însă, uneori, atacă păsările și mamiferele
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
pe lotul al doilea al autostrăzii. Aceasta a dus la relicitarea unei părți din acel tronson, întrucât costurile de execuție au crescut mult față de proiectul inițial. O altă problemă de mediu a fost apariția sporadică a unei specii protejate de lilieci. Astfel, în iulie 2016, lucrările erau în mare parte blocate, ele desfășurându-se doar pe cele câteva porțiuni pe care exista autorizație de construire lotul 2 doar între Traian Vuia și Margina, lotul 3 și jumătate din lotul 4. Tronsonul
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
ar fi stat închis nimeni altul decât Vlad Țepeș, prizonierul împăratul înainte de a prelua pentru a treia oară tronul Valahiei. În legendă se spune ca temnița castelului are legătură cu peșteră Huda lui Papara și că Țepeș a conviețuit cu liliecii peșterii o bună bucată de timp. De aici explicația numărului mare de lilieci (simbolul vampirismului) în această peșteră? Izvor cu apă tămăduitoare este considerat izvorul ce se află la capătul punții care trece peste Valea Morilor, la ieșirea din peșteră
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
prelua pentru a treia oară tronul Valahiei. În legendă se spune ca temnița castelului are legătură cu peșteră Huda lui Papara și că Țepeș a conviețuit cu liliecii peșterii o bună bucată de timp. De aici explicația numărului mare de lilieci (simbolul vampirismului) în această peșteră? Izvor cu apă tămăduitoare este considerat izvorul ce se află la capătul punții care trece peste Valea Morilor, la ieșirea din peșteră.
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
și Mănăstirea Schitul Topolniței face ca această comună să fie des vizitată de turiști, mai ales în sezonul estival. Valea Topolniței oferă peisaje asemănătoare cu cele montane, cu chei și versanți abrupți, acoperiți de vegetație mediteraneană, formată din mojdarean, carplinita, liliac, cu numeroase oferă ochiului uman peisaje de neuitat. Peșteră Topolnița, așezată în partea de vest a satului Marga, cunoscută și de localnici și sub numele de Peșteră de la Prosac, care are o lungime de 13 km, fiind a doua din
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
parte din grupul de elemente eurasiatice caracteristice pentru România, cu influențe mediteraneene , balcanice. Trăiesc aici specii de copaci și arbuști între care: fagul, salcâmul, cerul, garnița, gorunul, stejarul, carpentul, frasinul, platinul, arțarul, mesteacănul, cătina, alunul, castanul, sălcia, arinul, plopul, murul, liliacul, păducelul, rachița, șocul, coacăzul, zmeurul, porumbarul, măceșul. Dintre pomii livezilor trebuie menționați: corcodușul, mărul, părul, nucul, cireșul, vișinul, dudul, gutuiul, piersicul, caisul. Este impresionant să întâlnești într-o zonă restrânsă atâtea specii aparținând vegetației de munte, de deal și podiș
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
pește ( cleana, mreana, scobarul,plătica, tiparul,coara), cărora li se adaugă batracienii, șarpele de baltă și măruntele viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt reprezentate de: iepure, vulpe,mistreț,căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi mai mult ori mai puțin colorați,licurici,șerpi,năpârci,gușteri,salamander,broaște țestoase de uscat
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
Arămești este un sat în comuna Bahna din județul Neamț, Moldova, România. Este situat în partea de Sud-Est a județului Neamț, la exteriorul dealului subcarpatic Runc (515 m) - zona limitrofa cu județul Bacău, aflându-se în vecinătatea satelor Liliac, Bahna și Broșteni. Satul are o populație de aproximativ 50 de persoane și este sat component al comunei Bahna-Neamț, ce cuprinde următoarele localități: Izvoare, Bahnisoara, Broșteni, Tuscanii din Vale, Tuscanii din Deal, Liliac și Bahna. Din punct de vedere fizico-geografic
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
județul Bacău, aflându-se în vecinătatea satelor Liliac, Bahna și Broșteni. Satul are o populație de aproximativ 50 de persoane și este sat component al comunei Bahna-Neamț, ce cuprinde următoarele localități: Izvoare, Bahnisoara, Broșteni, Tuscanii din Vale, Tuscanii din Deal, Liliac și Bahna. Din punct de vedere fizico-geografic, sătul Arămești se suprapune zonei de contact a culoarului Șiretului, în dreptul Podișului Central Moldovenesc, cu dealurile piemontane pericarpatice din Sud-Estul Depresiunii Caracu-Bistrita. Partea Nordică a satului, este străbătuta de pârâul Turbata, ce izvorăște
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
dintre cele două localități se face pe valea Râienilor (Delurenilor) printr-un loc pitoresc numit Cheile Băluței, traseu turistic marcat cu semnul PG (punct galben). De aici, de la poalele unei stânci denumită Piatră Dajului pe care crește cel mai frumos liliac din întreaga zonă, se face alimentarea cu apă a complexului balnear și a localității. Foto Alte frumuseți și atracții naturale deosebite din zona sunt masivele muntoase Piatră Cloșanilor și Vârful lui Stan ori pitoreasca Vale a Cernei, Cheile Țăsnei, Cheile
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Dintre arborii exotici amintim: arborele de lalea, oercus vilmorinzana, gingo biloba, pinul roșu canadian (pinus silvestrus, lirium dendronum), thuia, magnolia, sequoia, tisa (taxus baccata), brazi argintii, molizi, carpeni de Carolina, brazi de Normandia, chiparos japonez, salcam galben, ienupăr de Virginia, liliac chinezesc, merișor, gadita, oțetar.
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
Leningrad după sfârșitul blocadei. Ruinele din oraș și distrugerile pricinuite împrejurimilor o impresionează profund. Atunci descrie în proză tot ceea ce întâlnește și îi provoacă stări emoționale în lucrările "В гостях у смерти" („Vizitând moartea”) și "Три сирени" („Trei flori de liliac”). O serie de reviste și ziare au început să-i publice poeziile. Ea a început să-și citească din poezii la diferite cenacluri literare și făcea planuri pentru publicarea unei ediții noi a întregii sale opere poetice. În anii războiului
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
subterană, mereu fascinantă pentru om. Peșteră Cioclovina are și o importanță economică, de aici extrăgându-se guanofosfatul cunoscut sub denumirea "fosfat de Cioclovina". Acesta este un îngrășământ agricol fosfatic care provine din excrementele și cadavrele unor animale mici (mai ales lilieci). Conține 11,8-15% pentaoxid de fosfor (PO) și are culoarea cărămizie, datorită argilei conținute în resturile de oase și se folosește sub formă de pulbere sau granule.
Cioclovina, Hunedoara () [Corola-website/Science/300543_a_301872]
-
Hemeiuș (în trecut, Fântânelele, în maghiară "Hemejus") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Fântânele, Hemeiuș (reședința) și Lilieci. Comuna se află în nordul județului, pe malul drept al Bistriței, în zona lacului de acumulare Lilieci, imediat la nord de municipiul Bacău. Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Bacăul de Piatra Neamț. Din acest drum, la Hemeiuș se
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
Hemeiuș (în trecut, Fântânelele, în maghiară "Hemejus") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Fântânele, Hemeiuș (reședința) și Lilieci. Comuna se află în nordul județului, pe malul drept al Bistriței, în zona lacului de acumulare Lilieci, imediat la nord de municipiul Bacău. Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Bacăul de Piatra Neamț. Din acest drum, la Hemeiuș se ramifică șoseaua județeană DJ119B, care duce spre sud la Mărgineni (unde se intersectează cu DN2G), Măgura (unde
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
principesa Lucie Schoenbrun-Waldenburg (proprietate constând în principal din pădure). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Bistrița a aceluiași județ, având 1153 de locuitori în satele Andrieșești, Fântânele și Hemeiuș. În 1931, legea administrației locale a adăugat și satul Lilieci. În 1950, comuna a devenit parte a raionului Bacău din regiunea Bacău, cu numele de "Hemeiuș". În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat, iar satul Andrieșeni a fost desființat și comasat cu satul Hemeiuș. Hemeiuș a devenit atunci
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
1989, când a dispărut conceptul de comună suburbană din administrația din România, iar comuna a fost subordonată administrativ direct județului Bacău. În comuna Hemeiuș se află , monument istoric de arhitectură de interes național datând din perioada 1864-1880 aflat în satul Lilieci. Ansamblul cuprinde castelul (1864) și parcul dendrologic (1880). Același statut îl are și aflată la nord-est de satul Fântânele și construită în 1756. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]