4,696 matches
-
regiunii este alcătuit din cursul Dunării și din afluenții ei: Drava, Tisa (Theiss), Sava, Morava, Iskerul, Siretul și Prutul. De-a lungul întregii istorii a Balcanilor, Dunărea a fost principala rută din regiune a invaziilor militare, comerțului și călătoriilor. Acest măreț drum fluvial pune obstacole în calea comunicării doar la Porțile de Fier, o porțiune îngustă plină de stînci și de curenți iuți. Celelalte cursuri de apă importante Vardarul, Struma și Marița se varsă în Marea Egee. Din cauza naturii muntoase a coastei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
întîi cel roman, apoi cel gotic, erau caracteristice clădirilor din aceste locuri. Dintre ocîrmuirile timpului, cea bizantină a fost evident cea mai eficientă. O serie de conducători autocratici stăpînind aparatul birocratic și o armată puternică constituiau garanțiile întemeierii unui imperiu măreț care a dăinuit vreme de peste o mie de ani. Chiar și în momente de adversitate extremă era menținut un nucleu puternic. Curtea bizantină, cu ceremoniile ei magnifice, era extrem de admirată de conducătorii balcanici, care încercau să-i imite practicile. O
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
administrative numite pașalîcuri. Transilvania și-a păstrat însă în mare măsură autonomia și avea să funcționeze pe viitor ca un stat aproape independent. Dar cariera lui Soliman nu s-a încheiat într-o atmosferă de triumf total. Cu toate că repurtaseră victorii mărețe, armatele otomane nu și-au putut continua înaintarea. În 1529, în timpul primului asediu al Vienei, ele nu au reușit să cucerească acest oraș important. Deși aveau să mai fie înfăptuite cuceriri în nordul și estul peninsulei sub alți sultani, expansiunea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
vârstei psihologice. Revoluția m-a rupt în două. M-a lăsat cu ochii în soare. O generație întreagă, de fapt, a pățit la fel. Aveam aproape doișpe ani. Organismul era într-o fază revoluționară și el. De prefaceri, de împliniri mărețe. Un critic spunea despre mine că aș fi un soi de ființă cu o alcătuire bizară. Nici/nici. Între și între. Și/și. O ființă contradictorie. Un caz. De aici vin și belelele profesionale. Necazurile pe care le am cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
soldăței. Și nu erau soldăței de plumb, nici măcar de plastic, erau simpli pioni modelați din plastilină, într-atât de moale uneori, încât își topeau forma și culoarea printre „buricele” degețelelor. Un joc, un simplu joc, un vis, dar un vis măreț împlinit. Singura care a reușit să adune în spatele atâtor momente de așteptare emoțiile, bucuriile, neajunsurile și speranțele, a fost mama, deoarece tata a plecat mult prea devreme „în lumea fără de dor”, la nici patruzeci și cinci de ani, mama rămânând
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
în inima mea multă vreme. Voiam să rodească, să aflu mai multe, însă, de această dată, despre partea spirituală a satului. De aceea, într-o duminică frumoasă de august, aproape de Sfânta Maria, am vizitat mănăstirea Probota. Împrejmuită de un zid măreț, care parcă ocrotește în brațele sale sfântul locaș, biserica ne-a întâmpinat ca o mireasă. Călcând sfioși pe aleea pietruită, înconjurată de trandafiri parfumați ca de catifea și de covoare de iarbă verde, am intrat în biserică. Aici era o
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Moldovei. Nerezistând alunecărilor de teren, biserica rămâne numai în amintirea oamenilor, dovadă a existenței sale fiind ruinele vizibile și astăzi. Nu departe de aceasta, Petru Rareș voievod a construit o altă biserică, tot cu hramul Sfântul Nicolae, fiind cea mai măreață la timpul său. Mănăstirea a fost necropolă voievodală și prima biserică pictată pe exterior, fiind un model pentru mănăstirile Voroneț, Humor și Moldovița. Pictura mănăstirii, restaurată recent, este una originală, fără egal cel puțin în spațiul românesc, purtând însemne ale
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
trădare națională“. școală aspră totuși - cu toate speranțele ei de zburdălnicie tinerească - și nu scutită, desigur, de lipsuri esențiale, ca și de temerități absurde, această școală liberă a noastră pe bulevar dele vieții; școală care ne pune mereu Înainte realizări mărețe, talente prestigioase, care ne umpleau de admirațiile atât de nece sare vârstei entuziaste, dar care ne și intimidau În același timp (Les bons auteurs m’abattent par trop, et rompent le cou rage, spunea Montaigne), Împiedicându-ne să practicăm, față de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a ales; mai obținând apoi, dintre fostele bunuri inamice, o fabrică metalurgică la Vitan, pentru pregătirea meșteșugărească a tinerelor vlăstare de la țară; și mai Înființând - singurele care au rezistat dintelui vremii, care nu cruță [nici] cele mai nobile intenții și mărețe Înfăptu iri - cârciuma cu restaurantul și cofetăria de la Breaza, exce lente toate, dar botezate cu ipocrizie Temperanța și servind clienților intemperanți ai limuzinelor În drum pe Valea Pra hovei mâncări, prăjituri și băuturi din cele mai alese și care nu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
generații de români prin cartea sa intitulată (țineți-vă râsul!) Omul de nădejde! Generalul Manolescu Își măritase fata frumoasă cu unul din rechinii cei mari cu nume cosmopolit, furnizor de armament străin și gazdă primitoare a nemților În vila lui măreață de la Breaza, fieful familiei Manolescu și sediul câtorva afaceri cul turale ale acesteia. Vă Închipuiți hazul nostru, al celor care-i cunoșteam pe toți din această bandă, când l-am văzut, curând de tot, atunci când Împrejurările s-au schimbat, pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mașina lui de casă trasă mai la o parte, ferită de ochii șefilor și ai pârliților de funcționari, colegii lui. Am mai cunoscut un asemenea ofițer general, cu moșie și moară În Dobrogea și altă moșie În Teleorman, cu case mărețe În Bd. Dacia, fost șef spiritual al cercetașilor României și aghio tant al lui Vodă Carol I - și care a primit prin cumnatul său, dr. Ion Costinescu, ministru pe acea vreme (1935), o sinecură gras plătită În Loteria de Stat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
casa de odinioară, cu soția amazoană codoș lâtă la dușmani de un soț reformator al viitoarelor gene rații, să-mi arate pe băieții lui, acum mărișori și educați de un profesor-preot În spiritul dreptei ortodoxii; să-mi arate apoi biserica măreață de pe Colentina, cu cinci turle, ridicată din râvna lui aposto licească și cu gologanii precupeților din Obor care dau lipsă la cântar; să-mi arate ateneele populare, cu conferințele instructive și moralizatoare ale misionarilor cul turali Însuflețiți de entuziasmul lui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Filipescu Își adunase Într-un volum discursurile parlamentare, singura operă cu care politicienii noștri se Încu metau a se Înfățișa posterității, atât de ignorantă și de ingrată, că adesea ne Întrebăm și azi cine au fost și pentru care fapte mărețe, În afară de discursuri, li s-au ridicat monumente prin piețele publice sau li s-au Închinat bulevarde centrale, În timp ce adevărații creatori, poeții și oamenii noștri de știință, răsfoiți mereu de noi, sunt urgisiți prin Cișmigiu sau cu ulicioare dos nice purtând
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu salată verde; plăcinta de drob În cinghirul ei străvechi ca o cămășuță peste trupul ei cald, dolofan și plăcut la miros... Iar grătarul?... Păi grătarul Își are, neicule, o altă poveste, fără Început și fără sfârșit și cu Întreceri mărețe, dar și cu un sâmbure de mister nu chiar pe Înțelesul oricui și cu mulți im ponderabili și [multe] subtilități greu accesibile, și cu satisfacții rare, rezervate numai celor aleși Între aleșii grătarului și ai grataragiului care oficiază și hotărăște
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
părintele fericit al unui copilaș abia Înțărcat ridicându-l În sus și sărutându-l, dragul de el, drept În poponeață.) Sau ca o expresie, dincolo de orice Închipuire, a supunerii lor oarbe În fața ascendentului de care se bucură totuși bărbatul, cu mărețele lui atribute virile? - Probabil!... Am văzut femei căzând În transe cataleptice doar la vederea phalusului În plenitudinea lui erectilă.) Din snobism, imitație sau curiozitatea lor de femeie pentru Întreaga gamă, urcătoare și coborâtoare, a tuturor senzațiilor posibile? - Plauzibil!... (C. Ră
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fugiseră de rușinea unui copil făcut din flori - așa cum m-a zămislit mama pe mine, căsă torindu-se cu tata Înainte de a mă fi născut - și astea toate fără să le cer nimic, chiar când, cum este cazul uneia, ajungeau figuri mărețe ale demimondului bucureștean. Pe Adina, fata unui magistrat din Brăila, o Întâlnesc și azi, cucoană jenată când mă vede și prefăcându-se că nu mă vede din pricina unei asemenea povești. Era o fată de vis, naufra giată pe ulițele Bucureștiului
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de mine de la Bran, unde s-a zvântat pe iarba de munte cu rouă, sau cu telemeaua grasă de toamnă mâncată cu ceapă roșie și dulce adusă de la Făgăraș. și fiindcă veni vorba de băutură, să nu uit iarăși de mărețele mele ploști ardelenești, Îmbrăcate În piele de vițel neargăsită, strânse cruciș și pe coapse În curele cu paftale de piele bătute cu rânduri-rânduri de bumbi mari de aramă cât unghia; ploști vrednice să slujească numai la nunți domnești, dacă nu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cocoși sălbatici, prin crânguri; am dejunat cu ei În lunca de tufe din marginea Cealei, smaragd pierdut În stufăriș, pe când soldații Întindeau năvodul. M-am plimbat pe ștranduri de scăldători, prin parcuri, pe undele Mureșului cel[ui] săltat de poduri mărețe. Când am cerut generalului Daschievici voia să vizitez cetatea, maiorul Măinescu, un abonat al Ideii, care se aflase În Caracal când cu conferințele noastre, se oferi să mă conducă. Ce să-ți spun? Îl știi pe Procopiescu - e la fel
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tot de noi crescută. Țara mea de oameni triști, mult mă mir că mai exiști, ciopârțită în bucăți că te mai găsesc pe hărți. Tot mai tristă te apuc de când orbii te conduc și te duc—șontâc!—de zor spre Mărețul Viitor. Săracă țară bogată, vine vântul să te bată, vine cerul să te ningă și toți morții să te plângă. N-o să mori de două ori: larg ți-a fost în închisori și cald ți-a fost în siberii, țară
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
meu. Nu știu dacă veți Împărăși aceleași sentimente ca și mine, dar, pe măsură ce citeam, simțeam că-l cunosc mai bine pe tînărul Ernesto: acel Ernesto care a plecat din Argentina Împins de setea sa de aventură și de visurile faptelor mărețe pe care avea să le săvîrșească, tînărul care, pe măsură ce descoperea realitățile continentului nostru, continua să se maturizeze ca om și să se dezvolte ca ființă socială. Vedem, pe-ndelete, cum visurile și ambițiile lui se schimbau. Devenea treptat conștient de durerile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
fortărețe, Sacsahuamán. Acestă versiune a poveștii oferă satisfacție unui cercetător superficial, dar este o versiune pe care, din motive evidente, nu pot să nu o iau În seamă. Oricum, e foarte posibil ca fortăreața să fi constituit nucleul inițial al mărețului oraș. În perioada ce a urmat imediat după renunțarea la viața nomadă, cînd incașii abia dacă reprezentau ceva mai mult decît un trib ambițios, iar apărarea lor Împotriva unui adversar superior din punct de vedere numeric se baza pe protejarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
popor aflat În suferință cu simbolul Îndurerat al unui popor vesel. Temple lui Inti au fost rase pînă la fundație sau pereții lor au fost folosiți pentru a servi ridicării bisericilor noii religii: catedrala a fost construită peste ruinele unui măreț palat și deasupra zidurilor Templului Soarelui a fost Înălțată biserica Santo Domingo, reprezentînd În același timp o lecție și o pedeapsă dată de cuceritorul Îngîmfat. Și totuși, din cînd În cînd, inima Americii, tremurînd de indignare, trimite un spasm nervos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
deasupra mea, ca și cînd mi-ar fi răspuns afirmativ la Întrebarea care se ridica din străfundul meu: „Oare merită toate acestea?“ Încă două zile: nu s-a schimbat nimic. Confluența rîurilor Ucayali și Marañon, ce dă naștere celui mai măreț rîu, nu are nimic ieșit din comun: sînt pur și simplu două mase de apă nămoloasă ce se unesc pentru a forma una singură - un pic mai Întinsă, poate ceva mai adîncă, Însă doar atît. Nu mai aveam nici un strop
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
didactici; că va trebui să fim și politicieni; că primul lucru pe care Îl avem de făcut este nu să le oferim Înțelepciunea noastră, ci să le arătăm că sîntem gata să Învățăm Împreună cu ei, să ducem mai departe această măreață și minunată experiență comună - de a construi o nouă Cuba. Am parcurs deja mulți pași, iar distanța dintre 1 ianuarie 1959 și ziua de azi nu poate fi măsurată În mod convențional. Cu cîtva timp În urmă, oamenii au Înțeles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
pe plaja oceanului. Aici am admirat nu numai vilele și hotelurile somptuoase, bisericile și parcurile luxuriante, ci și valurile oceanului ce se spărgeau spumegând de furie printre colții stâncilor. Pe una din stâncile mai înalte din largul oceanului, trona o măreață statuie a Fecioarei Maria de la Lourdes. Reîntorși de la Biarritz la Lourdes, spre seară ne-am îndreptat din nou cu autocarul spre Bazilica Fecioarei de la grotă, unde ne-am rugat, ca de obicei, sfântul rozariu, pentru a-i cere Maicii Domnului
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]