5,303 matches
-
apoi, dintr-o dată, Îl acopereau complet. Totul se făcuse negru: intraseră În gară. Gara Grand Trunk, acum o ruină de dimensiuni monumentale, era pe atunci tentativa orașului de rivaliza cu New York-ul. Baza ei era un muzeu neoclasic gigantic, din marmură, care avea În dotare până și coloane corintice și antablamente gravate. Deasupra acestui templu se Înălța o clădire de birouri cu treisprezece etaje. Lefty, care urmărise toate modurile În care America primise moștenirea Greciei, ajunse acum În punctul unde transferul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Guastavino, cu candelebrele ei, cu pardoseala de piatră extrasă din carierele Țării Galilor. Avea și o frizerie cu șase scaune, În care liderii civici erau mumificați cu prosoape fierbinți, și căzi de baie de Închiriat, și ascensoare luminate cu lămpi de marmură translucide, În formă de ou. Lăsând-o pe Desdemona În spatele unei coloane, Lefty o căută prin mulțimea din gară pe verișoara care Îi aștepta la tren. Sourmelina Zizmo, născută Papadiamandopoulos, era verișoara bunicilor mei, prin urmare ar fi fost verișoara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
La un moment dat un morman de gheață le blochează drumul și trebuie să dea cu spatele, să se Întoarcă pe unde au venit. Când la dreapta, când la stânga, când Înainte, când Înapoi, merg prin Întuneric pe gheața netedă ca marmura. Zizmo stă aplecat peste volan, mijind ochii Înspre limita la care bat farurile. Bunicul meu Își ține ușa deschisă, cu urechile ciulite la zgomotul gheții care geme... ...Dar acum, pe lângă zgomotul motorului, Începe să se mai audă un sunet. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de cărămidă maronie, cunoscută până de curând drept Sala McPherson? Un loc Închiriat de obicei pentru Întruniri politice, nunți sau demonstrații făcute ocazional de clarvăzători itineranți? Observă detaliile ornamentale din jurul intrării, urnele romane din care se revărsau fructe de granit, marmura pestriță? Sau, În loc de toate acestea, ochii ei se ațintiră pe cei doi bărbați negri care stăteau În poziție de drepți În fața ușii de la intrare? Le observă costumele impecabile, unul de culoare albastru deschis, ca porțiunile cu apă ale globului pământesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ele. („Ura de oglinzi care Începe la vârsta mijlocie“ a Început devreme În cazul meu.) Evitându-mi imaginea, mă Îndreptam direct spre cabinele de toaletă. Erau trei, iar eu o alegeam pe cea din mijloc. Ca și celelalte, era din marmură. Marmură gri de New England, de cinci centimetri grosime, extrasă din carieră În secolul al nouăsprezecelea și plină de fosile vechi de milioane de ani. Închideam ușa și o Încuiam. Luam o folie de protecție din suportul de pe perete și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Ura de oglinzi care Începe la vârsta mijlocie“ a Început devreme În cazul meu.) Evitându-mi imaginea, mă Îndreptam direct spre cabinele de toaletă. Erau trei, iar eu o alegeam pe cea din mijloc. Ca și celelalte, era din marmură. Marmură gri de New England, de cinci centimetri grosime, extrasă din carieră În secolul al nouăsprezecelea și plină de fosile vechi de milioane de ani. Închideam ușa și o Încuiam. Luam o folie de protecție din suportul de pe perete și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
arătau ca niște scorpioni cu Înțepătură mortală. Jos, sub picioarele mele, vasul de toaletă avea o pată de rugină, și ea veche de când lumea. Toaleta din subsol era opusul vestiarului nostru. Cabinele aveau doi metri Înălțime și Începeau de la podea. Marmura fosilizată mă ascundea și mai bine decât propriul păr. În toaleta de la subsol era un cadru temporal În care mă simțeam mult mai liniștită: nu brambureala din școala de deasupra, ci progresul lent, evoluționar, al Pământului, al vieții vegetale și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
o duc la altcineva. Murmurul vocilor părinților mei de dincolo de peretele dormitorului, care Îmi dăduse pe tot parcursul copilăriei un sentiment de securitate, acum devenise o sursă de anxietate și de panică. Așa că l-am schimbat pe niște pereți de marmură, care aveau ecou numai de la sunetul de apă picurând, de la apa trasă la toaletă sau de la vocea mea citind melodios Iliada. Și când m-am săturat de Homer, am Început să citesc pereții. Ăsta era Încă un punct de atracție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
vedeau bărbați mititei cu organe sexuale enorme. Și femei cu sâni imenși. În plus, diverse permutări: bărbați cu penisuri sfrijite și, de asemenea, femei cu penis. Era o lecție și despre ce era, și despre ce putea să fie. Peste marmura gri - aceste schițe stângace cu trupuri făcând tot felul de lucruri, cu tot felul de organe crescute, lipindu-se unele de altele, schimbându-și forma... Și mai erau și glume, vorbe de duh, confesiuni. Într-un loc: „Iubesc sexul“. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
care-l mâncam. Savoarea libertății mele proaspăt cucerite Începuse să dispară. Îmbuibarea cu dulciuri nu mai reușea să-mi alunge tristețea, așa cum făcuse cu o săptămână Înainte. ― N-ai niște mărunțiș? Am ridicat privirea. Lângă masa mea micuță, acoperită cu marmură, stătea gârbovit un individ al cărui soi Îl știam bine. Era unul dintre puștii care stăteau În pasaj, borfașii fără adăpost de care mă țineam departe. Avea gluga de la pulover trasă pe cap, Încadrându-i figura congestionată, plină de coșuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să le vizualizez, să-mi dau seama de unde vin, dacă-s amintiri ale unor vise, ale unor momente reale sau ale unei vieți anterioare (o pictură de Claude Lorraine înfățișînd o radă în care pătrunde o corabie, și construcții de marmură, arcuri și colonade, pe mal, apa înflăcărată și arhitectura transparentizată de răsăritul de soare, mi-a dat întotdeauna certitudinea leșinătoare că am fost odată acolo), iar noaptea vedeam mai clar locuri pe care le uitasem de mult, locuințele unde stătusem
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
vizualizam în atâtea detalii încît mai târziu mi se părea că eu l-am visat. De multe ori, după ce o conduceam acasă, ca de obicei, serile, după ultimele seminarii, intram în holul casei ei și ne așezam pe treptele de marmură, într-o penumbră în care abia ne vedeam ochii. Atunci aprindea o țigară și începea să povestească. Ochii îi străluceau, sub genele încîr-ligate, ca în scena din barul pustiu, din "Citizen Kane". Un vis al ei dura, povestit, cel puțin
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
proprietății intelectuale - absența copyright-ului pe vise - ca să-i fur cele mai fermecătoare și mai articulate viziuni, cele mai mistice decoruri, cele mai discrete treceri de la real la ireal și halfway back. Al ei a fost visul cu palatul de marmură invadat de fluturi din "Orbitor" - în general, fluturii, acolo, sânt fluturii ei -, de asemenea al ei cel despre imensa incintă-cavou în care Măria rătăcește săptămâni în șir pe dale dulci de calcedonie și malachită. De fapt, am acum impresia că
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
spune Herodot, / Pe vremuri vase lungi, cartagineze / Lăsau în goană țărmuri și faleze" etc, ne înfiorăm, nu pentru că poetul ne comunică miezul miezului a ceea ce a înțeles el trăind, asemenea moderniștilor, ci fiindcă ne conduce către un mare portal de marmură pictat iluzionist pe un zid și ne arată, sub acel portal, marea, de asemeni pictată, pe care corăbii pictate simt imposibilitatea mișcării, așa cum o postula Zenon. Simțim încremenirea, blestemul timpului zenital, viețuirea în aceeași lumină spectrală de amiază a lui
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
strângerea de fonduri. Te rog, ridică receptorul dacă ești acasă! Este foarte, foarte important! se auzi vocea femeii strigând disperată la telefon. Trebuie neapărat să răspunzi acum, e În interesul tău! Ridică receptorul, țigăncușă afurisită! Kitty alergă spre măsuța de marmură de lângă fereastră și ridică receptorul. — Bună, scuze, eram ocupată. Ce-i? Kitty Își ascultă prietena și se Încruntă. — Ce? exclamă. Interesant! Ascultă un minut, mijindu-și ochii În Întuneric spre luminile unui avion care tăia văzduhul de la est spre vest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
vrei, totuși, să suni la poliție? Desert Rose medită o clipă. — Nu, nu am decât o zi de petrecut cu Charlie, nu vreau să o pierd la secția de poliție. Făcură câțiva pași, cercetând fiecare colțișor din holul placat cu marmură. Kitty stătea din nou ca pe ace, iar Desert Rose era Întruchiparea seninătății. — Așteptăm deja de un sfert de oră. Nu vrei să-l suni? Nu, nu vreau să-l deranjez. Hai să mai așteptăm... — Ai de gând să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
totul În el, În ei. Când, În cele din urmă, se opriră, nu mai puteau vorbi, erau șocați amândoi. Șase ore mai târziu, sună să-și anuleze Întâlnirile și o invită la duș Într-o baie imensă, cu jacuzzi din marmură gri. Apăsă un buton și aburul Începu să-i Învăluie din toate părțile. Îi plăcea enorm trupul lui suplu, bronzat, sub stropii de apă, pe jumătate ghicit sub aburi. Apoi Își studie corpul și se Îngrozi. Nu era epilată pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
sentimentele ei erau reale. Sigur că e casa mea, răspunse el amuzat și puțin distrat. Dar nu vin aici foarte des, stau mai mult În Bel Air. Matthew dispăru În abur, apoi reveni și se așeză pe o treaptă de marmură, lângă jacuzzi, odihnindu-se și așteptând-o și pe ea să termine. Acum Îl vedea dintr-o parte, profilul nasului său frumos arcuit, fruntea largă, ochii cenușii sclipind ca o lamă de oțel, umerii săi musculoși și bronzați, care urcau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
să-și tragă răsuflarea. Îi veni brusc În minte imaginea vulturului care și-a dus prada sus, În vârful muntelui, iar acum se odihnea, cu aripile strânse. Își Închipui cum se scurg picături de sânge de pe trupul său musculos, pe marmura gri. Minunat. Picăturile de sânge erau, de fapt, picături de apă care i se rostogoleau pe spate, iar aripile strânse se transformaseră În aripi de Înger, un Înger cu ochi de mercur și bucle argintii, grele de apă, un Înger
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
strălucind ca flăcările pe fundalul copacilor dezgoliți. Aleile erau pline de mulțimea de oameni care veniseră să vadă lucrarea. În acest labirint de porți portocalii și oameni făcând fotografii, se afla și Matthew. Dar unde? Kitty trecu de statuia de marmură a lui Cristofor Columb, sări peste o coloană de granit din dreapta și intră În parc, căutându-l. Chiar În fața ei, un bărbat Într-o haină maro de piele de căprioară, jeanși și o pălărie caraghioasă făcea fotografii lucrării, foarte prins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
de an. A nimerit cu o bilă mică, neagră și grea de la un joc de popice oglinda unui dulap care aparținuse cândva străbunicii mamei, pe urmă a țintit cu un biet hopa-Mitică oglinda unei mese de toaletă cu blat de marmură, în final i-au căzut pradă (lui sau soldățelului de plumb cu care-a aruncat) geamul protector și oglinda unei vitrine din lemn de trandafir. Este interesant că binecunoscuta oglindă de baie a blocurilor din Drumul Taberei, care costa 11
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
fărîmițe și bucățele de lucruri pe care le demonta sau le asambla la loc - , pe care le Împingea Într-o parte pentru a-și face loc să scrie. Scria cu creionul pe caiete de școală, genul cu coperte ce imită marmura, cu un dreptunghi alb În mijloc, cu linii pentru nume și subiect. Numele celui la care a scris tot timpul cît am stat cu el a fost Ultima mare afacere. Subiectul nu era menționat. În timp ce scria, Jerry murmura și fredona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
animale, dar Îl Întrebuințau numai pentru Îngrijirea părului. Fabricarea săpunului a Început abia În secolul al IX-lea, la Marsilia. * Scobitorile există de mult. Scriitorii romani amintesc folosirea lor. Frumoasele Romei antice, după ce-și curățau dinții cu praf de marmură, treceau printre ei o scobitoare de metal. Oamenii modești foloseau, În același scop, țepi de arici sau așchii de lemn. * Telefonul a fost descoperit În 1876 de americanul Alexander Graham Bell datorită unei Întâmplări romantice. Bell, profesor la o școală
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93361]
-
fi luat-o cineva în stăpânire. Umplut de mirare și uimire, privirea i se orpi... la câteva cruci mai sus, pe marginea aleei care suie la Biserică. Acolo, Vasilica i s-a arătat, stând rezemată la dreapta unei cruci de marmură albă. Era înltă, subțire, înveșmântată într-un voal alb, iar pe cap cu o cununiță de flori albe de măr. Toată era numai zâmbete. Așa cum stătea rezemată cu o mână în șold, parcă era una cu crucea. Dar, nu și-
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
sărutat pe obraz. Gestul ei l-a impresionat profund. ”- Cine-i doamna?” au fost singurele lui cuvinte. ”- O cunoștință... tu n’ai de unde s-o cunoști! ”, i-a răspuns eaprivindu-l zâmbind. Era atât de frumoasă... cu fața albă ca de marmură și ochii extrem de negrii și vii... După ce s-au privit, o vreme, îndelung în tăcere, fără niciun cuvânt ea, s-a răsucit pe călcâie și a plecat... El a urmărit-o, cum se îndepărta urcând o coastă de deal, înaintând
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]