547,468 matches
-
procura și subsemnatului o serie de cărți rare, la finele anului 1954, între altele un exemplar virgin din Istoria literaturii române de la origini pănă în prezent a lui G. Călinescu... Dar viața zbuciumată de care a avut parte Alexandru Paleologu ia, totuși, o întorsătură favorabilă după 1964, cănd este eliberat prin decret de grațiere și se poate dedica scrisului. Are sentimentul că Providența ăl ajută, răscumpărător. Ajunge la o notorietate progresivă nu doar ca unul din intelectualii de frunte ai țării
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
noi cărți povestea unui... canadian în România. Am ajuns la București în grabă, înaintea sărbătorilor de sfârșit de an 2008, adus de un necaz : O matuse a mea a fost atacată pe strada de un tânăr bandit pentru a-i lua pensia pe două luni cam 2500 de lei (aprox.1000 de dolari). Se întorcea de la poștă că așa este în România conturile la bancă în care se pot transfera direct banii nu au devenit încă la îndemâna oricui. Trântita la pământ
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
pe teme nu numai simplu religioase, ci chiar teologice." Aceasta este gazetărie xenofobă, poetul este un pamfletar extrem de coleric și nicidecum "însemnări" cu alură teologică/religioasă. Majoritatea textelor selectate de Fabian Anton (poeziile sunt mai puțin relevante și nu le iau în calcul) au fost publicate de Eminescu la "Timpul", câteva la "Curierul de Iași" și vreo două în "Romƒnia liberă". Problematica religioasă este cvasiprezentă, dar asta contează mai puțin de vreme ce secondează constant chestiuni considerate de prim plan. Este adevărat că
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
arendașului politic provine din tezaurul de gândire și acțiune al pesedismului. Anii de guvernare au arătat că prețioasele indicații ale lui tov. Cosmâncă sunt literă de lege în teritoriu, fie că e vorba de partid, fie de administrație. Cuvintele acestea iau, totuși, prin surprindere, pentru că niciodată până acum ele n-au dezvăluit mai limpede identitatea și aspirațiile pesedistului-standard. Uitate sunt vremile "comunistului de omenie" și ale "oamenilor de bine" gata să sară în ajutorul lui Ion Ilici Iliescu. Astăzi, partidul fuge
Bastilia cade în fiecare zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12899_a_14224]
-
în domeniul teoriei pure, am să dau n exemplu care ilustrează perfect cerințele formulate de dl Cosmâncă privind viitorul României și tipul de român visat de pesedei. Zilele trecute, la invitația unor prieteni bucureșteni, un domn și o doamnă, am luat prânzul la un restaurant șic de pe Căderea Bastiliei. O zonă plină de farmec, ce amintește, în ciuda aglomerației infernale, a prafului și a zgomotului de sfârșit de lume, vechiul, idilicul București. Am găsit cu greu un loc de parcare, încercând să
Bastilia cade în fiecare zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12899_a_14224]
-
futut și de intromis la ghiozdanu-i burduhănos) întru sufletele morților oarecari, mergînd el pînă la a se încuscri cu un Rom bogat din Dulcele Tîrg și a se înnăși cu primerele acestuia, căci pe Magistrul Țicăuan încetasem a-l mai lua în vreun calcul, perdurînd el ca o ultimă ocheadă a trecutului estompat". Jocul formal funcționează ca un soi de paratrăznet al "fondului" bîntuit de intense energii electrice. Pînă la cititor ajung însă, așa cum se cuvine în planul cel transfigurator al
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
o voce de bărbat cînta " Amintirile sunt sudoarea sufletului" și Opujiș plăti și intră. Înăuntru, pe o masă, stătea magul încins la brîu cu un șarpe care își înghițea coada. în păr avea trandafiri roșii. Cînd să-și termine cîntarea luă o acută țintind cu glasul înspre caninul său, nimeri pasărea de deasupra cortului și o doborî cu glasul aidoma săgeții. După care își oferi serviciile vizitatorilor. Pentru un sfert de napoleon d'or putea mînca numele oricăruia dintre ei, iar
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
celor prezenți nu erau mărturisite cu glas tare. Coborî iute de pe masă și vru s-o șteargă din cort. - Niciodată prea multă judecată într-o zi, nici prea multă miere într-o floare - gîndi Opujiș și, ajungîndu-l din urmă, îl luă de guler, se așeză pe un butoi și pe el îl puse în genunchi. - Scoate limba! - îi ordonă, ceea ce magul și făcu imediat. - Plouă? Magul dădu din cap, deși nu ploua. - Minți! Tu chiar crezi că poți să te joci
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
avea copii... Apoi în cort se lăsă bezna și se auzi mormăit de urs. Cînd iarăși se lumină, pe scenă se ivi un bărbat într-un mundir franțuzesc (care îl întruchipa pe căpitanul Opujiș) și un urs uriaș și se luară la trîntă pe viață și pe moarte.. Bărbatul îi aplică o lovitură de cuțit fiarei, care într-un horcăit agonic urină și îl sufocă. Bărbat și animal căzură pe jos... oamenii aplaudară, comedianții împărțiră spectatorilor cîte o lingură de colivă
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
audiențe, să constați că un înalt funcționar de stat este originar din România, dispus să-ți evoce cu duioșie locurile copilăriei sale. Din păcate, la fel de posibil este însă ca unii dintre cei ajunși pe treptele înalte ale societății să fi luat cu ei, pe lîngă limbă, și moravurile de acasă. Una peste alta, cred că nu ar fi complet deplasat dacă în Israel s-ar vorbi despre o "mică Românie", alcătuită din oameni care încearcă să reproducă, într-un fel sau
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]
-
în lumi paralele. Un detaliu fără importanță, o casă întîlnită în drum sau o vorbă îi răscolesc amintiri de demult, gîndul zboară spre cei de acasă - părinți, rude, prieteni - spre căldura umană, abandonată definitiv în momentul plecării. Depresia și însingurarea iau locul revoltei inițiale. în final, adaptarea devine sinonimă cu resemnarea, așa cum reiese din confesiunea tristă făcută protagonistului de Luiza, colega sa de la ziar: "- Eu, Dane, te cred și te înțeleg! Și eu am simțit la început o cădere, un vertij
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]
-
sunt pictate anumite personaje să producă seisme în comunitatea evreilor originari din România și chiar a comunității evreiești din România (prim-rabinul S�sserman, de exemplu, poate fi un personaj recognoscibil în viața realăî). în ce ne privește, nu putem lua decît de bun sfatul autorului de a citi acest roman ca pe o ficțiune realistă, fără trimiteri directe la realitatea curentă. Israel fără horoscop este un roman incitant și foarte instructiv pentru cititorii din România care știu foarte puține lucruri
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]
-
manifestă a realității obiective prin intermediul camerei video. Prima dintre ele este acel moment în care s-a produs comoția în rândul mulțimii adunate cu forța pentru discursul lui Nicolae Ceaușescu în Piața Revoluției din București, în decembrie 1989. Camera de luat vederi s-a întors de pe figurile soților Ceaușescu și a rămas atârnată într-un spațiu neutru. Consider că acel moment este reprezentativ pentru manipularea istoriei prin imagine și pune sub semnul îndoielii considerarea fără discernământ a unor înregistrări video drept
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
FSN, unde Petre Roman poartă un pulover popular etc., pentru cei mai mulți dintre noi, istoria nu mai poate fi contestată. Confirmată de imaginea devenită document incontestabil, ni se pare irelevant să ne mai îndoim de istoria filmată. E însă camera de luat vederi un martor de încredere? Cea de-a doua instanță a manipulării prin imaginea video este mai veche decât prima. Odată cu perestroika, televiziunile din Rusia și din Moldova au devenit modalități alternative (citește: singurele) de informare pentru românii din sud-estul
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
destule, formulele gata și contrafacerea e totdeauna sigură de aplauze. Europa e un vast teatru cu o mai vastă clacă: ar fi prea simplu acel ce dă o sută de ace cu gămălie să nu aplaude pe cel de la care ia în schimb o baniță de grîu. Firește că e mai minunat și merită mai multă admirație acel ce înghite o sută de ace de gămălie fără nevoie decît acel ce de foame mănîncă o baniță de pîne. Unde însă sîrguința
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
doctrinar al despărțirii democrației de comunism, asta nu l-ar scuti, ca reprezentant al democrației, să respecte produsele culturale ale comunismului. Însă dl Răzvan Theodorescu vrea, și nu știu de ce, să facă din Biserica Ortodoxă instituția prin care democrația își ia revanșa asupra regimului comunist. O revanșă prin care noua noastră democrație se poate spăla liniștită pe mîini de trecutul ei neconvenabil. Din păcate, această așa-zisă revanșă nu cred că ajută Bisericii Ortodoxe să-și rezolve tăcerea, de pe vremea lui
Catedrala plimbării neamului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12919_a_14244]
-
cunoaște că avem de-a face cu un film regizat de o femeie) funcționează mai eficient decît infarctul, și încă în asemenea măsură încît furnizează o lecuire a năravului din fire. Scuturat de efectul cathartic, afemeiatul scîrbit de sine își ia lumea-n cap, își vinde companiile, face un turneu prin 12 state, pentru un recensămînt complet al fostelor amoruri și capotează la Paris, numai bine pentru a-și regăsi fosta viitoare iubită în compania unui amant cu 20 de ani
O femeie de iubit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12935_a_14260]
-
de-nțeles că socotesc războiul pierdut și se retrag definitiv. Războinicii aleși privesc mișcările prin crăpăturile dintre scândurile calului. Iar când corăbiile aheilor dispar în zare, își întorc privirile spre porțile cetății. Se vor deschide curând, troienii vor ieși, vor lua ca pradă de război calul și-l vor duce-n cetate. Războinicii ahei profită de așteptare ca să-și mănânce rezerva de carne. Orele trec încet, din cetate nu iese nimeni. Primului care se miră, Ulise îi ordonă să păstreze tăcerea
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
îi ordonă să se stăpânească. Anticles spune că nu poate (îl seacă la burtă de durere, nu mai e-n stare să reziste nici o clipă), își pierde cumpătul și se plânge că pân-acum troienii ar fi trebuit să fi luat calul. Nu să rămână ei atâtea ore, acolo-năuntru. Spune toate astea strigând; ca să-l facă să tacă, Ulise îl strânge de gât. La ivirea zorilor renasc speranțele. Astăzi troienii vor veni sigur, vor lua în sfârșit calul și-l
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
ar fi trebuit să fi luat calul. Nu să rămână ei atâtea ore, acolo-năuntru. Spune toate astea strigând; ca să-l facă să tacă, Ulise îl strânge de gât. La ivirea zorilor renasc speranțele. Astăzi troienii vor veni sigur, vor lua în sfârșit calul și-l vor duce-năuntru. E logic, ieri n-au făcut-o că nu aveau încă încredere. Azi o să le fie clar că aheii într-adevăr au plecat. Le-o confirmă faptul că, mai târziu, când se
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
Troienii dau ocol animalului de lemn și se uită la el curioși. Discută-între ei, dar aheii, deși-și ciulesc urechile, nu aud ce spun. Ajunge până la ei doar un murmur de vorbe amestecate cu freamătul valurilor. Acum, în sfârșit, vor lua calul și-l vor duce-năuntru. Dar nu, n-o fac, se întorc în cetate și închid porțile. În acea noapte, războinicilor ahei le e și mai greu să adoarmă. Foamea și setea-i cuprind pe toți. Nu mai au
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
greu să-ți dai seama dacă mai sunt încă în viață. Ulise însuși simte că-și pierde curajul, dar nu-și poate permite. Troienii, repetă, de fiecare dată cu tot mai puțină convingere, pot ieși în orice moment și vor lua calul. Trebuie doar așteptat. Când se va întâmpla, ei (cei mai buni războinici, aleși între floarea tinereții ahee) vor aștepta să vină noaptea, vor ieși când dorm toți, vor prăda cetatea și vor doborî porțile. Prin crăpăturile dintre scânduri, privește
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
potrivite cu atît meșteșug, încât puteau invoca justiția imanentă. Inspirată parcă de un maestru al Inchiziției. Vrând să cruț firea delicată a unora, nu insist și trec mai departe. Mă cheamă șeful (inginerul Aurel Ivanovici)... Ai citit ziarele, nu? mă ia el ca de obicei... Ia vezi și tu ce spune un Canarachis, un Kalustian... un Kriticos, un Sandu Tudor, teribilul Scutaru. La mai marii rechini ai presei... un Pamfil Șeicaru, un Stelian Popescu, la Blumenfel etc. nu puteam să ajung
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12929_a_14254]
-
Jonas Kaufmann) și Desdemona. Iago, aici, poartă, soluție neașteptată, o mănușă ce-i ascunde în permanență mîna dreaptă. Și astfel noi îi percepem corpul ca „însemnat”, corp de monstru ce-l evocă pe Richard III ce, invalid, vrea să-și ia revanșa contra corpurilor sănătoase. Ceea ce mă fascinează e acest Iago cu mîna ciuntă, uscată, ofilită, mîna ce povestește istoria secretă a unui om căruia împlinirea lui Otello îi repugnă. Barthes spunea că în unele opere, dincolo de interesul pe care-l
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
nu s-ar fi mirat că unii dintre participanți demonstrau cu pieptul gol. Cei care au recurs la asta se străduiau să-i aducă pe trecători de partea lor. Știau că își pun viața la bătaie. Pentru cineva care a luat parte la revolta din 21 e destul de bizar să scrie: "Pe postament se urcase o mulțime de indivizi care strigau de mama focului lozinci anticomuniste. În mintea mea mi-am zis uite alți curajoși. Aiurea. Apropiindu-mă i-am regăsit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]