4,823 matches
-
domeniilor medicină, biologie, fizică, astronomie și matematică. Fundația Carol I publica și Revue des Etudes Roumaines. Arts-Folklore-Histoire-Langues et Litterature-Philosophie-Sciences Juridiques et Sociales, sub conducerea lui Constantin Brăiloiu, Victor Buescu, Emil Turdeanu și V. Veniamin, fiind specializată pe studii de istorie, lingvistică, etnografie și filosofie. în 1953, când a apărut primul număr al revistei, apărea bianual, dar, după 1955, când Fundația a început să se confrunte cu serioase probleme financiare, apărea doar o dată la doi ani. Pentru cercetătorul exilului românesc, Revue des
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
despre români în întreaga lume. La rândul său, Centrul român de cercetări publica Bulletin du Centre Roumain de Recherches, fiind coordonat de Octavian Buhociu. în conformitate cu cele zece domenii de cercetare ale Centrului, în revistă erau publicate articole de filosofie, literatură, lingvistică, artă, etnologie, morfologia culturii, teologie, drept, economie și științe exacte. în fine, trebuie menționate și publicațiile care nu pot fi încadrate în nici una dintre categoriile de mai sus. Este cazul Hronicului măscăriciului tăvălug. Publicație românească de satiră, redactor-șef Camil
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în primul rând, dincolo de rațional, o categorie mai importantă și mai temeinică, aceea a semnificativului, expresia cea mai înaltă a raționalului, dar pe care profesorii noștri (meditînd mai mult la Eseul asupra datelor imediate ale conștiinței, decât la Cursul de lingvistică generală al lui F. de Saussure) nici măcar nu-l menționau. Apoi, opera lui Freud îmi revela faptul că aceste opoziții nu erau cu adevărat antinomice, de vreme ce tocmai comportamentele, în aparență cele mai afective, operațiile cele mai puțin raționale, manifestările declarate
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Dar o face în contextul teoretic schimbat, față de Peirce, al behaviorismului. Consecința este că la el comportamentul și nu cunoașterea fundează semnificația. Și programul se modifică, extinzîndu-se : semiotica permite o reinterpretare a disciplinelor numite în mod curent Logică, Matematică și Lingvistică. Logica s-a vrut un Organon al științelor, dar s-a dovediți incapabilă să-și asume acest rol. Semiotica nu este numai o știință printre altele, ci Organonul sau instrumentul tuturor științelor. Dezvoltarea semioticii este o etapă a procesului de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Claude Levi-Strauss, Roland Barthes, Michel Foucault, Jacques Lacan, Lucien Goldmann, Pierre Francastel, Louis Althusser - îl continuă pe Saussure. Pentru ei lumea și omul nu există decât trecute prin limbaj. Toate celelalte realități sunt date numai o dată cu limba și prin limbă. Lingvistica este, uneori, mai mult chiar decât semiologia, disciplina pilot, iar comunicarea devine paradigma teoretico-metodologică pentru semnificare. Prin reducerea semnului la sistem (de fapt, se va vedea, la structură chiar), apare o contragere analitică a semanticului la sintactic și ignorarea aspectului
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
problemă terminologică: semiotică sau semiologiei Semiotică este termenul grec, utilizat în variantele apropiate de logică și teoria cunoașterii și de circulație mai ales în mediul anglo-saxon. Termenul este utilizat apoi și pentru a defini o parte a semiologiei, care, alături de lingvistică, studiază domeniul complementar, al semnelor non-verbale. Semiologia generală, folosită ca termen mai ales în Franța, ar cuprinde atunci lingvistica și semiotica. înclinăm spre acest termen ca un omagiu pentru F. de Saussure, cu toate că semiologie se numește și disciplina științifică medicală
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de circulație mai ales în mediul anglo-saxon. Termenul este utilizat apoi și pentru a defini o parte a semiologiei, care, alături de lingvistică, studiază domeniul complementar, al semnelor non-verbale. Semiologia generală, folosită ca termen mai ales în Franța, ar cuprinde atunci lingvistica și semiotica. înclinăm spre acest termen ca un omagiu pentru F. de Saussure, cu toate că semiologie se numește și disciplina științifică medicală a semnelor bolii. 4. Principiul arbitrarietății semnului lingvistic Semiologia, structuralimul francez și chiar filosofia celei de a doua jumătăți
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
semnificând din preajma sa, tot astfel cum un semnificat este diferit de alți semnificați din proximitatea sa. Un semnificant și un semnificat sunt legați într-un semn numai pentru că ei diferă de ceilalți care îi înconjoară. în limba concepută din perspectiva lingvisticii sincronice, ca sistem, nu există decât diferențe, fără termeni pozitivi. Limba nu comportă nici idei nici sunete care ar preexista sistemului lingvistic, ci numai diferențe conceptuale și diferențe fonice ieșite din acest sistem. întrucît semnele lingvistice se constituie prin unirea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cea a raportului convențional și arbitrar sau natural și motivat între semn și ceea ce semnifică acesta. Soluția arbitrarietății semnului lingvistic care îi permite lui Saussure să treacă de la o semiologie a programelor și definițiilor generale la una efectivă separă totodată lingvistica sa de lingvistica unor comparatiști cum sunt Franz Bopp și August Schleicher și, în general, de lingvistica istorică. Saussure fundează arbitrariul semnului lingvistic pe un principiu cu totul altul decât acela al convenției, pe principiul semiologic al caracterului pur diferențiator
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
convențional și arbitrar sau natural și motivat între semn și ceea ce semnifică acesta. Soluția arbitrarietății semnului lingvistic care îi permite lui Saussure să treacă de la o semiologie a programelor și definițiilor generale la una efectivă separă totodată lingvistica sa de lingvistica unor comparatiști cum sunt Franz Bopp și August Schleicher și, în general, de lingvistica istorică. Saussure fundează arbitrariul semnului lingvistic pe un principiu cu totul altul decât acela al convenției, pe principiul semiologic al caracterului pur diferențiator al semnului în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
arbitrarietății semnului lingvistic care îi permite lui Saussure să treacă de la o semiologie a programelor și definițiilor generale la una efectivă separă totodată lingvistica sa de lingvistica unor comparatiști cum sunt Franz Bopp și August Schleicher și, în general, de lingvistica istorică. Saussure fundează arbitrariul semnului lingvistic pe un principiu cu totul altul decât acela al convenției, pe principiul semiologic al caracterului pur diferențiator al semnului în planurile semnificantului și semnificatului, principiu ce rezultă din rolul său exclusiv în comunicare. Comunicarea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
fi construită prin asamblajul unor elemente preexistente, ci că, dimpotrivă, trebuie să pornim de la întregul solidar pentru a obține prin analiză elementele pe care acesta le cuprinde. Rezultă din ideea de sistem o autonomizare a obiectului și metodelor care ridică lingvistica la statutul de adevărată știință. Și nu numai lingvistica - Saussure se referă fără să aprofundeze întotdeauna și la semiologie susținând cu fermitate arbitrariul semnului în general: "cînd semiologia va fi organizată, ea va trebui să se întrebe dacă modurile de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
dimpotrivă, trebuie să pornim de la întregul solidar pentru a obține prin analiză elementele pe care acesta le cuprinde. Rezultă din ideea de sistem o autonomizare a obiectului și metodelor care ridică lingvistica la statutul de adevărată știință. Și nu numai lingvistica - Saussure se referă fără să aprofundeze întotdeauna și la semiologie susținând cu fermitate arbitrariul semnului în general: "cînd semiologia va fi organizată, ea va trebui să se întrebe dacă modurile de expresie care se bazează pe semne în întregime naturale
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
care obligă la folosirea lor; nu valoarea lor intrinsecă." (24/1, p. 100). 25 5. Consecințe filosofice ale principiului arbitrarietății semnului lingvistic Din această înțelegere a limbii ca sistem "unde totul se leagă", rezultă o autonomizare a obiectului și metodelor lingvisticii, care face din ea o adevărată disciplină științifică, aparținând domeniului general al semiologiei. Dar ideea saussureană de sistem al limbii depășește cu mult fondarea lingvisticii și semiologiei și are profunde implicații filosofice. Observând ponderat și din exterior situația, trebuie să
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a limbii ca sistem "unde totul se leagă", rezultă o autonomizare a obiectului și metodelor lingvisticii, care face din ea o adevărată disciplină științifică, aparținând domeniului general al semiologiei. Dar ideea saussureană de sistem al limbii depășește cu mult fondarea lingvisticii și semiologiei și are profunde implicații filosofice. Observând ponderat și din exterior situația, trebuie să concedem măcar că Saussure deschide o nouă regiune ontologică, cea a semnului, a comunicării, a limbii. Dacă până la sfârșitul secolului al XlX-lea, lingviștii au
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și structură se stabilește o echivalență și din cele trei aspecte -element, structură, sistem -, numai structura are realitate, ca formă pură și absolută a Ordinii. Datorită acestei preeminențe a structurii s-a și numit acest curent filosofic, ce pornește de la lingvistica lui Saussure, structuralism. Tipul de totalitate caracteristic primei tematizări, a existenței, este totalitatea asimetrică. Totalitatea asimetrică modelează înțelegerea realității astfel: dacă ceea ce există alcătuiește un întreg, atunci în acest întreg vor exista aspecte esențiale și aspecte neesențiale, calități primare și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
care rezultă și sunt deschise de semnificare. Prioritatea semnificării față de desemnare susține autonomia limbii față de existență și cunoaștere și contestă ideea potrivit căreia limba ar fi un simplu instrument. 28 29 6. Sursele lingvistice ale semiologiilor structuraliste Evoluția ulterioară a lingvisticii structurale nu a adus numai extinderi, creșteri și dezvoltări concepției saussureene. Concepția asupra semnului lingvistic, spre exemplu, a cunoscut mai degrabă o evoluție într-o direcție cam oblică față de orientarea inițială, saussureană: O. Jespersen, R. Jakobson, E. Benveniste ș.a. au
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
află nu numai la orginea structuralismului lingvistic, dar și a structuralismului francez care dă realitate proiectului unei semiologii generale și de asemenea la originea multora din ideile filosofice ale celei de-a doua jumătăți a secolului nostru. Fonologia, ramură a lingvisticii și școală post-saussureană care a realizat prima ideile maestrului la un nivel acceptabil de realitate și operaționalitate, preia nu numai ideea de sistem - pe care îl și traduce prin structură - ci și definiția implicită pe care Saussure o dă limbii
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
tocmai caracterele prin care Saussure a gândit ideea de sistem, realizate la un nivel mai precis și mai operativ. Tot școala fonologică a propus și termenul de structură, pe care Saussure nu l-a folosit: acest termen a apărut în lingvistică - la primul Congres al filologilor slavi de la Praga, 1929 - într-un manifest ai cărui principali inspiratori au fost Jakobson, Karcevsky și Trubețkoy, pentru a desemna relațiile din interiorul unui sistem, dependența reciprocă a două sau mai multe trăsături ale unei
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
nu ca principiu de excluziune, ci ca principiu de toleranță. Dificultatea de a aplica la toate nivelurile limbii, îndeosebi la cel semantic, metodele fonologiei, care dau curs de o manieră operațională principiilor și ideilor saussureene, explică cel puțin parțial evoluția lingvisticii structurale spre o nouă metamorfoză a ideii de structură paralelă cu o nouă definire a limbii. întrucît primele regularități non-fonetice întîlnite în studiul unui text lingvistic sunt categoriile gramaticale, s-a încercat realizarea unei analize structurale a nivelului semantic impunând
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Hjelmslev definește pur lingvistic categoriile gramaticii, constituind o a treia etapă în evoluția structuralismului lingvistic. Pentru un hjelmslevian, limba nu mai este atât un sistem, ca la Saussure, sau un cod servind comunicației, ca la fonologi, cât o combinatorică. Obiectul lingvisticii devine cel de a descoperi regulile combinării, anumite posibilități și imposibilități de grupare, și, din această perspectivă, conceptele gramaticii tradiționale - articol, substantiv, adjectiv, verb etc. 33 - pot fi redefinite pur lingvistic. Glossematica pornește de la definirea enunțului drept cea mai mică
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
reprezintă un fel particular de a organiza lumea. Pentru Hjelmslev, limba ordonează lucrurile proiectând asupra lor o ordine care îi este proprie și care se poate descrie anterior oricărei aplicări. Generalitatea teoriei lui Hjelmslev o face aplicabilă mult dincolo de teritoriile lingvisticii pentru a analiza orice sistem de semne, orice semiotică, ca pe o limbă prin asimilarea fenomenele denotației și conotației. într-adevăr, ceea ce la Saussure era planul semnificanților devine la Hjelmslev planul expresiei iar ce era planul semnificaților devine planul conținutului
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
la Saussure era planul semnificanților devine la Hjelmslev planul expresiei iar ce era planul semnificaților devine planul conținutului. în fiecare din cele două planuri lingvistul danez distinge apoi două straturi: forma, care poate fi descrisă exhaustiv, simplu și corect de către lingvistică, fără a recurge la vreo premisă extralingvistică și substanța, ansamblul aspectelor fenomenelor lingvistice care nu pot fi descrise fără a recurge la premise extralingvistice. Solidaritatea imotivată între semnificat și semnificant, care caracterizează semnul la Saussure, devine astfel solidaritate între forma
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
în afirmarea arbitrarietății (imotivării) semnului lingvistic și în constituirea lui ca semn pe seama sistemului limbii, nu este însă realizată în generalitatea ei convenabilă existând încă numai în forma uneia dintre disciplinele care ar trebui să i se subordoneze, în forma lingvisticii structuraliste post-saussureene. Rămânea structuralismului francez sarcina de a o realiza efectiv. 7î Semnul și sistemele semnificante f|S Ceea ce era implicit la Saussure, care nici nu este propriu-zis un filosof, ci un lingvist, a devenit explicit lingvistic în școlile lingvistice
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Copenhaga - 35 și a fost dezvoltat filosofic de către reprezentanții structuralismului francez. Dacă Saussure se declara numai lingvist așteptând viitoarea constituire a unei semiologii generale, structuraliștii francezi se plasează pe teritoriul acestei semiologii generale din care fac o întreagă filosofie. Folosind lingvistica saussureană ca pe o adevărată disciplină pilot, structuraliștii au impus ideea pansemiei - totul este semn, orice are / poate avea semnificație - și a polisemiei - orice semn poate avea mai multe semnificații (unicitatea existenței nu determină unicitatea semnificației) - și au făcut din
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]