4,645 matches
-
constă În cuvinte, ci În fapte”94. Cel ce se jertfește pentru aproapele său, ostenindu‑se și slujindu‑l din dragoste curată, deși s‑ar părea că poartă greutatea oboselii, el se odihnește prin osteneală și primește de la Dumnezeu multă mângâiere pentru sufletul său nobil. Prin cercetarea celui bolnav și neputincios, se Învrednicește să‑l cerceteze și pe el Dumnezeu cu darul și cu mila Sa cea bogată. Pentru monahii pustiului era o pricină de mare binecuvântare să Îngrijească un bătrân
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cel ce o cultivă și o dezvoltă perpetuu să fie cuprins de o sfântă bucurie, bucuria pe care o dăruiește el altora. Omul milostiv se „plasează” În locul celui Îndurerat, se roagă, mângâie, dar și el este răsplătit de Hristos cu mângâiere dumnezeiască potrivit cu durerea lui. Cine slujește pe semeni, crește duhovnicește și se susține pe sine prin cei pe care‑i susține. Cine dă putere, primește putere. Referitor la aceasta, Sfântul Ioan Damaschin menționează că cel ce unge pe altul cu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să fie nu doar spre trebuința și mântuirea noastră, ci și spre folosul aproapelui. Așa cum am precizat deja, pe patul de suferință, creștinul și orice ins, În general, are trebuință mai mult decât oricând de atenția, sprijinul, Întărirea, Încurajarea și mângâierea celor din jur. În aceste vremuri, mulți dintre semenii noștri rămân singuri În suferința lor, departe de familie și părăsiți de prieteni, sfârșindu‑și adeseori viața Într‑o cameră rece de spital. Prezența noastră iubitoare la căpătâiul lor le este
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
fața unui suferind, a unui bolnav În stare terminală atunci când simte că cineva Îi este alături, că Îi pasă, că nu a rămas cu totul părăsit, al nimă‑ nui. Chiar simpla prezență, tăcută, lângă patul lor le aducea Înseninare și mângâiere. Despre această insolită experiență menționează și Mitropolitul Antonie de Suroj (1914‑2003) Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 105 următoarele rânduri, deosebit de patetice și răscolitoare de suflet : „La Începutul războiului, practicam medicina la secția de chirurgie a unui spital de campanie și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
o minune, punerea la Îndoială a iubirii lui Dumnezeu și pierderea speranței Într‑un rezultat benefic, a da vina pe Dumnezeu pentru orice suferință, ceea ce motivează supă‑ rarea pe Dumnezeu 147. Cel suferind poate găsi În Cuvântul lui Dumnezeu toată mângâierea, căci „Domnul Dumnezeu Mi‑a dat Mie limbă de ucenic, ca să știu să grăiesc celor deznădăjduiți” (Isaia 50, 4). Lungul drum al coabitării cu Dumnezeu Începe prin acceptarea voii Lui de către cei ce vor să devină gazde ale lui Dumnezeu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
o gură fără limbă și să o audă grăind așa. Și era Într‑adevăr minunat și nemaivăzut și nemaiauzit ca o gură să grăiască fără să aibă limbă. Asta a adus diavolului multă rușine, mucenicului multă slavă, iar ucenicilor, mare mângâiere și temei de răbdare”171. Mucenicul se asemăna „cu o chitară, care, sub loviturile chinurilor scotea dulce cântare. Călăii stăteau În jurul lui și‑i zdrobeau trupul, dar el, fiind lovit, slobozea ca un instru ment de aramă de pe buzele sale
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
meu cu mâinile goale”193. Mulți dintre cuvioșii Îmbunătățiți nu se rugau la Dumnezeu să‑i scutească de dureri și de suferințe, căci răbdarea lor este aducătoare de cununi cerești, ci să nu fie lăsați pradă durerii fără Întărirea și mângâierea Duhului Sfânt. Deci, acei eminenți iubitori de Dumnezeu ale căror suflete sunt mistuite de tânjirea pentru transformarea și transfi‑ gurarea lor după asemănarea divină, primesc impactul tera‑ peutic al suferinței. Fac aceasta fie ca martiri, dăruindu‑și viețile, fie ca
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Acceptarea este Îndeplinirea unui act de liber‑ tate, prin care ne asumăm suferința și o folosim În scopul creșterii credinței noastre, a iubirii și a ascultării. A accepta Înseamnă așadar a obține o victorie. „Primește, așadar, cuvân‑ tul meu de mângâiere - scrie Sfântul Vasile cel Mare - ca să nu cazi În suferințe, ci să dovedești că ești deasupra lor și că le‑ai biruit deja”197. Acceptarea Înseamnă a ne Învinge pe noi Înșine, a ne lua crucea și a merge pe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
marea mea datorie față de Sfânta Eufimia care, deși Îmi era necunoscută și fără să aibă vreo Îndatorire față de mine, mi‑a făcut această mare cinste ...”208. Panayotis Sotirios, un jurnalist și scriitor din Grecia ne aduce un alt cuvânt de mângâiere pentru cei bolnavi, greu Încercați de cumplitele dureri ale bolii, menționând cuvintele de Întărire duhovnicească ale un părinte : „Fiul meu, atunci când oftezi, să zici «Slavă Ție, Doamneă, ca să Înăbuși cârti‑ rea care Însoțește oftatul. Aceasta este Înțelepciunea. Dar e și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
acesteia foarte rar, pentru ca fiecare cuvânt al ei să aibă ecou În mintea și inima noas‑ tră. La Început, e necesar ca bunul creștin să se silească la rugăciune, dar cu timpul ea va Începe să Îi aducă bucurie și mângâiere. Această mângâiere Îi face nevoința ușoară și Îl Încurajează să persevereze 275. Chiar dacă la Început nu se roagă cum ar trebui, el trebuie să continue rugăciunea, căci uneori din cantitate vine calitatea. Credință și vindecare 263 Rugăciunea trebuie să Înceapă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
rar, pentru ca fiecare cuvânt al ei să aibă ecou În mintea și inima noas‑ tră. La Început, e necesar ca bunul creștin să se silească la rugăciune, dar cu timpul ea va Începe să Îi aducă bucurie și mângâiere. Această mângâiere Îi face nevoința ușoară și Îl Încurajează să persevereze 275. Chiar dacă la Început nu se roagă cum ar trebui, el trebuie să continue rugăciunea, căci uneori din cantitate vine calitatea. Credință și vindecare 263 Rugăciunea trebuie să Înceapă cu un
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Întoarce fața Ta de la mine ? Până când voi grămădi gânduri În sufletul meu, durere În inima mea ziua și noaptea ?” (Psalmul 12, 1‑2). În clipele de grea Încercare, când suferința și necazurile i‑au Înăbușit sufletul, psalmistul cere ușurare și mângâiere. Izbăvirea din abisul suferințelor, a Încercărilor și a necazu‑ rilor este dorită și cu scopul de a se Învrednici din nou de posibilitatea de a‑L preamări pe Dumnezeu pe Care Îl uitase sau Îl mâniase prin nelegiuirile sale : „S
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mea cu voința Ta, pentru că nu știu ce trebuie să cer. Doamne, nu știu decât un lucru : că e bine a Te urma și e rău a Te supăra”284. X.4. Rugăciunea lui Iisus - izvor de putere, de răbdare, sprijin și mângâiere pentru cel suferind Luând ca punct de plecare Îndemnul Sfântului Apostol Pavel : „Rugați‑vă neîncetat !” (I Tesaloniceni 5, 17), Sfinții Părinți ai Bisericii Îi Îndeamnă pe creștini la rugăciune nu numai la anumite momente ale zilei, ci toată viața, fiecare
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
dat Între oameni, În care trebuie să ne mântuim” (Fapte 4, 12). Ea se exprimă prin aceste cuvinte : „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește‑mă pe mine păcătosul !” Cel care se obișnuiește cu această che‑ mare „capătă o mare mângâiere și nevoia de a o rosti mereu. După câtva timp, nu mai poate trăi fără această rugăciune, care curge În el de la sine, pretutindeni, mereu”286. Rugăciunea este rostită repetat, la Început cu voce, mai târziu cu voce joasă sau
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
martirii români care au Îndurat caznele Închisorilor comuniste, din motive Închipuite sau doar pen‑ tru simplu fapt că erau preoți de vocație, intelectuali creștini sau credincioși fervenți ai Bisericii, au subliniat aproape la unison, că singurul suport, sprijin, Întărire și mângâiere pentru ei În răstimpul acela de chin și groază a fost rugă‑ ciunea lui Iisus. Cu toții s‑au simțit atrași de liniștea, bucu‑ ria, pacea și mângâierea oferite de rugăciune. În acea lume a Închisorii, rugăciunea minții a Însemnat o
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ai Bisericii, au subliniat aproape la unison, că singurul suport, sprijin, Întărire și mângâiere pentru ei În răstimpul acela de chin și groază a fost rugă‑ ciunea lui Iisus. Cu toții s‑au simțit atrași de liniștea, bucu‑ ria, pacea și mângâierea oferite de rugăciune. În acea lume a Închisorii, rugăciunea minții a Însemnat o evadare, o regăsire a echilibrului spiritual, o reconfortare sufletească ce i‑a ajutat să Învingă frica, angoasa, singurătatea, lipsurile, persecu‑ țiile etc. Această rugăciune i‑a situat
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nu mai aflau resurse fizice sau sufletești de a continua, nemaiavând putere de a răbda groaznicele ordalii care se arătau a fi fără sfârșit și din ce În ce mai odioase. Însă cei ce rosteau neîncetat rugăciunea lui Iisus primeau putere dumnezeiască, sprijin, Întărire, mângâiere și doar având acest suport dumnezeiesc au putut rezista. Rugăciunea era pentru ei singura pârghie de susținere. Pentru ei Hristos era totul. Rugându‑L și invocându‑L pe Hristos neîncetat, au devenit purtători de Dumnezeu (teofori). Prin această stăruință În
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
rugăciunea este obișnuită și frecventă, influența ei În viața noastră duhovnicească devine foarte clară, omul Începând să se vadă așa cum este, să Își desco‑ pere egoismul, lăcomia, greșelile de judecată și orgoliul. Treptat, dobândește o pace interioară, o alinare, o mângâiere, o armonie a activităților nervoase și morale, o mai mare putere de a Îndura boala, suferința de orice fel, persecuțiile, sărăcia, calomnia, grijile, pierderea celor dragi, durerea, boala și moartea 291. Timpul folosit de cel bolnav În rugăciune „nu este
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
bani și de averi când vii aici și vezi averea muceni‑ cului și, plin de multă Înțelepciune, așa te duci acasă ! Și Credință și vindecare 293 dacă ar veni asupra ta necazuri, pagube, bătăi, vei căpăta de aici iarăși destulă mângâiere când ai să vezi că tu nicicând n‑ai suferit atât cât a suferit acel sfânt mucenic. Văzut‑ai cât de multe sunt roadele acestor rădăcini ? Văzut‑ai că sunt duhovnicești ? Că se ating chiar de suflet ?”327. Incoruptibilitatea, buna
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
volum, e cetatea transparenței, nicicum un tărâm exotic, ca în călătoriile romanticilor sau ale simboliștilor. În limbaj lupascian, călătoria zeletiniană este contradicțională: "Când împânzire / și când reducere, / pururi sosire, / pururi ducere" (Andaluzia). Sau în alt poem: "O, pentru ce atâta mângâiere, / ce crește-n oare-n toate câte scad?" (Elegie la casa din pădure). Din Desăvârșirea capătă reticul...: Tot ce închei se-ncheie cu fisură, / tot ce deschid se-nchide și mai tare, / aceasta mi-e statornică arsură / și căreia nu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
mântuirii dată, ca să dăm Împăratului ce i se cuvine Împăratului și iarăși cum că se cade să fim supuși puterilor mai Înalte și În pace să aștepte hotărârea de la gubernium ș...ț, Încredințându-se că după multă așteptare or avea mângâiere, ușurare, și drepturile - ca fieștecare seminție, fără deosebirea nației (Religiei uniți Întru aseminea s-a primit) - se făgăduiește... Dacă facem abstracție de redactarea sa destul de obscură, textul este extrem de relevant pentru mesajul pe care elita bisericească românească Îl transmite În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
poziție legalistă, În care fidelitatea față de Împărat reprezintă elementul ideologic central, care trebuie să legitimeze conduita publică și politică a românilor. El nu ignoră realitățile, este conștient de existența nemulțumirilor și a unor revendicări juste („după multă așteptare or avea mângâiere”), dar acestea nu pot fi soluționate decât de autorități, iar populația trebuie să aștepte cu pasivitate și docilitate momentul respectiv. Interesantă este și menționarea aspectului național: reformele așteptate vor satisface doleanțele tuturor „națiunilor” ardelene, fără discriminări. Este evidentă existența unui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se zice: iubitor de străini, necurmat cu voie bună și Între năcazuri, gata spre șerbie și credincios”. După care continuă: Sărăcia, totuși, cu care are a se lupta, Îl duce de multe ori la deznădăjduire și Îl Îndeamnă a căuta mângâiere În vinars. După cum se vede, Rusu XE "Rusu" explică alcoolismul exclusiv prin cauze de natură socială. În comparație cu profesorul din Blaj, Bariț XE "Bariț" e mai sever În privința acestui flagel. Fără a face vreo incriminare directă, el redă Într-un articol
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
totodată să ofer fiecăreia locul cel mai potrivit pentru a se bucura, după nevoie, de lumina și căldura soarelui. După această zilnică și benefică întâlnire matinală, iubitele mele prietene par să-mi spună: - Acum poți să pleci. Îți mulțumim pentru mângâierile din priviri și pentru dragostea izvorâtă din sufletul tău iubitor care, alături de apa binefăcătoare, ne dau puterea să creștem și să rezistăm arșiței verii. Du-te la cărțile tale, la celelalte flori - flori ale sufletului, scrise și menite oamenilor pentru
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
siuni, sunt cronici plastice despre segmente de viață cotidiană pătrunse de o adâncă înțelegere și bunătate umană. Picturile sale sunt lipsite de agresivitate coloristică sau chiar grafică. Ele au ceva de taină și reculegere, seamănă cu ges- turile de caldă mângâiere a bunicului înțelept pe creștetul încă crud al nepotului, cu vorba lui calmă și caldă, care cu răbdare dorește să-i ara- te că lucrurile frumoase pentru a fi durabile tre- buiesc cinstit și bine făcute. Punerea în valoare cu
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]