14,595 matches
-
paradox, însumează și gingășie și forță. Peste iubirea de mamă nu reușește să treacă nimic. Căci această dragoste jertfelnică dă sens existenței unei femei care a adus la lumină o nouă ființă: „Copiii țin mamele ancorate de viață” (Sofocle). Dragostea maternă reprezintă energia care permite unei persoane umane să depășească imposibilul. De aceea și gratitudinea noastră trebuie să fie permanent vie față de acest miracol care este mama: „Există o ființă minunată față de care vom rămâne întotdeauna datori: mama” (Nikolai Alexeevici Ostrovsky
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
fizice și morale: „Cine-a cunoscut, Cine mi-a văzut Mândru ciobănel Tras printr-un inel? Fețișoara lui, Spuma laptelui, Mustăcioara lui, Spicul grâului, Perișorul lui, Pana corbului, Ochișorii lui, Mura câmpului?” Prezența în acest tablou a diminutivelor accentuează afecțiunea maternă. Disperarea căutării feciorului atinge dimensiunea tragicului, după cum sugerează și versurile: „Pe câmpi alergând Pe toți întrebând Și la toți zicând”, în care utilizarea verbelor la gerunziu nu subliniază doar o continuitate dureroasă a acțiunii, ci conferă baladei, în acest episod
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
s-ar face vânzători.” în contextul social și politic al literaturii secolului al XIX-lea, totul este subordonat ideii de „patrie-mumă”, mama pune mai presus de destinul personal al copiilor ei pe acela al neamului din care face parte. Figura maternă care mobilizează și are o verticalitate morală de nezdruncinat apare și în cunoscuta poezie a lui Dimitrie Bolintineanu, „Muma lui Ștefan cel Mare”, care face parte din ciclul „Legende istorice”. }ara și neatârnarea ei devin un ideal mai înalt pentru
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Crainic, susținător al tradiționalismului, mama simbolizează o îndepărtată lume de altădată, o lume a purității, pe care nu o 9poate uita, de care nu se poate desprinde și care va reprezenta pentru totdeauna un miracol al bunătății și al grijii materne. Deseori imaginea mamei este asociată cu motivul lacrimii și înglobată în tema suferinței, a durerii. Portretul matern apare frecvent creionat în note autumnale, melancolice: „Lângă lacul larg-înfiorat și pal, Te-am văzut în toamna rămânând pe mal, Profilată trist pe
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
nu o 9poate uita, de care nu se poate desprinde și care va reprezenta pentru totdeauna un miracol al bunătății și al grijii materne. Deseori imaginea mamei este asociată cu motivul lacrimii și înglobată în tema suferinței, a durerii. Portretul matern apare frecvent creionat în note autumnale, melancolice: „Lângă lacul larg-înfiorat și pal, Te-am văzut în toamna rămânând pe mal, Profilată trist pe cerul sângeriu, Printre foi căzute prea de timpuriu, Cu năframa-n care căutai să-ngropi Sfâșiatul suflet
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
sensibilității și imaginației poeților este moștenirea directă a sufletului delicat, blând și iubitor al mamelor.” Poate nu perfecte din punct de vedere artistic, unele poezii au rezistat trecerii timpului și curentelor literare mai mult prin faptul că au evocat chipul matern și au evidențiat rolul decisiv al mamei în viața oricărui om, iar această latură didactică, moralizatoare este una din funcțiile literaturii ce nu trebuie ignorată. Iată două astfel de exemple: „Copilul ascultă, tace, Lângă mama se ascunde Și încet apoi
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Pruncii îl zuruie. Bătrânii îl visează. Bolnavii îl șoptesc. Muții îl gândesc. Fricoșii îl strigă. Orfanii îl lacrimă. Răniții îl cheamă. Iar ceilalți îl uită. O, Mamă! O, Mamă!” („Cuvântul Mama”) Poetul ajunge să sintetizeze respectul și prețuirea față de principiul matern deosebit de sugestiv: „Mamă,/ Tu ești patria mea!” (în poezia „Mamă, tu ești...”) Mama apare ca un simbol al adăpostului, al credinței, al hranei, al dragostei, înseamnă logos, libertate, demnitate națională, zeitate protectoare, jertfă a zidirii, dor. Mama îi insuflă copilului
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
superioară), nici etnia (am amintit căsătoria Milenei cu Munteanu) nu se constituie în opreliști ale căsătoriei celor doi pentru femeia ce trăiește în mijlocul atâtor neamuri. Romanul, mai ales partea sa finală, va scoate la lumină motivul real al vehemenței opoziției materne. Asistând la botezul catolic al nepotului ei, Mara suferă profund: Se supusese Mara, dar nu se împăcase și îi venea din când în când să se repeadă, să ia copilul și să fugă cu el din biserică. Îi era parcă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
smintită, încât abia te mai puteai înțelege cu dânsa. Scriitorul notează cu rigurozitate aproape medicală manifestările psihotice ale femeii, de la halucinații (Câteodată, așa din senin, o apuca ceva de rămânea ca-nțepenită, cu ochii sticliți și vorbea aiurea.) la exacerbarea instinctului matern ([..] își iubea copilul atât de mult, încât îl ținea, chiar băiat de șapte ani, în brațe și nu voia niciodată să mănânce mai-nainte de a se fi săturat el). Oamenii îi priveau pe cei doi cu milă, dar și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
modern așadar, umanul comun care se caută pe sine în viața de zi cu zi. Căsătoria nu provoacă decădere, cum susținea Otto Gross, ci unitatea cuplului este semnul valorii căsniciei. "Eliberarea" femeii nu presupune suprimarea familiei patriahale și socializarea responsabilității materne, ci anunță o nouă etapă în evoluția firească a relației maritale: Soții vor avea dar purtare de grijă și pentru celălalt, se vor ajuta între dânșii, își vor da silința să-și corecteze unul altuia ființa, se vor îmbărbăta în fața
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
jertfelniciei pe care îl valorifică cu mai multă sau mai puțină conștiință. În plus, apropierea de Ana, soția lui Ioachim și mama Sfintei Fecioare Maria e cu atât mai justificată cu cât fiecare din eroinele amintite este văzută în ipostază maternă. Grija, iubirea pentru copiii aduși pe lume le diriguiește viața până în ultimul ceas. Peste două mii de personaje și o singură Mara. De ce Mara? Slavici a fost un atent observator al oamenilor. Numele personajelor sale par nepretențioase, luate din satele Podgoriei
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
al confuziei și al înfrîngerii. De aici și faptul că în legendarul de acest fel locul principal îl dețin principiile de continuitate și de stabilitate, valorile de permanență și de conservare. Este invocat pămîntul, pămmtul "care nu moare", neschimbător, hrănitor, matern, izvor al vieții renăscute ("Cel care e francez să aibă rădăcini în părnîntul Franței", Philippe Pétain, 25 august 1940). Este invocată și casa, casa care trebuie salvgardată, restaurată, reconstruită ("Să fie reclădită casa Franței", "să fie restabilită ordinea în casă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în Moldova de nord-vest. Analele ICCPT Fundulea; 47. CRISTEA M., 1974 - Preocupări în ameliorarea plantelor agricole în R.F. Germană și Austria. Cercetări agronomice în Moldova, nr.3; 48. CRISTEA M., FUNDUIANU D., REICHBUCH SOFIA., 1974 - Rezultate experimentale privind influența efectelor materne sau citoplasmatice asupra producției de porumb. Cercetări agronomice în Moldova; 49. CRISTEA M., PETROVICI T., FUNDUIANU D., REICHBUCH SOFIA, 1974 Rezultate experimentale cu hibrizi de porumb străini în condițiile din Moldova. Cercetări agronomice în Moldova, nr. 4; 50. CRISTEA M.
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
al naturii vii. Știința și viața 3 17; 52. CRISTEA M., 1975 Studiul germinației la temperaturi scăzute a unor hibrizi de porumb creați la Stațiunea Suceava. Cercetări agronomice în Moldova; 53. CRISTEA M., FUNDUIANU D., REICHBUCH SOFIA, 1976 Influența efectelor materne sau citoplasmatice asupra producției de porumb. Analele ICCPT Fundulea, Vol.XLI 503 508; 54. CRISTEA M., și colab., 1976 - Populații locale de porumb de Voroneț, sursă valoroasă de germoplasmă pentru ameliorarea porumbului. Cercetări agronomice în Moldova, Iași, nr. 1; 55
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
dintr-o poreclă, probabil clopotar, pronunțat stâlcit. Familia Cotfăsenilor este una dintre cele mai numeroase, ea provenind din Subcetate unde este atestată Încă din secolul al XVII-lea. Unul din ei este Ionuț al Ioanei Dobreanului, descendent și pe linie maternă din Subcetate. Având o casă de copii, numele i s-a perpetuat până În zilele noastre. Urmează cei doi frați Cotfas: Petrea și Niculiță, la amândoi descendența fiind identificată pe linie maternă. Ei erau feciorii Anei Sâiei (Nastasâiei). Niculiță fusese tatăl
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
este Ionuț al Ioanei Dobreanului, descendent și pe linie maternă din Subcetate. Având o casă de copii, numele i s-a perpetuat până În zilele noastre. Urmează cei doi frați Cotfas: Petrea și Niculiță, la amândoi descendența fiind identificată pe linie maternă. Ei erau feciorii Anei Sâiei (Nastasâiei). Niculiță fusese tatăl Mărioarei căsătorită cu unul Antal de pe Valea Topliței. Acest Antal a făcut carieră strălucită pe vremea comuniștilor, fiind activist raional și primar În Toplița. Se spune că În tinerețe ar fi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Înstăriți de la sate, l-a obligat să-și caute o altă consoartă care i-a adus pe lume alți prunci. Orfanii de mamă, aveau acum o mamă vitregă care Însă nu a mai putut să le ofere acestora o afecțiune maternă de care ar fi avut nevoie, iar tatăl și-a concentrat afecțiunea asupra celor din urmă. Suportând adesea tratamente dure din partea tatălui lor, aceștia s-au Înrăit și au devenit câinoși. Fata, fiind mai În vârstă, s-a căsătorit și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lăsat acolo să plângă pentru că până la urmă o tăcea el. Timp pentru prea multe drăgălășenii nu era, altele erau mai urgente. Însă nu se poate spune despre mamele de atunci că erau lipsite ori străine de un sentiment al afecțiunii materne. Fără patetism și mângâieri obositoare, fără prea multe Îmbrățișări obositoare, femeia de la țară și mai ales cea din satele de munte nu poate fi suspectată de lipsă de afecțiune. De obicei În vreme de iarnă femeile aveau mai mult de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
unui fond aperceptiv în relație cu materialul de memorat un material care se bazează pe un fond aperceptiv se memorează mai ușor și mai temeinic decât unul cu desăvârșire nou lipsit de posibilitatea unui astfel de sprijin. Având ca limbă maternă româna, ne va fi mai ușor să învățăm o limbă romanică (franceza, italiana, spaniola etc.Ă. 4. Motivația actuală pentru memorare, interesul pentru materialul de memorat, atitudinea optimistă pentru acțiunea de memorare, voința de a atinge scopul amplifică substanțial capacitatea
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
să ia în calcul, mai mult sau mai puțin conștient, aspectele favorabile ale dezvoltării personalității copilului, precum și pe acelea asupra cărora ar trebui insistat. Am testat și o altă variabilă privitoare la relația dintre părinți și copii: percepția asupra autorității materne. Am verificat, în primul rînd, dacă există diferențe între băieți și fete privitoare la autoritatea pe care percep mamele că o dețin în raport cu aceștia și am constatat că cele două imagini sînt aproape identice a se vedea tabelul 2.6
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
inversate. În acest tip de familii, independența copilului se poate manifesta, în special la băieți, printr-o raportare mai recalcitrantă la cerințele adultului sau prin dificultăți de comunicare cu acesta. Nu trebuie să uităm că în adolescență băiatul respinge tutela maternă și copiază modele de comportament masculine. În aceste condiții, nu stereotipul social apare în prim plan, ci asigurarea funcționalității grupului domestic. În ceea ce privește expresivitatea, singura situație în care este contrazis stereotipul conform căruia acest tip de valori sînt mai importante pentru
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
între șapte și opt, unde discrepanța se accentuează. În acest caz nu putem vorbi, pur și simplu, de o falsă asociere. Trebuie să reținem faptul că dacă în ceea ce privește elevii cu reușita cea mai bună nu există diferențe notabile între așteptările materne vizînd educația formală în funcție de rangul nașterii copilului, în cazul celor mediocri (reprezentînd aproape jumătate din populație), ei sînt destinați cu atît mai puțin studiilor superioare cu cît au mai mulți frați mai mari. În familiile mai numeroase, ultimii născuți, dacă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
implică puternic în interacțiuni cu acesta, pe cînd cele care apreciază că au mai puțină autoritate "puțină sau foarte puțină", "moderată", "multă" se implică sensibil mai puțin, și la același nivel de intensitate tabelul 3.12, Anexa III. Intensitatea susținerii materne este cu atît mai mare cu cît mamele apreciază că pot avea mai multă încredere în copil tabelul 3.13, Anexa 3. Probabil că și în ceea ce privește nivelul maxim de autoritate, aspectul determinant a fost tot acela că mamele se pot
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
26,8% 161 48,2% Foarte multă 17 44,7% 39 29,1% 43 35,5% 28 68,3% 127 38,0% Total 38 100% 134 100% 121 100% 41 100% 334 100% O ultimă variabilă testată privitor la susținerea maternă a fost cea desemnînd percepția asupra nivelului de cooperare a copilului, de receptivitate a acestuia la cerințele exprimate de către adult tabelul 3.14, Anexa 3. Cu cît copilul este mai cooperant, cu atît implicarea mamelor în activități comune este mai
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
acestora, în care sînt prezenți mai frecvent, fiind cele care vizează practicarea sportului și a diferitor jocuri. Studiile ambilor părinți sînt asociate cu nivelul de susținere al copiilor, dar implicarea paternă este mai scăzută pentru tații cu studii superioare. Rolul matern apare, deci, în prim plan. Implicarea mamelor în interacțiunile cu copiii este cu atît mai intensă cu cît au mai multă încredere în copil și îl percep ca fiind mai cooperant. Un nivel foarte ridicat de autoritate percepută în raport cu copilul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]