4,056 matches
-
fosta U.R.S.S. A participat la numeroase congrese mondiale de Matematică și Mecanică. Din 1958 a colaborat, timp de circa 20 de ani, cu matematicianul gruzin L.E. Krivoșein, concretizată în peste 50 de lucrări publicate sub semnăturile celor doi mari matematicieni. Recunoscut ca autoritate în domenii de mare interes: mecanică analitică, mecanica vibrațiilor, teoria mecanismelor și mașinilor, aproximații și funcții speciale, probleme de control optimal, ecuații funcționale, optimizări în inginerie, biomatematică, istoria matematicii, mecanicii, astronomiei, astronauticii, prof.dr. docent D.I. Mangeron este
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Teoria optimizării structurilor (1980). Opera sa științifică conține nu numai extinderi și generalizări de ecuații, ci chiar stabilirea de noi ecuații, inedite la timpul respectiv și care au constituit puncte de plecare în cercetările ulterioare ale unei întregi pleiade de matematicieni și mecanicieni din țară și din străinătate. Prof.dr.doc. D.I. Mangeron a inițiat editarea Buletinului Institutului Politehnic Iași (1946), asigurându-i o înaltă ținută științifică, care a atras colaborarea unor remarcabili oameni de știință din toate zonele geografice și i-a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și Enrico Mezzetti, Al. Zira ș.a., au continuat tradiția maestrului lor, îmbogățind repertoriul coral românesc cu lucrări de valoare. Tradiția dirijorală a lui Gavriil Musicescu a fost continuată la Iași de Antonin Ciolan și Vasile Popovici-Ieșeanu. NADOLSCHI, VICTOR (1911-1996) ASTRONOM, MATEMATICIAN Prof.univ.dr. Victor Nadolschi a fost un astronom care a pus multă și nobilă pasiune pentru dotarea și asigurarea posibilităților de cercetare științifică la Observatorul astronomic din Iași care, pornind de la zestrea minoră lăsată în urma lui Costachi Conachi (luneta adusă de la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
dispersională - A OVA Premisele apariției A OVA Analiza dispersională, numită și analiza varianței (analyse of variance - ANOVA) este un procedeu statistic de analiză a variației unei variabile în raport cu factorii de influență, care a fost introdus în cercetare de către statisticianul și matematicianul Ronald Alymer Fisher (1860 - 1962) [Jaba, 2002, p.353]. Ca angajat la stațiunea experimentală Rothamsted, R.A. Fisher a contribuit la activitatea de prelucrare și interpretare a unui proiect de cercetare agrotehnică de proporții, având sarcina de a compara producțiile medii
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
susținător al culturii și realizator al civilizației la zenit, încât secolul său i-a preluat numele. A fost un secol solar, cu școli de gândire acromatică, inițiatică, școli de arte, școli tehnologice patronate de zei, școli de științe conduse de matematicieni, astronomi, moraliști, oratori, școli literare, medicale, sportive. Idei și fapte, cu principii ghid: kalokagathia = frumos, bine, adevăr; Gnothi seauton = cunoaște-te pe tine însuți, principiu înscris pe frontispiciul templului lui Apollo, în Delfi și preluat de Socrate și inițiați. În
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
stă în claritatea percepției. Consideră materia formată din atomi și vid. Atomii și vidul sunt după el, elemente ale infinitului. Epicur (341 - 270)vede lumea structurată atomic confirmându-l pe Democrit. Thales din Milet (Coasta Asiei Mici, VI î.Chr.) matematician, negustor și politician, a rămas în memoria lumii ca filosof: consideră apa principiul vital, factor universal, unic, veșnic generator și regenerator. UNII MEDICI SUNT FILOSOFI Prin finalitatea profesiei și într-o Grecie a gânditorilor, medicii nu puteau să nu fructifice
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de medicină în care se afirmă Herofil (sec. IV - III), cel mai vestit anatomist al antichității, medicina consolidându-și statutul de știință. Ca și Alexandru cel Mare, Ptolemeu I și după el, Ptolemeu II, încurajează științele, artele, medicina. Astronomi, fizicieni, matematicieni, naturaliști imprimă un orizont mai obiectiv vieții, direcționând medicina spre cercetare, experimentare, confruntare de soluții, lăsând mai în urmă filosofarea și preocupându-se mai mult de realitatea funcțională a organismului uman. În edificiul politico-militar al energicului cuceritor și ctitor al
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sec. XV, a înlesnit difuzarea ideilor și a învățământului medical. Scolastica oricât de criticată ar fi, a făcut loc dezbaterii de idei pe informații bine memorate și în orizont enciclopedic. Thomas Roger Bacon, liberal în orientare, experimentalist în cunoaștere, fizician, matematician și chimist „doctor admirabil“, ceea ce înseamnă cunoscător în toate, este produsul scolasticii, deși s-a despărțit de ea. Preocupat de medicină, Bacon afirmă că centrul sistemului nervos este în creier. Spiritul Renașterii, mai laic și mai raționalist a avut un
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
științelor la o mai largă și rapidă difuzare a devenit realitate în toate țările europene. Numele lui Galileo Galilei, Copernic se răspândesc în Europa ca și al marilor medici filosofi precum neoplatonicianul Marsilio Ficino din Florența; Fracastoro, medic astronom, geograf, matematician; Ametius Foesus traducător al lui Hippocrat și autor al Economia Hippocratis în care unifică medicina cu filosofia; François Rabelais medic, romancier, pedagog ș.a. Dar și nemedici, oameni de știință și filosofi s-au interesat realmente de medicină. L-am citat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
după 48 de ani de viață plină de contraste, riscuri și realizări. Renascentistul Nostradamus (1503-1566), medic, astrolog, literat și profet i-a fost contemporan, ca și Erasmus de Roterdam. Spiritului reformator paracelsian i se asociază cel al medicului filosof și matematician, Cardanus (Girolamo Cardano, 1501 - 1576). El este considerat unul din marii savanți ai Renașterii căruia i se datorează rezolvarea ecuațiilor de gradul 3. în 1560, aprofundând studiul urechii, detectează percepția osoasă a sunetului și susține posibilitatea educării surdo-muților. Preocupat de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
un orizont mai larg, el vede omul prin relaționarea cu Terra și universul. Fiziologia sa va fi tradusă în Franța în 1635 și va impulsiona cercetările în acest domeniu. UN PATOLOG: GIROLAMO FRACASTORO (1483 - 1553) A fost un adevărat renascentist: matematician, astronom, geograf, filosof, muzician, poet, etimolog și clinician. A făcut studii la Padova unde a fost coleg cu Nicolaus Copernic. Fracastoro se pasionează de patologia bolilor infecțioase ca sifilisul, ciuma, tifosul și devine repede cunoscut cu poemul parabolico științific: Sifilisul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
indonezian, intrate în Europa în 1640, nu este eficientă în toate stările febrile. Spiritele misterioase carteziene care „circulă prin sânge“ sunt mai degrabă malefice. Când alimentația și igiena sunt paupere, sănătatea se clatină. Îmbinarea empirismului cu raționalismul, propusă de filosoful matematician Leibniz (1646 - 1716) și de ceilalți sensualiști ai secolului, nu este a toate făcătoare. Mașinile de calculat ale lui Leibniz și Blaise Pascal (1623 - 1662), expresie a progresului matematicilor și fizicii vor duce în principiu, la crearea statisticii medicale atât
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
metoda inductivă înseamnă observare, analiză, comparare, experimentări, concluzionare, definire, regulă, lege care guvernează fenomenul sau seria de fenomene. Prieten cu medicii, el crede că știința lor va prelungi viața. Cunoașterea științifică prin simțuri și experiment, susținută și de credinciosul filosof, matematician și fizician Blaise Pascal (1623 - 1662), în prezența metodei inductive, deschide noi orizonturi medicinei. O metodă nouă, eficientă, înseamnă mai multe cunoștințe și mai exacte, de unde și nevoia de sistematizare a acestui secol. Un continuator de seamă a lui F.
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pe care o practică medicii. Aceste concepții senzualiste, raționaliste, au stârnit reacții din partea tradiționaliștilor, spiritualiștilor etc. Medicina în înțelepciunea ei, a adoptat o poziție profitabil eclectică așa ca și în cazul filosofiei lui René Descartes (Cartesius 1596 - 1650). Acest filosof, matematician, fizician și enciclopedist este pasionat de medicină și biologie. El face disecții pe animale, descoperă actul reflex care, mai târziu prin Pavlov (1849 - 1938), va duce la conturarea reflexologiei, și afirmă convingerea că valențele medicinei, pe lângă vindecarea și prevenirea îmbolnăvirilor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
acest secol în Anglia, cel din Padova continuă totuși să strălucească, asemenea unui cântec de lebădă , intrând în sec. XVIII, cu Giovanni Battista Morgagni. Încheind acest secol cu perspectivele celuilalt care îl urmează, sub zodia Luminii, așa cum îl sugerează și matematicianul, fizicianul și astronomul Huygens prin „Traité de la Lumière“ (1690), încercăm un sentiment de regret că atâtea personalități care au luptat pe frontul însănătoșirii oamenilor, ne scapă peste vrerea noastră. Acest regret sporește însă aici, când privim comparativ medicina în spațiul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Ramazzini și, după câțiva ani doar, apare Teoria medica vera (Adevărata teorie medicală) a lui Georg Ernest Stahl; apare, în traducere latină Căutarea adevărului a raționalistului René Descartes, Eseu asupra intelectului omenesc al filosofului empirist John Locke. în 1704, fizicianul matematician și astronom, Isaac Newton, publică Traité d’optique iar Denis Papin ia mările în stăpânire cu invenția sa, vaporul. Folosit pentru a furniza energie defibratorului (ca și în alte scopuri) acest generator electrostatic de tip Ramsden a fost unul din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Helmont, de teoria epigenetică, evoluționistă, cu accent pe transformările embrionare ale oului fecundat, a lui Buffon, de „iritabilitatea fibrelor“ a lui Glisson, de doctrina hilozoistă (hilos = materie în limba greacă și zoist, prin extrapolare = viață) a sensibilității universale susținută de matematicianul naturalist și filosof, Pierre Louis Maupertuis (1698 - 1759). Acesta consideră că materia este vitalizată, activă și gânditoare, cum credea și filosoful Spinoza (1632 - 1677) care identifică substanța „absolut infinită“ cu natura și aceasta cu Dumnezeu. Când Diderot se apropie de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fie anunțate patru descoperiri astronomice epocale. Câteva apar chiar din pagina de titlu: Mesagerul astral: Dezvăluind marile și minunatele lucruri care se arată privirii oricui, dar în special filosofilor și astronomilor, lucruri minunate observate de Galileo Galilei, patrician florentin și matematician oficial al Universității din Padova, cu ajutorul unei lentile spion construită de curând de acesta, [descoperiri] pe fața lunii, nenumărate stele fixe în Calea Lactee, stele nebuloase, dar în special patru noi planete care se rotesc împrejurul stelei lui Jupiter, la intervale
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
în orice caz, făcute dintr-o altfel de materie decât cea terestră). În 1609 Galileo Galilei își construiește primul telescop și îl îndreaptă spre ceruri prin luna decembrie; probabil că la acel moment singurul care credea în teoria heliocentrică era matematicianul și astronomul german Johannes Kepler. În primii ani ai sec. al XVII-lea, Kepler publicase o serie de cărți în care încerca să construiască, cu ajutorul unor serii întregi de noi observații astronomice, o alta imagine a lumii, una care să
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
expuse hărți ale Lunii făcute nu la Padova, ci în Anglia, în urma unor observații astronomice prin lunetă, în primavara anului 1609. Nu de Galilei, ci de Thomas Harriot, un savant prodigios despre care, astăzi, nu se mai știe aproape nimic. Matematician, astronom, explorator, antropolog, fizician, și alchimist, Thomas Harriot (1560 1621) a fost asociat cu câteva dintre numele mari ale politicii elisabethane. A fost savantul de serviciu al expediției lui Walter Ralegh în Virginia, în 1585-1586. Raportul lui de călătorie ajunge
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
explice aceste fenomene. Fizicienii vremii au dispus de exemplul viu a ceea ce înseamnă metoda inductiv-experimentală practicată consecvent de Gilbert. Galilei, care și-a publicat primele lucrări în 1606, regreta că Gilbert nu a fost, într-o măsură ceva mai mare, matematician, ceea ce l-ar fi împiedicat să accepte drept adevărate cauzele pe care le imagina pentru a explica forțele exacte pe care le observa ... și că trebuie admirat pentru numărul atât de mare de observații noi și corecte pe care le-
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Catul și Horațiu, poeți latini, i-au tradus versurile și au imitat-o. Plutarh, scriitor, istoric și filosof grec, autorul celebrei lucrări Vieți paralele, i-a admirat, de asemenea, talentul. Au cunoscut-o și i-au apreciat talentul fabulistul Esop, matematicianul și filosoful Pytagora. Criticii de mai târziu i-au încadrat creația într-un gen aparte de poezie poezia saphică. Alții, în special satiricii și comedianții, au ridiculizat-o pentru obscenitate și perversitate. Nu se exclud relațiile dintre maestră și discipole
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
executarea lor altor artiști, actori, muzicieni, regizori, pentru care el are cea mai înaltă stimă. Nu încetează să-l elogieze pe Torelli, cel mai mare mașinist al epocii, care are "invenții admirabile pentru (...) a face să acționeze (mașinăriile) cum trebuie". Matematician, arhitect, mecanic, pictor și poet, acest italian a meditat la lecțiile lui Sabbatini, al cărui tratat din 1637, Practici pentru fabricarea unor scene și mașini de teatru, adună la un loc toate artificiile tehnice permițând să se creeze iluzia. Celebru
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Aristotel, care vorbește despre aceștia în lucrarea să „Despre simțurile celor care simt”. Codicele lui Iustinian conține reflectată atitudinea societății față de deficienții de auz și despre drepturile pe care aceștia le aveau. În secolul al XVI-lea, medicul, filosoful și matematicianul Girolamo Cardano scrie despre instrucția și educația surdomuților, bazate pe demutizare și comunicare verbală. Spaniolul Pedro Ponce de Leon este primul care a folosit limbajul oral că forma a demutizării. Au existat de-a lungul timpului diferite poziții față de metodă
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
Teoriei Alegerii Sociale: Bentham în (1781), Borda în (1784), Condorcet în (1785). În (1991), Urken identifica alți autori care au publicat cercetări care pot fi considerate a fi de tip „alegere socială”: Lhuilier<footnote Potrivit lui Urken (1991), Lhuilier era un matematician din Geneva care a folosit lucrările lui Condorcet pentru a critica sistemele de vot din orașul său: „Deși Lhuilier se referă la Essai demonstrând că este familiar cu această lucrare, orientarea sa vădește o preferință pentru poziția dezvoltată de Condorcet
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]